4,751 matches
-
apoi înflorind, slăbind, suferind, reînflorind ca în niște file de incunabul mirific. Într-o polifonie culturală, Cetatea imprimă tușe unice, în detalii, un limbaj poematic și un ceremonial neîntâlnit în altă parte, prilejuit de cerul ieșean și de primăverile teilor împodobiți cu ciucuri de flori. Aici au conviețuit în deplină libertate boierii veacurilor 18, 19, dintre ei s-au înălțat liderii patruzecioptiști, apoi sclipitorii junimiști. I-au urmat figurile de la "Contemporanul" și "Viața românească", personalități care au impus un psihism și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și psaltiri aflate în altarele bisericilor ieșene sunt înzestrate cu frumoase ornamente și inițiale, cu asocieri de culori, cu ilustrații care încântă ochiul. Sunt numeroase figuri de monarhi și ieromonarhi, de cărturari care au fost îndrăgostiți de arta de a împodobi textele scrise. Un Gavril Uric, ca să dăm un exemplu, a fixat filiația artei miniaturii cu adânci rădăcini ce există între ornamentele încrustate și ornamentele frizelor decorative, chenarele, rezolvările cromatice, reliefurile, accesoriile, simbolica liniilor și simetria cadrelor. Toate aceste elemente componente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
înalță omul în sferele altei lumi. ÎNTR-O STAȚIE DE TRAMVAI Aproape zilnic trec la pas prin Piața Eminescu (arată acum mult mai bine), prin Piața Unirii și mai departe... În stația de tramvai din piața cu numele poetului frumos împodobită cu flori, alături un vas la îndemâna celor ce vor să le ude, cu un ecran TV de unde obținem informații, imagini și muzică, hărți cu rețeaua de transport public citesc cu oarecare surprindere ceea ce este afișat, cu abateri de la reclamele cunoscute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe durată pentru ca justificarea lipsei de apreciere a timpului să se evapore ca negura fugărită de lumină, iar sufletul să se roage nestingherit pentru frumusețea momentului înălțător. Îmi vine în sprijin aura romantică a copacilor care e ca și veșmântul împodobit de timpul generos ce a uitat, pentru o clipă, să-și prelingă scurgerea din clepsidră. 62 Următoarele rânduri trebuie să ne dea mult de gândit: "Între nașterea gândirii omenești și mitologie (cu toate formele ei religioase) există o relație, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
principele hereditar de Hohenzollern și fiii săi, Ferdinand și Carol, în o trăsură de mare gală acoperită de catifea roșie cu torsade de argint, având Coroana regală dasupra. Atelagiul se compunea din opt cai cu hamuri îmbrăcate în argint și împodobiți cu pene în frunte; iar pe coame cu panglici și rozete tricolore. Doi picheri precedează trăsura și servitori ai Curții, în livrea de mare gală, pe jos, însoțesc trăsura pe dreapta și pe stânga. D-nul general comandant al diviziei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
colina Mitropoliei și dedeau onorurile militare. Impozantul cortegiu a fost salutat pe tot parcursul său cu indescriptibil entuziasm de imensa mulțime care ocupa locul liber al stradelor, numeroasele tribune construite cu această ocazie, balcoanele și ferestrele de la toate etagele caselor împodobite cu flori, verdeață, covoare și pavoazate cu colorile naționale. O adevărată ploaie de buchete și de cununi acoperea în trecere pe Majestățile-Lor și pe Augustele Lor rude. La orele 12 cortegiul regal, ajungând la poalele dealului Mitropoliei, Majestățile-Lor au fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Pornea astfel landoul în dăngănitul talangelor atîrnate la gîturile cailor de știa tot tîrgul că străinii de localitate mergeau la băi, la Slănic. Pe la mijlocul drumului, unde se ajungea cam pe la vremea prînzului, era Cerdacul, un restaurant-pavilion, construit din lemn și împodobit cu ramuri de brad, fără ferestre și fără uși, ceva numai pentru vară. Se mînca păstrăvi din apa de munte și pui fripți. Mirosul puilor de pe frigarele din spatele pavilionului se simțea de departe și ne mărea pofta de mîncare, care
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
se respira o plăcută modestie, o simplitate primitoare. Biroul, o încăpere mare, luminoasă, plină de cărți. Masa de lucru simplă, fără prea multe hîrtii pe ea. Ion I.C. Brătianu era înalt, masiv, cu o privire caldă și o figură distinsă, împodobită cu o barbă încărunțită, care-l făcea mai bătrîn decît era. De cum m-am aflat în fața lui, mi-a întins mîna și amabil m-a poftit să iau loc pe un scaun chiar lîngă el, în fața mesei de lucru. Iată
