3,673 matches
-
dezvoltarea economică a României a ținut seama și de specificitatea proceselor integrării țării noastre în Uniunea Europeană și ale globalizării și își propune să ofere repere teoretico-metodologice și instrumentar practic aplicativ pentru fundamentarea strategiilor și politicilor investiționale în România, care să înglobeze investițiile străine directe ca un factor distinct al creșterii. Analiza contribuției investițiilor străine directe la dezvoltarea economică a României, în condițiile integrării în UE și ale globalizării vizează cadrul abordărilor teoretico metodologice ale științei economice, precum și fundamentarea unor politici, mecanisme
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
organism este format din rețele mai mici de organe și celule, În timp ce este de asemenea o parte a unor rețele mai mari care cuprind comunități biotice, ecosisteme Întregi și biosfera Însăși. Fiecare rețea este parte a unor rețele superioare și Înglobează la rândul lor alte rețele inferioare, Într-o coregrafie complexă - ceea ce Capra numește the web of life. De-a lungul istoriei evolutive, spune Capra, multe specii au format comunități strâns unite astfel Încât Întregul sistem se aseamănă cu un organism mare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
apariția unor tulburări psihice, credințe care au persistat până în epoca noastră. Urmărind descendența credințelor și practicilor culturii din epoca bronzului (în Moldova au predominat, în jumătatea de nord, cultura de tip Bilâi-Potik-Costișa, în jumătatea de sud, cultura Monteoru, ambele însă înglobate în cultura Costișa, jud. Neamț), reținem apariția unei puternice viziuni cosmogonice, explicată prin dominația cultului soarelui. Figurinele antropomorfe, mai puține la număr, sunt mai stilizate, dar nu mai puțin expresive. Cultul forțelor naturale sugerează o concepție cosmogonică mai largă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de tip existențial) și copulă (raționament de tip categorial). Deși din punct de vedere metafizic este o mare diferență între cele două tipuri de raționament, din punct de vedere logic (deci și lingvistic) nu există nicio diferență între ele, copula înglobând și ideea de existență. 2.1.2. Abordări logico-semantice Higgins (1979)3 propune, în locul distincției bipartite a lui Frege, o tipologie cu patru termeni: (a) propoziții predicative (Pierre est intelligent 'Pierre este inteligent', Horatio est le meilleur ami d'Hamlet
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
caracteristicilor cazului acuzativ din limba română, marcat morfologic numai pentru pronumele personale de persoanele 1 și 2. Situația este asemănătoare și în engleză: Comrie (1973: 239) observă că distincția nominativ−acuzativ (mai bine zis, distincția nominativ vs caz obiectiv, care înglobează valorile acuzativului și ale dativului) e marcată numai pentru pronume. 26 Acest tip de partiție se manifestă în multe limbi: yidiny, nadëb, ndjebbana, yimas, dhalanji etc. 27 S. Delancey, "The Category of Direction in Tibeto-Burman", Linguistics of the Tibeto-Burman Area
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rugăciune vie”. Concluzionând, putem spune că sfinții părinți, cu excepția unor poziții contrare din anumite contexte ascetice radicale, susțin cântecul liturgic, acesta fiind motivat prin exemplificarea unor pasaje scripturistice. Lectura și interpretarea lor biblică nu este exclusiv spiritualistă, dar acceptă și înglobează și valențele antropologice sau efectele psihologice ale muzicii, precum bucuria sufletului, sănătatea fizică sau psihică. Sunt subliniate îndeosebi aspectele simbolice și celebrative ale coralității în diferitele sale forme: muzica este în „serviciul cuvântului”, este un mijloc de a reuni comunitatea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
