4,115 matches
-
și văietându-se în gura mare, de cele ce pățiserăm și el și eu, i-a trezit pe toți din toropeala nopților îndelungi Deci eu, iar m-am rugat de el să tacă și să mă ierte, deoarece am avut vedenie înșelătoare și să nu-mi bănuiască atâta de mult pentru această greșeală Iar el, sugrumându-și lacrimile și oftatul, s-a aplecat către mine să-mi șoptească la ureche Zicând: nea Ștefan, cât lespede de marmură neagră, asta estem grijă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
am plumb în vine, iar pleoapele mi-au căzut peste ochi, grele ca obloanele de fier, cufundându-mă în neștirea somnului Că ajunși de aerul cel curat și slăbiți fiind, ne-am îmbătat de tăria acestuia, ca de un vin înșelător și toți am adormit, ca trunchiul Și noi nu ne-am trezit, nici când s-a auzit strigându-se, chemându-se și întrebând lângă noi Zicându-ni-se: fraților, sunteți în viață? Și trei salvatori au abătut lămpile spre geamblacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
era frumoasă, frumoasă! Departe de vârsta marilor pasiuni, nu era perfectă, însă constituiam cuplul ideal, ea divorțată, eu însurat sau invers... nu mai țin minte. Avea o literă-n plus, un cerc, un însemn care mă cuprindea și mă învăluia înșelător spre ea! După despărțire câteva legături o aruncaseră în alta dar când ne-am văzut... am știut! Ne întâlneam, ne ascundeam, mă proteja, cunoștea pe pielea ei ce-ar fi-nsemnat o despărțire. Mergeam adesea pe la ea, mă chema și-
V?rsta prescris? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83733_a_85058]
-
suflet, se cuvine să ne gândim, mai mult ca oricând, la cele sufletești - îmi fac intrarea. Ce este, oare, viața omului? Este ea altceva decât spuma pe care-o împrăștie vântul și-o spală apa? Este ea altceva decât mireasmă înșelătoare a florilor și a ierburilor? Nu seamănă oare cu visele străvezii din mintea noastră? Nu este ea mai ușor trecătoare decât nourii aduși de vânt? Ceea ce pare într-un fel este, de fapt, altfel? Este ea precum ploaia de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
că te temi. Dacă te temi, ești pe jumătate pierdut. De jur-împrejur nu se zărea, în afară de stufăriș, decât aceeași apă stătută amestecată cu noroi și resturi vegetale și, printre bălți, locuri înguste de pământ tare care oricând se putea dovedi înșelător. Încotro s-o apuc? m-am întrebat. Am pornit la întîmplare. După o vreme, am avut impresia că, în loc să ies spre marginea mlaștinii, mă afundam în ea. Am luat-o, așadar, în direcția opusă, până am reușit să mă zăpăcesc
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
-o cu bețe, toate douăsprezece, singura dată când o zăriseră. În definitiv, știau că nu se puteau duce la poliție. Uite ce se întâmplase în ziua în care Pinky-l mușcase pe Hungry Hop. Fata asta era o vrăjitoare șmecheră și înșelătoare. Păzeau de la ferestre. Postaseră o femeie de pază în permanență pe aleea din spate. Toate surorile și mătușile fuseseră recrutate să stea de pază. Noroc că erau atât de multe. Era folositoare o familie mare, chiar dacă era formată în cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
cărui soție îl părăsise, un altul care-și părăsise soția și chiar cineva care trăia cu o amantă, deși nimeni nu înțelegea de ce, pentru că era foarte searbădă. Și brigadierul concepuse un plan. Așezat în baia lui, așteptând în zadar apariția înșelătorului porumbel verde, ideea îl lovise subit: va organiza o operațiune care să-i aducă onoruri și-i va învăța pe oameni ce însemna cu adevărat să fie în armată. Era de datoria lui să se ocupe orice amenințare neobișnuită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
el. Repede, o plasă, o plasă... Rapid, împunse cu bastonul un soldat uimit. Apoi, înșfăcând o plasă pentru maimuțe din mâinile omului înspăimântat, sări din jeep și o aruncă peste porumbelul verde, în dorința oarbă de a prinde pasărea aceea înșelătoare, de a o ține lângă el cât va trăi în cantonamentul armatei, de a se tortura cu amintirea copilăriei sale, a mamei sale, pe care o iubise cu atâta pasiune... Plasa era mult prea mare și prea grea, desigur, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
să vorbim, prin forța logicii. Cu toate acestea, nu s-a Întâmplat așa ceva, moartea nu a fost atât de generoasă. Motivul pauzei În care timp de opt zile nimeni nu a murit și care a Început prin a crea iluzia Înșelătoare că până la urmă nu se schimbase nimic, rezulta pur și simplu din actualele reguli de relaționare Între moarte și muritori, adică, de acum Încolo toți aveau să fie anunțați dinainte că mai dispuneau de o săptămână de viață, până la scadență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
