5,710 matches
-
pe care urma să le abandonăm. Și-a ridicat privirea înspre copacul cel mare sub care stăteam, dar nu sunt sigură că m-a văzut și pe mine printre picioarele Rahelei. Cum stăteam acolo și așteptam, mătușa mea mi-a împletit părul și mi-a povestit despre leacuri și plante tămăduitoare (coriandru era bun pentru durerile de burtă, chimenul pentru răni). Ea hotărâse de mult că eu aveam să învăț de la ea ceea ce ea învățase de la moașa Inna. Am stat acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
tribului lui Esau care se pregătea să plece. Când rămăseseră singuri în acea noapte, tata îi spusese lui Esau că n-avea să-l însoțească înapoi spre Seir. Deși se regăsiseră cu atâta căldură, destinele lor nu trebuia să se împletească. Pământurile unchiului meu erau multe și avea o poziție asigurată. Dacă am fi mers cu ei, averea tatălui meu ar fi părut mică în comparație cu a lui. Și frații mei ar fi fost dezavantajați, pentru că băieții lui Esau deja avea turme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pe neștiute și locul i-a fost luat de un băiețel care alerga. Îl înțărcasem deja, iar eu pierdusem modestia din Canaan și purtam un veșmânt de in fin ca toate celelalte femei din Egipt. Re-mose avea părul ras și împletit în acele codițe pe care le purtau toți copiii egipteni. Fiul meu a crescut puternic și vânos, se juca de-a lupta cu unchiul său Nahkt-re, căruia îi zicea Ba. Se iubeau nespus unul pe altul, iar Re-mose mergea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
poate nici nu e o mașinărie, e viu sau dacă nu, atunci e pus în mișcare de vreo vrajă africană, și am simțit cum m-apucă o groază de nu mă mai puteam mișca, apoi m-am uitat la scaunul împletit din nuiele pe care stătea, și mi-am dat seama că prin picioarele scaunului trece curentul care-l pune în mișcare, i-am împins cu mari precauții scaunul și într-adevăr nu s-a mișcat, și atunci am știut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cuprinde amețeala. Ele Îi cercetară obrajii, Îi atinseră ușor curba dulce a buzelor, linia bărbiei voluntare, apoi i se afundară În plete, În timp ce gurile lor se regăseau. În sfîrșit, trupurile lor Înlănțuite se rostogoliră pe cușeta cabinei, picioarele li se Împletiră. Un ușor tangaj le accentuă plăcerea cînd deveniră o singură ființă. * * * Hotelul L’Iroise, cu douăzeci de camere, dintre care și un apartament, cu restaurant panoramic deschis spre o lungă plajă cu nisip alb, era În mod excepțional Închis din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
apăru În prag, desculță, purtînd doar un tricou alb. - Mi-e mult prea dor de tine... Se pomeniră deodată Înlănțuiți. Senzația că sînt lipiți unul de celălalt era atît de intensă că trupurile lor deciseră pentru ei. Gesturile li se Împleteau, se Înnodau dincolo de voință, se lăsară duși de valuri de plăcere, conștienți doar de emoțiile pe care le trăiau, de parfumul fiecăruia din ei, de senzațiile de delectare. Învăluiți de o profundă stare de bine, alunecară Împreună În somn. Marie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
rezistat... Așa că lăsăm conferința de presă pe mai tîrziu, de acord? Se dădură la o parte, Înțelegători. Lucas simți că-l apucă greața văzîndu-l cum despica mulțimea În direcția Mariei. CÎnd se uita spre ea, nu-i vedea decît părul Împletit cu grijă și rochia ușoară care flutura sub briză. O văzu Înfiorîndu-se. De frig? De dezgust? De plăcere? În realitate, Marie nu simțea nimic În momentul acela. Se uită la Christian cum se năpustea spre o femeie care semăna ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
altul În vagin, apoi, cu mișcări rapide, Începu iar să-i lingă clitorisul cu vârful limbii. Ea juisă domol, cu tresăriri prelungi. El rămase nemișcat, cu obrazul lipit de vulva umedă, și Își Întinse mâinile către ea; degetele li se Împletiră. — Îți mulțumesc, zise ea. Apoi se ridică, Își puse cămașa și umplu iarăși paharele. — Era grozav, În jacuzzi, adineaori..., spuse Bruno. Nici unul din noi n-a scos un cuvânt; În clipa când am simțit gura ta, Încă nu-ți văzusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Bulache! făcu Bruno pe un ton jovial, arătând spre un tânăr care tocmai intrase În local. Părea să aibă vreo douăzeci și doi de ani. Purta o haină militară de camuflaj și un tricou