1856. Din considerente analizate pe larg de cercetătorii perioadei, nu s-a dat curs cererii exprimate de reprezentanți ai Principatului, de a se retroceda întreaga Basarabie; s-a urmărit mai ales îndepărtarea Rusiei de la Dunărea maritimă, prin trecerea unui teritoriu, înglobând județele Cahul, Bolgrad și Ismail la Moldova. Prin art. 4 al Tratatului, Franța, Marea Britanie, Sardinia și Turcia restituiau Rusiei unele localități și zone ocupate de trupele aliate în timpul operațiunilor militare. Articolul 20 se referea la noua frontieră din sudul Basarabiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a oferit Ungariei speranța obținerii la Conferința de pace a Transilvaniei sau a unei părți din aceasta. Pretențiile sovietice depășeau la Dunăre vechiul statut teritorial al Basarabiei. Delegații sovietici au cerut un traseu mai la sud de talvegul brațului Chilia, înglobând Uniunii Sovietice unele ostroave și, în plus, brațul principal de vărsare Stari-Stambul. Nu s-a ajuns deocamdată la un traseu admis de ambele părți; frontiera pe Chilia rămânea neclarificată. Așa cum s-a mai afirmat, documentul nu reprezenta o convenție de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
politice democratice, sovieticii au trecut la o numeroase amenințări, inclusiv la adresa integrității teritoriale a României. În atmosfera deosebit de tensionată din toamna anului 1945, cu două zile înainte de demonstrația anticomunistă de la 8 noiembrie, Molotov declara în ședința Sovietului Suprem: „Moldova sovietică înglobează în egală măsură totalitatea teritoriilor locuite de moldoveni, ceea ce deschide posibilitatea extinderii în viitor a dezvoltării ei naționale.” Era deci sugerată posibilitatea trecerii Moldovei din dreapta Prutului la Uniunea Sovietică, în cadrul R.S.S. Moldovenești, dacă România nu se încadrează imediat „ordinii” promovate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
menționat, în septembrie 1940-ianuarie 1941 se purtaseră tratative la Moscova în legătură cu fixarea pe teren a frontierei, dar nu s-a ajuns la un acord, deoarece sovieticii au cerut un traseu mai la sud de cel precizat la 1878, Uniunea Sovietică înglobând unele ostroave și brațul de vărsare Stari-Stambul. În vara anului 1944, sovieticii au mutat linia de demarcație în dauna României, fixând-o pe brațul Musura. Prin aceasta se bloca accesul vaselor românești pe brațul Chilia, iar statul român pierdea și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la 18/30 martie 1856. Atunci, nu s-a dat curs cererii exprimate de reprezentanții Principatului Moldova de a se retroceda întreaga Basarabie; s-a urmărit, îndeosebi, îndepărtarea Rusiei de la Dunărea maritimă, prin trecerea la Moldova numai a unui teritoriu înglobând județele Cahul, Bolgrad și Ismail. Trasarea pe teren a noului hotar s-a dovedit plină de obstacole, scoțând în evidență preocuparea Rusiei de a submina aplicarea tratatului în această privință. Cu toată contribuția substanțială, adusă la înfrângerea Turciei în războiul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
independente în partea septentrională a zisului teritoriu, adică în Bucovina și în nordul Moldovei și al Basarabiei. În a doua jumătate a aceluiași secol, o nouă emigrare românească, mult mai importantă decât precedentele și venită de asemenea dinspre vest, a înglobat în mod rapid diversele principate despre care s-a vorbit mai sus într-un singur stat care a fost Principatul Moldovei și, începând din acel moment, Moldova a fost guvernată de către domnitori dintre care unii au fost bogați și puternici
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
educa la tineri o mentalitate științifică, disfuncțională pentru sistemul religios. Din acest motiv, biserica, dacă este într-o poziție favorabilă, va încerca să preseze „lateral” asupra școlii, pentru ca aceasta să adopte o atitudine neutră față de religie sau chiar de a îngloba religia în sistemul său educațional alături de știință. Este, de exemplu, cazul presiunilor actuale exercitate în SUA asupra școlii de a include „creaționismul”ca o teorie care să fie predată în cadrul cursurilor de biologie în locul darwinismului sau alături de el, ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acest domeniu, sau manifestat pe fundalul mutației economice și sociale În corespondență directă cu caracteristicile mediului socio-economic, inclusiv cu cele privind funcționarea statului. În acest sens, putem distinge două etape În evoluția gândirii economice, ce vizează și problematica impozitelor, prima Înglobând concepții premoderne, Între care locul central revine celor clasice (liberale), iar secunda cuprinzând pe cele considerate moderne, inclusiv cele aferente lumii contemporane. 