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Saint-Dominique, un hotel particular celebru, pentru ambasadă. M-a luat să mi-l arate. Era, într-adevăr, splendid. Totul era vast, bogat în lucrări de artă, cu o mică și elegantă sală de teatru și în spate cu un parc împodobit cu flori și arbori. O achiziție fericită. În prezent, comuniștii au construit pe o parte din parc o clădire cazarmă cu șase etaje de cel mai prost gust. În dimineața zilei de 23 august 1939, cînd am ieșit din hotel
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
încă străjer, Carol acorda o mare atenție folosirii Străjeriei ca mijloc de educare a tineretului țării. El a afișat o atitudine de atașament față de tradițiile românești și obiceiurile țării, folosindu-l și pe Mihai în exprimarea acestei poziții. ,, În locul bradului împodobit la sărbătorile Crăciunului, obicei împământenit în vremea de după război, la Palat s-a colindat cu steaua făcută de Măria Sa Voievodul, s-a cântat Florile dalbe și (la Anul Nou) s-a trosnit din bici cu Plugușorul: Mânați măi, hăi! hăi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
alegorice, ce înfățișau, ,,turma cu stâna și ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Huțulii, bărbați și femei călări pe cai de munte”. Presa relata că mulțimea și-a mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de Mare Vornic, iar pe tânărul Voievod cu însemnele vechi ale Căpitanului de plai”. Buzduganul a fost înmânat regelui, învestit ca Mare Arcaș de un bătrân arcaș. (Vezi foto nr. 15.) Apoi ,,s-a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
un beneficiu pentru familie. În ea am petrecut clipe de neuitat, de ea mă leagă plăcute amintiri. Tot satul în sărbătoare După Crăciun cea mai frumoasă sărbătoare de familie este Paștele. Cum iarna este încântător peisajul acoperit cu zăpadă, bradul împodobit din mijlocul casei, la fel ne încântă și primele miresme primăvăratice. Sărbătoarea paștelui era și sărbătoarea primăverii. Paștele este sărbătoarea creștină a Învierii Domnului. Alăturându-se credincioșilor întru Hristos locuitorii Costișei au înțeles că întâmpinarea Sărbătorii celei mai luminoase a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
semn că se vor mărita curând. La luarea miresei, flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa și-o găsea destul de greu. Alaiul când pornea la cununie, miresei i se punea un ban în pantof, ca să fie bogată în căsnicie. De asemenea, se puneau bani sub covorul pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii cei mari, în fața lor mirii, apoi socrii. Găina era adusă de o nevastă tânără care cânta cântarea găinii (împodobită cu flori, frunze și o țigară în cioc). Un naș, mai comunicativ închina "paharele dulci" și primea darurile (plicuri cu bani) pe rând, începând cu nunii, socrii, rudele, prietenii și apoi restul nuntașilor. De obicei, la Costișa, în nuntă se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de când eram mici, a început pregătirea. Țineam multe oi și din lâna lor (toarsă și vopsită) unguroaicele de la Măneuți ne-au țesut câteva scoarțe cu trandafiri. Erau lungi de câte vreo 5 m și late de 1,50 m. Ele împodobeau camerele țărănești. Au fost primele ce-au ocupat loc de cinste în lada mare și înflorată. Tot din lână, ne-a țesut țoluri vărgate și sumani, pe care le-a dat la "chiua" (piua) de la Satu Mare, să le netezească. Pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc, crăcană). Mai erau niște polițe, o masă, câteva taburele și multe plase pentru scurgerea cașului. Ciobanii, feciori din sat, aveau cămăși înnegrite de funingine și împodobite la poale și mâneci cu fluturi strălucitori. Ei scoteau oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plăcere pe mine! A aplicat apoi pe unele frunzele ce le avea pregătite, le-a pus în câte un ciorap de mătase rupt și le-a pus în vopsele. Ce minunate au ieșit! M-a întrebat dacă vrem să le împodobim și cu mărgele (în relief) că dânsa are mărgele (de pe niște altițe vechi). Am fost de acord și a scos un fișic cu mărgele foarte mici, de diferite culori. Le lua cu un ac mic și le așeza pe oul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
