5,491 matches
-
agățându-se cu disperare de orice gînd de salvare, închipuind tot felul de semne pe plajă și urmărind cea mai mică mișcare în larg, în speranța că tovarășii săi se vor întoarce să-l caute, Narcisse se resemnează încetul cu încetul, urmărind strania existență cotidiană a unui mic grup nomad, care îl tolerează fără să-l integreze. Cel puțin o vreme, cît sunt și relatările focalizate prin mintea sa complete și minuțioase. Pe măsură însă ce adaptarea la noua viață și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
apartament tipic parizian, în fața a doi indieni, cel care s-a simțit prost, fîstîcit, în plus, a fost omul așa-zis cultivat. Descumpănit, fără vlagă, m-am așezat pe scaunul cele mai apropiat, așteptînd într-o tăcere comună, fără nume... Încetul cu încetul, salonul s-a umplut de oameni și de zgomote. Chiar înconjurați de lume, antrenați de ceilalți, indienii păreau, în mod inexplicabil, straniu, absenți. Mîncarea naivitatea întrebărilor care-mi stăteau pe buze. Fuseserăm invitați să purtăm un dialog cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
parizian, în fața a doi indieni, cel care s-a simțit prost, fîstîcit, în plus, a fost omul așa-zis cultivat. Descumpănit, fără vlagă, m-am așezat pe scaunul cele mai apropiat, așteptînd într-o tăcere comună, fără nume... Încetul cu încetul, salonul s-a umplut de oameni și de zgomote. Chiar înconjurați de lume, antrenați de ceilalți, indienii păreau, în mod inexplicabil, straniu, absenți. Mîncarea naivitatea întrebărilor care-mi stăteau pe buze. Fuseserăm invitați să purtăm un dialog cu reprezentanții lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lăsat-o. Pe scurt: Magdalena Ursu se pomeni chemată la secretariat pentru a i se înmâna preavizul. Era dată afară! N-a zis nimic, s-a întors la ea la magazie și și-a văzut mai departe de treabă. Abia încetul cu încetul a realizat ce i s-a întâmplat. Căldăraș i-a explicat că și așa personalul neproductiv trebuia redus. Cum? Și ea n-o să mai fie magazioneră? Căldăraș avea o drăguță, o știa toată secție, fâța aia trecea de
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
Pe scurt: Magdalena Ursu se pomeni chemată la secretariat pentru a i se înmâna preavizul. Era dată afară! N-a zis nimic, s-a întors la ea la magazie și și-a văzut mai departe de treabă. Abia încetul cu încetul a realizat ce i s-a întâmplat. Căldăraș i-a explicat că și așa personalul neproductiv trebuia redus. Cum? Și ea n-o să mai fie magazioneră? Căldăraș avea o drăguță, o știa toată secție, fâța aia trecea de trei ori
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
mult, însă băieții mai erau atât de mici, nu puteau să aștepte în liniște până să le vină rândul, ar fi făcut gălăgie în anticameră. Cine știe ce isprăvi ar mai putea face? Se agitase atât ca să ajungă la tovarășul Lascu, încât, încetul cu încetul, uitase de ce dorise așa de tare să fie primită de dânsul. devenise scopul. Pe tovarășul Lascu îl cunoștea toată lumea, îl saluta fiecare om pe stradă. Era o apariție când îl vedeai, un bărbat de vreo patruzeci și cinci
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
băieții mai erau atât de mici, nu puteau să aștepte în liniște până să le vină rândul, ar fi făcut gălăgie în anticameră. Cine știe ce isprăvi ar mai putea face? Se agitase atât ca să ajungă la tovarășul Lascu, încât, încetul cu încetul, uitase de ce dorise așa de tare să fie primită de dânsul. devenise scopul. Pe tovarășul Lascu îl cunoștea toată lumea, îl saluta fiecare om pe stradă. Era o apariție când îl vedeai, un bărbat de vreo patruzeci și cinci de ani
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
despre o femeie care nu îl iubea. Ar fi vrut s-o ia de nevastă, dar... Blîndul gropar îl asculta. Cînd musafirul luă ultima lingură de mîncare, străinul căpătă o culoare ciudată. Era de parcă ar fi devenit de jad. Palmele, încetul cu încetul, i se făcuseră străvezii. Bărbatul, încremenit, își zise că vinul îl amețise. Mai bine să plece. Mulțumi și vru să se ridice. Dar gazda lui, în clipa aceea, se făcu nevăzută. Mai apucă să audă numai atît: Dacă
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
femeie care nu îl iubea. Ar fi vrut s-o ia de nevastă, dar... Blîndul gropar îl asculta. Cînd musafirul luă ultima lingură de mîncare, străinul căpătă o culoare ciudată. Era de parcă ar fi devenit de jad. Palmele, încetul cu încetul, i se făcuseră străvezii. Bărbatul, încremenit, își zise că vinul îl amețise. Mai bine să plece. Mulțumi și vru să se ridice. Dar gazda lui, în clipa aceea, se făcu nevăzută. Mai apucă să audă numai atît: Dacă atunci nu
