37,224 matches
-
cînd ne e bine. Noiembrie-decembrie 1959 e chiar o perioadă de boală. Preda se află internat la Institutul Parhon ca urmare a unei depresii severe, tratate cu șocuri insulinice. Paginile de jurnal sînt netăgăduit foarte interesante și foarte în spiritul prozei lui Preda. Într-un scurt interviu acordat Caietelor, dl Mihai Cimpoi e de părere că România literară l-a acuzat pe nedrept de naționalism. Pe d-sa care a scris atîta despre literatura universală. Să fi început dl. Cimpoi să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14345_a_15670]
-
descriptive. Aprecierea e de obicei în ele implicită, ori pur și simplu făcută în așa fel încît să reiasă din context. Nici chiar articolele care au stîrnit reacții, fiindcă au părut distrugătoare, cum ar fi cel despre viziunea reportericească în proza lui Radu Cosașu și Nicolae Țic, din vara lui 1962, nu conține negații deschise. Mă așteptam, recitindu-l, să descopăr fiara care-l scrisese. Nici gînd. Era politicos și rece. Oare citeam și alte cărți ale autorului în afara celei pe
Privind înapoi, fără mînie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14346_a_15671]
-
cercetare pe care le deschide acum, în epoca studiilor culturale, ale postcolonialismului și globalizării. O altă carte de teorie și critică literară, publicată de aceeași editură Paralela 45, este cea semnată de Carmen Mușat, Strategiile subversiunii: Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, la origine o teză de doctorat dedicată analizei postmodernismului și postmoderniștilor români în accepția lor de acum clasică - Școala de la Tîrgoviște și optzeciștii, dar și unei foarte pertinente sinteze de teorie a postmodernismului (inclusiv în relație cu modernismul
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
a cărui ultimă formă de manifestare o vede în textualismul francez). Multe din ideile dezvoltate în Strategiile subversiunii (despre canon și anticanon în romanul românesc postbelic, despre statutul autorului, obsesia corporalității, identitate-alteritate, chiar și cele despre narativ și descriptiv în proza postmodernistă) fuseseră deja schițate într-o altă carte, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni teoretice, publicate de Carmen Mușat, tot la Paralela 45, în 1998 - aceste teme autoarea le aprofundează păstrînd în mare aceleași linii de demonstrație. Carmen
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
vieții noastre civilizate. Robinson e singurătatea forțată, biruind necesitatea, în numele nevoii superioare de a fi, de a supraviețui. El improvizează totul în chip minunat. Un papagal și bunul Vineri îi ajung ca să reconstituie umanitatea. Ce mă mai bucuram citind această proză când oceanul îi mai trimitea la țărm singuratecului câte o scândură, câte o ladă spartă, câte o toporișcă descoperită în pântecul unei corăbii înecate împinsă de talazuri. Și să nu uităm că acest om exemplar, în solitudinea lui, nu și-
Despre proză (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14355_a_15680]
-
și prefață de Simona Cioculescu, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002, 142 pag. La mauvaise conscience Romanul lui Nicolae Goja, Clopotul cu două limbi, realizează, într-un proiect îndrăzneț, o formulă care aduce între aceleași coperți cele două limbi ale prozei românești actuale: scrisul dur, de influență existențialistă (colorat vag optzecist) și stilul mai relaxat, cu pliuri și jocuri narative al postmodernismului (colorat vag nouăzecist). Narațiunea aceasta este un miriapod dintr-o specie cu zece mii de picioare, trăiește în locuri întunecoase
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
Constantin Țoiu Nu Știu dacă a mai spus-o altcineva, dar în 1976, după cum rezultă dintr-un carnet de note pe marginea unei convorbiri ieșene, presupuneam că proza ar fi umbra umanității și că nimeni nu a sărit peste ea, așa cum nimeni nu poate sări peste propria-i umbră. E atât de simplu... Încât nu ar fi exclus ca ideea să-i fi trecut prin minte și altcuiva
Despre proză (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14379_a_15704]
-