Greenpeace, avea tenul mat, părul negru Împletit În codițe; pe scurt, stilul rasta. — Salut, Bulache, făcu Bruno cu avânt. Ți-l prezint pe frate-miu. Ei, mergem s-o vedem pe babetă? Celălalt Încuviință fără o vorbă; se pare că, dintr-un motiv sau altul, hotărâse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din Paris. (n.tr.) Vezi nota de la p. 87 ??? (n.tr.) RMI, Revenu minimum d’insertion, alocație de stat pentru persoanele fără nici un venit. (n.tr.) Rasta, adept al unei mișcări politice și religioase numite rastafarism. Un rasta poartă părul Împletit În codițe (dreadlocks), ascultă muzică reggae și are un cult pentru Bob Marley. (n.tr.) Blaise Pascal, Cugetări (texte alese), traducere, note și comentarii de Ioan Alexandru Badea, Editura Univers, București, 1978, p. 29. (n.tr.) Entrelac, „motiv ornamental care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
uit, fără prea mare interes. Da, avem un grădinar foarte priceput. Are tot felul de idei. Ia loc, te rog. Flutură scurt din mâini și, simțindu-mă ușor stânjenită, mă așez pe un fotoliu. Trish se așază pe un scaun împletit de alături și își bea cocktailul. Te pricepi la Bloody Mary ? mă întreabă din senin. O privesc mirată. — Nu contează. Trage iar din țigară. Te învăț eu. Poftim ? — Cum îți mai e ? mă întreabă, dar continuă înainte să apuc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
argintiu prins în coc și ochelari cu jumătate de lentilă pe vârful nasului. Spre mirarea mea, mă întâmpină o femeie subțirică și drăguță, cu o față foarte vie. Are ochii albaștri deschiși, conturați cu un dermatograf fin. Are părul cărunt împletit în două codițe ce-i încadrează chipul, poartă un șorț peste blugi, tricou și espadrile, și frământă cu putere nu știu ce fel de aluat. — Mamă. Nathaniel zâmbește și mă împinge ușor în bucătărie. Uite-o. Ea e Samantha. Samantha... mama mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o poveste complicată cu un iubit ticălos. Pășim mai departe în noapte fără să rostim nici un cuvânt. Umărul lui îmi atinge umărul. Apoi îi simt mâna. Degetele i se strecoară printre ale mele, la început ca din greșeală, apoi, încet, împletindu-se cu ale mele. Mă arcuiesc toată în clipa în care trupul meu răspunde, dar fac eforturi să nu-mi țin respirația. Nici unul dintre noi nu spune nici un cuvânt. Nu se aude nimic în afară de pașii noștri pe drum și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
oameni care au aparate pentru asta, spune, ridicând coca din lighean și punând-o pe masă. Dar ăsta e modul tradițional de a face pâine. Cea mai bună pâine. O frământă cu mișcări iuți de mai multe ori. — Vezi ? O împletești, după care o răsucești puțin. E nevoie de ceva forță. Cu grijă, îmi bag mâinile în aluatul moale și încerc să fac și eu ca ea. — Așa, spune Iris urmărindu-mă cu atenție. Fixează-ți un ritm al tău și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
la bar. — Îhm... În mintea mea e blanc total. Ăă... vin alb. Nu, mai bine o vodcă și apă tonică. Mersi. După ce se Îndepărtează, mă prăbușesc iar În scaun. La două scaune de mine se așază o stewardesă cu părul Împletit În spic. Îmi zîmbește și Îi răspund și eu, cu un zîmbet chinuit. Nu știu cum reușesc alți oameni să se țină de o carieră, chiar nu știu. Uite, ca vechea mea prietenă Lissy. Dintotdeauna a știut că vrea să se facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Nurca e foarte fericită să fie făcută haină... tocmai zice Jemima În clipa În care deschid ușa de la sufragerie. Tace și ridică ochii spre mine. Emma ! Ești bine ? — Nu. Mă las să cad pe canapea și mă Învelesc cu păturica Împletită de pluș pe care Lissy a primit-o de la mama ei de Crăciun. M-am certat groaznic cu Jack. Cu Jack ? — Te-ai Întîlnit cu el ? — A venit să... Își ceară scuze, bănuiesc. Lissy și Jemima schimbă priviri Între ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
teamă că o să-l dau În vileag. Din cauza asta, Îmi arătase o grămadă de lucruri: să iau urma vânatului, să dobor animale mari precum mamuții sau mărunte precum chițcanii, să merg mult-mult fără să-mi fie sete sau foame, să Împletesc frânghii, să mă uit după locul, mereu altul, de unde răsare soarele, și câte și mai câte. După ce am mai crescut, Moru se apucă să-mi spună cuvinte din ce În ce mai multe, iar pe unele dintre acestea le meșteșugise chiar el. Odată, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