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
altfel, dacă o să mai vină-n Fundeni, o să-i caute. Nici unul nu bănuia că nu se vor mai vedea niciodată. Din ultimul octombrie al căminului, în camera Claudiei avea să stea Erika. După plecarea străinei, brățările împletite de indieni începură, încetul cu încetul, să se risipească. Tița, colega Sabinei, pregătindu-și ceva de mîncare, a scăpat-o pe-a ei pe reșou. Ața împletită a-nceput într-o clipă să ardă. Pînă la chiuvetă, mai mult de jumătate s-a făcut
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
o să mai vină-n Fundeni, o să-i caute. Nici unul nu bănuia că nu se vor mai vedea niciodată. Din ultimul octombrie al căminului, în camera Claudiei avea să stea Erika. După plecarea străinei, brățările împletite de indieni începură, încetul cu încetul, să se risipească. Tița, colega Sabinei, pregătindu-și ceva de mîncare, a scăpat-o pe-a ei pe reșou. Ața împletită a-nceput într-o clipă să ardă. Pînă la chiuvetă, mai mult de jumătate s-a făcut scrum. Și-
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
găsească un post de profesoară. Ai ei trăiseră toată viața acolo. Și fuseseră fericiți împreună. Bentița neagră de pe gulerul Tiței, în lunile scurse, i se mutase pe chip. Pe-un singur obraz, brăzdîndu-l ciudat, ca o dîră. Lacrimile își săpaseră, încetul cu încetul, alt drum. La finele facultății, fata avea o cicatrice arcuită pe față. Neștiind cum se-ntîmplase, ai fi putut crede că-i un semn din copilărie. O zgîrietură adîncă, într-un gard cu ghimpi de care, din neatenție, se
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
post de profesoară. Ai ei trăiseră toată viața acolo. Și fuseseră fericiți împreună. Bentița neagră de pe gulerul Tiței, în lunile scurse, i se mutase pe chip. Pe-un singur obraz, brăzdîndu-l ciudat, ca o dîră. Lacrimile își săpaseră, încetul cu încetul, alt drum. La finele facultății, fata avea o cicatrice arcuită pe față. Neștiind cum se-ntîmplase, ai fi putut crede că-i un semn din copilărie. O zgîrietură adîncă, într-un gard cu ghimpi de care, din neatenție, se agățase. 33
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
răfuiesc cu ticăloșii, pentru că mi-au strâmbat destinul!... Sunase ciudat cuvântul destin în gura fostului locotenent. în el însuși părea să fi rezonat într-un mod aparte, fiindcă a rămas câteva clipe cu gura deschisă, fără să respire, ca și cum realiza încetul cu încetul că rostise o enormitate care nu avea nici o legătură cu el. După care a scos carnetul în buzunar și a râs mulțumit: - îi mănânc fripți, domnu^ Victor! Cei ca dv. se răfuiesc cu universul, cei ca mine cu
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
ticăloșii, pentru că mi-au strâmbat destinul!... Sunase ciudat cuvântul destin în gura fostului locotenent. în el însuși părea să fi rezonat într-un mod aparte, fiindcă a rămas câteva clipe cu gura deschisă, fără să respire, ca și cum realiza încetul cu încetul că rostise o enormitate care nu avea nici o legătură cu el. După care a scos carnetul în buzunar și a râs mulțumit: - îi mănânc fripți, domnu^ Victor! Cei ca dv. se răfuiesc cu universul, cei ca mine cu ticăloși în
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
acest apendice similar celui a unui mormoloc are o musculatură puternică, asemeni labelor pe care se sprijină ca o achiziție fermă a unui teritoriu stabil. Corpul acesta are ceva embrionar, fază intermediară de creștere a batracienilor, când coada se resoarbe încetul cu încetul pentru a face loc membrelor inferioare. Impresia pe care o dă himera este de ființă neterminată, dar în care se regăsește întreg potențialul creator. Chipul îl ține îndreptat în sus, ochii închiși, buzele și nasul aproape aplatizate pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
similar celui a unui mormoloc are o musculatură puternică, asemeni labelor pe care se sprijină ca o achiziție fermă a unui teritoriu stabil. Corpul acesta are ceva embrionar, fază intermediară de creștere a batracienilor, când coada se resoarbe încetul cu încetul pentru a face loc membrelor inferioare. Impresia pe care o dă himera este de ființă neterminată, dar în care se regăsește întreg potențialul creator. Chipul îl ține îndreptat în sus, ochii închiși, buzele și nasul aproape aplatizate pentru a conferi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