poate sări peste propria-i umbră. E atât de simplu... Încât nu ar fi exclus ca ideea să-i fi trecut prin minte și altcuiva. Oricum, sunt de bunăcredință. Cu acel prilej, mai susțineam că problema cea mai importantă a prozei ar fi personajul. Întrucât și lipsa de personaj, sofisticarea acestuia, teoretizată atât, e și ea tot un personaj subtilizat, amânat, deviat... Personaje pot fi de asemeni și obiectele când ele capătă un fel de autonomie a lor. Inutil să mai
Despre proză (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14379_a_15704]
-
Pentru ca în noaptea de Revelion ea să săvârșească o faptă oribilă, care a lovit în admirația mea ca un trăznet într-un plop înalt. în noaptea de Revelion, Andreea Marin a desființat literatura! Iar trimiterea în neant a poeziei și prozei, a dramaturgiei, a criticii și istoriei literare s-a transmis în direct la TVR. Câtă cruzime! CNA ar trebui să interzică asemenea emisiuni, șocante și traumatizante pentru cei care mai cred în cultura scrisă. Sau ar trebui să pretindă posturilor
S-a desființat literatura! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14358_a_15683]
-
un anumit anticalofilism, o lipsă de interes pentru zicerile frumoase și, în compensație, un stil nud, comun, aproape stradal. În consecință, cititorul nu este surprins de licențiozități, de portativul înjurăturilor prea des întâlnite. Autorul dă impresia unei revolte contra artificialității prozei, a caracterului ei de convenție literară și solicită o lectură deschisă spectacolului tuturor încercărilor de a găsi o fantă optimă fluviului confesional. Spovedania aceasta "fără frontiere", "mazochistă" este făcută, mai totdeauna, sub imboldul unor "diavoli-la-purtător" care-l împing pe "panta
Un document "mazochist" by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14373_a_15698]
-
înregistrat dialogul care urmează într-o zi de toamnă "suprarealistă" new-yorkeză. Suprarealistă de două ori (și poate chiar de mai multe): tocmai asistasem, la propriu, la un seminar al profesorului Michael Riffaterre cu câțiva dintre doctoranzii săi, consacrat poemului în proză suprarealist (mai exact, unei paralele între un text de Paul Claudel și unul de André Breton), la Universitatea Columbia. Aflasem de la fosta noastră excelentă studentă Rusanda Mureșan, care reușise nu de mult la un concurs de doctorat patronat de celebrul
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
în minte performanțele sale analitice în spații ca și interzise majorității cititorilor de poezie, precum cele consacrate aparent haoticelor producții ale unor Breton sau Eluard, cu al lor "dicteu automat","metaforei în lanț" suprarealiste, "semiozei intertextuale", ori semioticii poemului în proză. Și dacă ora de seminar propriu-zisă la care am asistat a fost mai mult un monolog al profesorului în fața grupei de discipoli în care mai ales cele două românce țineau să se exprime, acompaniate de un dascăl de îndepărtată provincie
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
a acelei părți de lume n-a existat și nici nu va exista vreodată o frontieră sigură. Am participat cu plăcere și cu mult interes la cursul dvs., urmărind exercițiile de analiză propuse studenților și dedicate mai ales poemului în proză. Știu că ați publicat cărți fundamentale despre interpretarea textelor poetice - Semiotica poeziei și Producerea textului... Aș dori să vă adresez o primă întrebare, privind anii dvs. de formație, marile dvs. repere în materie de științe ale limbajului. Care au fost
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
eficient și lucid al timpului său. Ceea ce, însă, îl apropie fundamental de Caragiale, este antiretorismul său. Față de imensa retorică eminesciană, de viziunile lui eruptive și aluvionare, Brâncuși, asemenea lui Caragiale, este eliptic și nonfigurativ. La fel cum cele mai imprevizibile proze caragialești sunt absolut nondiscursive, viziuni în epură, semne ale unei lumi desubstanțializate și salvate in extremis, lume care trăiește la rîndu-i, într-un mod surprinzător, nu prin reverberații descriptive, ci prin vidul care se instalează între zvîcnirea a două înterjecții
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15576_a_16901]
-