închipuie că o să-i facă să pară demni de luat în serios. Numai că la Korsch, mustața, doar un pic mai mare decât linia trasată de un creion de ochi, servea doar la a atrage atenția asupra aerului său evaziv, înșelător. Îl făcea să arate ca un proxenet, un efect în contradicție însă cu caracterul său, pe care, în răstimpul celor nici două săptămâni îl descoperisem a fi unul voluntar și de încredere. Observând privirea mea, se simți îndemnat să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cuvinte pe care le-ai folosit tu. Schema ar putea fi circulară, în sensul că ultimul segment poate fi legat de primul. Totalizant, deci? în acest sens, sigur, mi-ar plăcea să fie. Și mi-ar plăcea dacă, în granițele înșelătoare astfel trasate, ar reuși să circumscrie o zonă albă, unde să se situeze atitudinea de „nerecunoaștere“ față de lume, propusă de tine ca singura nemistificatoare, când declari că „lumea nu poate fi atestată (sau afirmată), ci doar nerecunoscută, desfăcută de sub orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să se ridice. Desenul fetei era un studiu în clarobscur, din linii fine și țepoase de jur-împrejur, al cărnii umede a moluștei, care se dilata și se contracta. Discuția pe care o aveam în minte, despre forma scoicilor ca armonie înșelătoare, înveliș ce ascunde adevărata substanță a naturii, nu se mai potrivea Atât priveliștea ariciului, cât și desenul transmiteau senzații neplăcute și crude, ca viscerele expuse privirii. Am început discuția spunând că nimic nu e mai greu de desenat decât aricii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și ea că era îndrăgostită nebunește de cine nu trebuie? Adriana începu să compună următorul articol; dacă prietena ei perfect normală și rațională era atât de oarbă, înseamnă că și alte femei suferă. Poate ar putea să-l intituleze „Gândirea înșelătoare: Exemplu” Sau poate „De ce mă tot mint.” Da, ăsta ar merge bine. Leigh se uită la ea. — Ce? Tu chiar crezi asta, querida? — Da, chiar cred. Fiindcă așa e! Eu și Russell am — se opri să caute cuvintele potrivite — aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
fi găsit o ieșire într-o viață mai exterioară și mai activă. Dar, în același timp, ciuma îi lăsa trândăviei, îi silea să se învârtească, mereu, ca într-un cerc, în orașul lor posomorât și să se dedea, zilnic jocurilor înșelătoare ale amintirii. Căci, în plimbările lor fără țintă, ajungeau să bată mereu aceleași drumuri și, în cea mai mare parte a timpului, într-un oraș atât de mic, aceste drumuri erau tocmai acelea pe care altădată le străbătuseră cu cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
se putea spune, purtătorul de cuvînt al unor Înaintași ce nu apucaseră această lume, dar o intuiseră; se gîndiseră și la un anume viitor, de vreme ce unul dintre aceștia, unchi, scrisese cîteva zeci de pagini despre Înghețarea planetei, după o Încălzire Înșelătoare. Oamenii aveau să pornească, din pricina asta, războaie de supraviețuire. Foamea și frigul desființau complet orice morală; simțurile, doar ele, hotărau. Rațiunea, În condiții extreme - era dat exemplul unor grupuri care nu mai mîncaseră de multă vreme - devenea un obstacol. Cei
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
mereu peste el; Thomas nu rămînea, Într-un an, mai mult de cinci-șase nopți În casa ei. Cum se Însera, acesta, de obicei, pleca. Între ei, mai totul se petrecea ziua, pentru a evita cît de cît continuitatea, obișnuința. Liniștea Înșelătoare a unui posibil menaj. Nu o căuta niciodată. Ingrid, prin Învăluire - așa socotea Thomas manevrele ei -, devenea tot mai sufocantă, mereu venea În garsoniera lui, era bine să se termine odată povestea asta. Nehotărîrea lui era pornită și din calcul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
creierele lor fiind surprinse, probabil, nepregătite. Thomas era un supraviețuitor: doar o clipă-neclipă, atît, știa și ce nu trebuia. Găsise ascunzișuri potrivite În cutele minții sale; de acolo porneau, după o vreme, judecăți salvatoare, care se dovedeau, de fapt, doar Înșelătoare; nimeni nu putea fi mai lesne păcălit de către cineva sau ceva decît de chiar sinele său. Thomas, așa cum i se mai Întîmplase În ultimii ani, se gîndea - dar sub alte impresii acum - care ar fi fost viața lui dacă s-