turn de lemn prevăzut ca și celelalte patru extremități, cu câte o cruce de fier, înalte de un metru și jumătate. În interior, pereții bisericii, înalți de 3 m. Fiind din lemn, vopsiți cu culoare în ulei bleu deschis și împodobiți cu diferite icoane, fie rămase de la vechea biserică sau donate de credincioși, comandate de diverși pictori anonimi. Deasupra naosului și a pronaosului, construcția bisericii prezintă o boltă, în mijlocul cărora sunt suspendate câte un candelabru cu 18 și 12 brațe. Altarul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
talentul lui creator, i-au dat satului o altă înfățișare. La sfârșit de săptămână, în satele bucovinene se deschid capacele lăzilor de zestre, scoțându-se la iveală straiele tradiționale menite să cinstească pe omul care le îmbracă și să-i împodobească bucuria petrecerii zilei de sărbătoare. Bătrânii meșteri din Costișa, printre care domnul (zis) Verigă (Ion Covașă) au luat din grădina naturii căldura și armonia culorilor vegetale. Au învățat meșteșugul din tată în fiu, continuând tradiția locală, cu caractere specifice. La
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
casei țărănești, lucrat în bardă, cuțitoaie și daltă scot la iveală piese tradiționale: patul, masa-ladă, podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul. Tâmplari renumiți: Nemțoc Gheorghe și Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești, cupele de muls (donițele), ciubărașele, balercuțele (damigenele); furcile de tors; stativele (război de țesut), sucalele de țevi, vârtelnițele, pieptenii (pentru cânepă), rășchitoarele, căruțele și rădvanele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ușa de la intrare, iar când se cheamă norocul, fasolea se aruncă dinspre exterior spre interior pentru aducerea energiei pozitive în familie, respectiv al norocului. La intrarea în locuințe se pun decorațiuni din frunze de ilice. Se mai obișnuiește a se împodobi un pom din grădina proprie cu un cap de sardea, cu usturoi și o ceapă. „Căpcăunii” sunt reprezentați de persoane mascate în demoni, cu îmbrăcăminte de culoare roșie sau verde, purtând o mască cu păr încâlcit și coarne. Ritualul este
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
-a apropiat de noi, salutându-ne. S-a recomandat: „Alessia, româncă ce studiază în Japonia”. De la Alessia am aflat câteva lucruri interesante despre crizanteme, precum ar fi: crizantemei i se mai spune „floarea de aur” sau „regina toamnei”; florile crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează înțelepciunea; împăratul Japoniei folosește ca sigiliu crizantema, emblema imperială a Japoniei timp de multe secole. „Crizantema galbenă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de măr”), macul albastru în Himalaya, crizantema la japonezi... Florile sunt pline de viață și prospețime, vrăjindu-ne prin culoare și miros. La români, floarea este simbolul feminității; la țară, mai nou și la oraș, ferestrele caselor și balcoanele sunt împodobite cu mușcate, simbol al afecțiunii, al dragostei și tandreței. Japonezii au acordat florii o atenție deosebită, considerând-o a fi un microunivers. Crizantema este o floare sacră; în anul 1876 a fost fondat „Ordinul Crizantemei” de către „Împăratul Mutsuhito” frumoasa panglică
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
dar și a oboselii fizice. Omul vrea să se relaxeze, să iubească, să cânte, să fie alături de prieteni și nu singur. Există flori umane ce se vor admirate, flori ce induc bucuria, liniștea. Există și flori cu care ne putem împodobi viața, casa, sufletul... Alături de flori, cupa de sake, Dulce și aromat, Precum trupul înfierbântat al gheișei. E iarnă! La solstițiul de iarnă (22 decembrie), când ziua e mai scurtă decât noaptea, se face baie în apă fierbinte cu aromă de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
din șemineu, dar și de căldura sake-ului. Înainte de a degusta băutura magică, admiră culoarea sticlei de un albastru intens, căreia flăcările îi dau nuanțe de violet. Din locul unde se răsfață, privește grădina unde a căzut bruma, admiră pomii împodobiți de chiciură și meditează: este luna noiembrie luna înghețurilor! Cea de-a șaptea zi a acestei luni este „Ritto”, adică debutul iernii. Ieri, frunzele galben roșietice încă mai îmbrăcau copacii, dar peste noapte s-au așternut într-un covor minunat
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]