membrilor juriului - nu figurează, bineînțeles, nici un bărbat. Numai eu (Alex. Ștefănescu) fac excepție, însă doar ca umil cronicar al evenimentului. Iată lista premiatelor: CRITICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ: Gabriela Danțiș, Poezia bucolică românească, Ed. Univers; Roxana Sorescu, Lumea, repovestită, Ed. Eminescu * PROZĂ: Maria Tacu, Mătușa mea, Anestina, roman, Ed. Cartea Românească * MEMORIALISTICĂ: Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat, Ed. Vitruviu; Liliana Grădinaru, Temnița fotografiilor de familie, Ed. Eminescu * POEZIE: Mariana Codruț, Blanc, Ed. Vinea; Victoria Milescu, Arleziana, Ed. Eminescu; Mihaela
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15592_a_16917]
-
perspectiva narativă). ● Identificarea particularităților de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezenței naratorului, stilul direct, stilul indirect și stilul indirect liber). ● Recunoașterea și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de proză și a particularităților acestora. ● Recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural și de limbaj, specifice textului dramatic (construcția subiectului, compoziția, modalități de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului/ indicațiile scenice). ● Identificarea și analiza elementelor de compoziție
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
limbajul altor arte. III. CONȚINUTURI A. LITERATURA ROMÂNĂ 1. Textul. Aspecte generale - elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcțiile comunicării; - textul literar/ nonliterar; - text și context; - teme și motive literare; - literatura și alte arte. 2. Proza a. Proza narativă - accepții ale termenului; evoluție și tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
arte. III. CONȚINUTURI A. LITERATURA ROMÂNĂ 1. Textul. Aspecte generale - elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcțiile comunicării; - textul literar/ nonliterar; - text și context; - teme și motive literare; - literatura și alte arte. 2. Proza a. Proza narativă - accepții ale termenului; evoluție și tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Aspecte generale - elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcțiile comunicării; - textul literar/ nonliterar; - text și context; - teme și motive literare; - literatura și alte arte. 2. Proza a. Proza narativă - accepții ale termenului; evoluție și tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcțiile comunicării; - textul literar/ nonliterar; - text și context; - teme și motive literare; - literatura și alte arte. 2. Proza a. Proza narativă - accepții ale termenului; evoluție și tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcțiile comunicării; - textul literar/ nonliterar; - text și context; - teme și motive literare; - literatura și alte arte. 2. Proza a. Proza narativă - accepții ale termenului; evoluție și tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
discursului narativ: acțiune, secvența narativă, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanță, înlănțuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalități de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalități ale narării: povestire; rezumat, scenă; - mărci ale prezenței naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă și indirectă, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - accepții ale termenului; evoluție (poezia pașoptistă; Mihai
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
scenice, interogație retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiție, refren, relații temporale și spațiale, romantism, român (tipuri), secvență narativă, secvență poetică, scenă, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/ indirect liber, stil funcțional, tablou, temă, text literar/ nonliterar, titlu, tradiționalism, tragic, prozodie
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
și motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius); - să identifice și să compare unele elemente de mentalitate și de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satirică latină (Horatius); - * *să identifice elementele de continuitate și de specific ale prozei și poeziei creștine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin, Prudentius Clemens). * pentru 2 ore /săptămână ** pentru liceele/seminariile teologice 2.3 CONȚINUTURI A. Morfosintaxă Substantivul - gen, număr, caz - declinările I-V Adjectivul - clasificare - gradele de comparație Pronumele
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
2 ore/săptămână Noțiuni de sintaxă a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]