manieră, în parte constituind un propriu al picturii simboliste, cu încercarea de a crea o realitate paralelă a visului și reveriei. Pictura lui Loghi va oscila între debordanța cromatică și nota de melancolie care vine pe filiera picturii germane, topită încetul cu încetul în lumea pastelată a feriilor sale. VIII.2. Ștefan Luchian între secesionism și impresionism După cel de-al Doilea Război Mondial, critica îl recuperează pe Luchian și pe o serie de alți pictori, sub semnul realismului și tematicii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parte constituind un propriu al picturii simboliste, cu încercarea de a crea o realitate paralelă a visului și reveriei. Pictura lui Loghi va oscila între debordanța cromatică și nota de melancolie care vine pe filiera picturii germane, topită încetul cu încetul în lumea pastelată a feriilor sale. VIII.2. Ștefan Luchian între secesionism și impresionism După cel de-al Doilea Război Mondial, critica îl recuperează pe Luchian și pe o serie de alți pictori, sub semnul realismului și tematicii sociale, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
seama că, dacă nu ofer anumite informații, poveștile respective nu pot fi înțelese de un public de televiziune. ProTV, postul cel mai occidentalizat al momentului, nici n-ar fi acceptat această tușă de documentar observațional, de autor, în care trebuie încetul cu încetul să te prinzi despre ce este vorba în poveste. Pe urmă a urmat o altă experiență, ați trecut la televiziunea publică. Aici au fost câteva evoluții. Inițial, voiam să fac film documentar și eram dispus să mă las
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
dacă nu ofer anumite informații, poveștile respective nu pot fi înțelese de un public de televiziune. ProTV, postul cel mai occidentalizat al momentului, nici n-ar fi acceptat această tușă de documentar observațional, de autor, în care trebuie încetul cu încetul să te prinzi despre ce este vorba în poveste. Pe urmă a urmat o altă experiență, ați trecut la televiziunea publică. Aici au fost câteva evoluții. Inițial, voiam să fac film documentar și eram dispus să mă las angajat, antrenat
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și până atunci.“ Numeroasele experiențe pe care i le-au prilejuit lui Darwin cercetările sale geologice, ca și cele privitoare la flora și fauna ținuturilor vizitate, ilustrate de bogatele colecții pe care le-a expediat în Anglia, i-au zdruncinat, încetul cu încetul, dar în cele din urmă în mod iremediabil, credința în creația separată a speciilor. Explicația tradițională a istoriei vieții în spiritul teologiei naturale i s-a părut greu de apărat în lumina unei mari varietăți de observații cu privire la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
atunci.“ Numeroasele experiențe pe care i le-au prilejuit lui Darwin cercetările sale geologice, ca și cele privitoare la flora și fauna ținuturilor vizitate, ilustrate de bogatele colecții pe care le-a expediat în Anglia, i-au zdruncinat, încetul cu încetul, dar în cele din urmă în mod iremediabil, credința în creația separată a speciilor. Explicația tradițională a istoriei vieții în spiritul teologiei naturale i s-a părut greu de apărat în lumina unei mari varietăți de observații cu privire la repartiția geografică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și acumulându-le pe toate cele folositoare; ea lucrează în tăcere și pe nesimțite oricând și oriunde i se oferă prilejul la perfecționarea fiecărui organism în legătură cu condițiile sale organice și neorganice de viață. Noi nu vedem nimic din schimbările acestea încete, progresive, până ce mâna timpului nu însemnează perioadele scurse; dar și atunci priveliștea care ni se deschide asupra perioadelor geologice străvechi este atât de imperfectă, încât nu vedem decât că acum formele vieții sunt diferite de ceea ce au fost altădată.“ Dincolo de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
să admită că natura nu face salturi de la o structură la alta. „Selecția naturală acționează numai folosind avantajele unor variații ușoare și succesive; ea nu poate face niciodată salturi mari și bruște, ci înaintează întotdeauna cu pași mici, siguri, deși înceți.“ Pe cel care înțelege cât de inseparabile erau pentru Darwin afirmația că selecția naturală este principalul factor în procesul care a condus la apariția sau dispariția speciilor în diferitele epoci ale istoriei Pământului și susținerea gradualismului nu îl va surprinde
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]