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dacă ar fi în viață, nu tatăl tău i-ar duce farfuria câinelui pe care ea nu-l vrea, răspunse Cipriano Algor, și ieși fără să audă șoapta femeii, Poate că ai dreptate. Ploaia cădea din nou, era aceeași burniță înșelătoare, aceeași pulbere de apă dansând și amestecând distanțele, până și forma alburie a cuptorului părea hotărâtă să-și ia tălpășița, iar furgoneta semăna mai mult cu o fantomă de caleașcă decât cu un vehicul modern, cu motor cu explozie, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pielea roșie, cei pentru care s-a chinuit atât și pentru care a suferit o mare de dureri și de temeri, sunt, în zilele noastre, neputincioasele dovezi ale modului cum un triumf se poate transforma, după un timp, în preludiul înșelător al unei înfrângeri. A patra și ultima tentativă a primului creator de oameni care și-a băgat creaturile în cuptor, cea care aparent i-a adus victoria definitivă, a devenit, până la urmă, definitiva lui înfrângere. Cipriano Algor, și el consumator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a fost la Manuscris. Îl recuperase oare Mirza Reza În acea dimineață? E drept că nu ralizam Încă gravitatea situației mele: complicitate la asasinarea unui șef de stat, din partea mea, care pornisem spre Orientul poeților! Neîndoielnic, aparențele erau Împotriva mea, Înșelătoare, mincinoase, absurde, dar copleșitoare. Ce judecător, ce comisar nu m-ar fi bănuit? Fazel pândea din balcon; brusc, se lăsă pe vine ca să strige, cu glas răgușit: — Cazacii sunt deja aici, fac cordoane de jur Împrejurul hotelului! Am coborât În grabă scara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
detensionată, Ripley consultă liniștită ecranul și spuse: ― După câte-mi dau eu seama, oriunde în perimetru. Determinările ne asigură că totul e plat dedesubt Absolut plat! Dallas își imagină numaidecât un strat de lavă, o scoarță de curând întărită, dar înșelătoare, ascunzând un haos de metal topit. ― De acord. Dar plat, ce? Apă? Nisip? Detonează ceva, Kane. Să fim siguri. Cobor cât să pierdem cât mai mult din interferența asta. Dacă terenul e plat cum zici. ne putem apropia fără prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
periculoasă de viață. Admirabilă în anumite privințe, desigur. De netăgăduit! Ca om de știință, o consider fascinantă. Dar după ceea ce a făcut, nu vreau, ca și dumneata, să o las în viață. ― Sigur? ― Da, foarte sigur! Tonul vocii nu era înșelător.) Dacă n-ai fi suferit presiunea din ultimele zile, ai fi și dumneata. Uită totul, și eu voi face la fel. ― Mda. Dallas făcu repede stânga-mprejur, ieși din infirmerie și se îndreptă cu pași mari spre pasarelă. Ash îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mâna, le spuse să se oprească. ― Așteptați! Parker era să cadă, iar Brett se încurcă în plasă. Nimeni nu se gândi să râdă, într-atât erau de încordați. ― Suntem pe-aproape? murmură Parker, chinuindu-și ochii pentru a pătrunde umbrele înșelătoare dimprejur. Ripley verifică poziția acului pe scala fixată pe micul ecran luminat, ― După aparat, obiectivul se găsește la mai puțin de cincisprezece metri. Parker și Brett strânseră din nou plasa în mâini, fără să se lase rugați. Ripley își ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Politică, 1970, Processo Graziani, Roma, 1948-1950. Decret-lege 966 din 7 aprilie 1941 privitor la interdicția căsătoriei funcționarilor publici cu străini sau evrei. Nazi Conspiracy and Aggression, Washington, 1946... Stia prea bine titlurile, nu-l mai satisfăceau. Creșterea molimei, confuzia... atâtea înșelătoare mici speranțe, până ce lațul nevăzut se strânge brusc și e prea târziu, nu se mai poate face nimic. Ieri boala era încă la vecin sau la vecinul vecinului, azi e deja în tine și e prea târziu. Premisele răului, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
În țara piticilor » Gabriela Hurezean, Național, 18 iunie 2002). Tot În 2002, Măniuțiu realizează Conu..., la Odeon. Spectacol fellinian, cum l-a numit un critic. Spectacol neplăcut, dar care te pune pe gînduri : « de la margine de București se văd luminile Înșelătoare ale orașului. Cei doi aproape că au condiția de homless-i. Au ceva din cruzimea personajelor filmelor neorealiste italiene.[...] Safta, Oana Ștefănescu, e omorîtă de Ipingescu. Efimița Dorinei Lazăr e de esență felliniană. Jocul actriței metaforizează sub faldul unui sens cuprinzător
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]