acest sens... Poate să-și facă încăperea cât mai odihnitoare, cât mai elegantă ori mai amuzantă ori mai apropiată de sine însuși... În acest scop el poate folosi diferite materiale, cum ar fi beteala, hârtia creponată, serpentinele, baloanele, franjurile, cordoanele împletite sub formă de scara mâței... Pe toate acestea le poate cumpăra pe banii lui, de la depozitul închisorii... Istoria nu stă în loc, domnule! Concepția noastră, teoria asta ingenioasă... este, cum să spun, cea mai subtilă... și cea mai perfectă realizare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și posesoare a unei mașini de spălat în opt timpi, model italian, capacitate 12 litri, ultimul răcnet. Țâncul de nici doi ani poate silabisi deja câteva mantre cum ar fi Bo-na sau O-mo și poartă hăinuță de la Stefanel și căciuliță împletită de mamaia. Ridică o mânuță către ceasul de mult ieșit din uzul rațiunii și gângurește astfel: ─ Ta-ta-ma-ta-ko! Ta-ta ko! Ko! Iar mama lui îl înțelege și-i răspunde: ─ Co-co-do? Nu-i, nu-i pui. Ia cu pa-pi, ba-pi. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
urmă ce-ai completat? o întreabă o femeie cu ochelari, Bianca Lamblin. ─ Necăsătorită, ce era să bifez? Dar aș fi vrut să scriu altceva, nu știu încă ce... Și ți-au dat împrumutul? se interesează alta, cu o coadă groasă, împletită într-o parte. O cheamă Raluca și predă filozofia. ─ Deocamdată nu știu, aștept verdictul. Nu mai pot fetelor, trebuie să fac rost de bani de undeva să-mi iau și eu un apartament, ceva, cât să mai stau în chirie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cumva i s-ar mai potoli boala. Îngerul, dându-le o ramură din acel pom, le spuse că e prea târziu și că Adam trebuie să moară, căci s-au apropiat zilele lui de moarte. Din ramura acelui pom își împleti însă Adam o cunună înaintea morții sale și și-o puse în cap. Apoi îngropară pe Adam cu cununa ce era în capul lui, în locul ce se chema Gherosia Plata. Șase zile după Adam muri și Eva. Din cununa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
se strica tot mai mult, un frig pătrunzător cobora din munte în câmpie, iar eu îi dublam tăria urcând pantă după pantă. Nu m-am gândit niciodată cu plăcere că încercam să mă stabilesc la înălțime, ca și cum o oarecare magnificență împletea metafora urcușului cu văzduhul spiritual. Această armonie nu-mi plăcea. I-ar fi plăcut lui John Chu - Moonwalk, odată cu descoperirea cine știe cărui nou adevăr. Cât despre mierlele din Fang Do, frații li se închinau în mod special. M-am lipsit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
puternic, închizând ochii. Dacă are nostalgii, va sâsâi un cântec vechi, auzit în copilărie, pe vremea când radioul încă nu fusese interzis. Cântecul va pluti pe oglinda bălții ca un abur, va mângâia urechile patrulelor din apropiere și se va împleti cu țârâitul insectelor. Deasupra copacilor, o cioară va descrie cercuri largi și din ce în ce mai joase. Deodată, santinela se va opri din cântat. La fel și greierii. Apoi un trup se va prăbuși cu zgomot în apă, înroșind-o. Gâzele sar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
teribilă, care din fericire încetă în câteva secunde. El se scuză pentru slaba cunoaștere a limbii române și salută atât pe domnul Calomfir, cât și pe doamna Anamaria Ștefănescu; munca de autor genial și cea de traducător sublim s-au împletit la inițiativa excelenței sale pentru a întări legătura spirituală dintre români și brazilieni. Două țări, două lumi diferite îl stimează pe un gânditor de o profunzime rară ca domnul Calomfir. Suntem convinși că recunoașterea sa va fi universală. Cât despre Jiquel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
toți începuseră să înjure. Peste tot bănuiai grupuri de furioși, lovindu-se de pereți și agitându-și brațele. Muzica ce ne pompase în sânge ritmuri sacadate se oprise cu un oftat, și de-abia în clipele când întunericul s-a împletit cu tăcerea ne-am dat seama ce gălăgie fusese. Nu știu cine își serbase ziua, adusese pe hol o stație cât toate zilele și chemase tot căminul la petrecere. Coborâsem de la primele acorduri și mă amestecasem printre oamenii care, tot așa, curgeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]