1.2.2 Manifestarea funcțiilor impozitului În contextul concepțiilor despre economie și stat 1.2.2.1 Funcțiile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ea afectând consumul și investiția, dolarul și balanța comercială, elementele care determină modificări ale salariilor și prețurilor, politica monetară și fiscală, stocul monetar, bugetul, rata dobânzii și datoria națională”45. Totodată este de remarcat și faptul că gândirea economică modernă, Înglobând și problema impozitelor, a evoluat În jurul a două școli devenite celebre; adepții primei școli - cea keynesistă - fiind de părere că guvernul trebuie să se implice și să aibă un rol important În 45 Dornbusch R., Fischer S., Macroeconomia, Ed. Sedona
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În vedere conținutul de relații economice, sistemul financiar, În care se integrează și subsistemul impozitelor (fiscal), se prezintă ca un ansamblu de relații În formă bănească, ce se manifestă În procesul complex de constituire, distribuire și utilizare a fondurilor bănești-financiare, Înglobând În sine, În raport cu forma de proprietate și interesele vizate, un subsistem financiar privat și altul public. Diferențierile Între aceste două mari subsisteme ale sistemului financiar au În vedere, atât forma de proprietate În care se administrează resursele bănești și patrimoniile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Însă a exista o legătură directă, de echivalență, Între sumele pe care le cedează la dispoziția autorităților publice și avantajele ce le revin). Pe de altă parte, constatăm că, prin prisma diferitelor particularități ce caracterizează relațiile financiare pe care le Înglobează, subsistemul financiar public se structurează pe componente ce concentrează sub denumiri consacrate grupuri de relații financiare, cum sunt: bugetele publice (bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale); asigurările sociale; finanțele Întreprinderilor și instituțiilor de stat; creditul, respectiv asigurările de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de manifestare a sistemul de impozite, structurarea sistemului financiar public În două mari subsisteme: subsistemul finanțelor statului și subsistemul finanțelor locale, cărora le corespund și forme distincte ale impozitelor (și taxelor) considerate, fie generale, fie locale. 65 Primul subsistem ar Îngloba relațiile financiare ce se derulează cu ocazia constituirii, distribuirii și utilizării resurselor bănești, În primul rând, sub forme ale impozitelor generale pentru satisfacerea unor nevoi publice de interes național, mai larg, având ca participanți autoritățile publice de la nivel central, respectiv
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
concepte, sistematizarea cunoștințelor, Înțelegerea interrelațiilor dintre formele specifice impozitelor și, respectiv a raporturilor dintre activitatea economică și prelevările fiscale. Din această perspectivă, Însăși totalitatea formelor sub care se concretizează prelevările de tipul impozitelor poate fi concepută ca un sistem ce Înglobează și concepte, principii, metode și o multitudine de elemente tehnice (materie impozabilă, cote, subiecți, surse) Între care se manifestă conexiuni apărute pe fundalul proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor 70. Totodată, este de remarcat faptul că fluxurile financiare corespunzătoare prelevărilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
juridice”116. Subscriem, Însă, la aprecierea că, sub aspect economic, fiscalitatea desemnează un ansamblu de procese economice de redistribuire a valorii, de la persoanele fizice și juridice la dispoziția statului, și de aici spre acoperirea unor nevoi cu caracter public, ceea ce Înglobează În mod necesar prelevările fiscale la fondurile financiare publice, ca procese de procurare a resurselor, cu cele de alocare a acestora pentru finanțarea cheltuielilor publice 117. Prin comparație, constatăm că, În abordările anterioare, conceptul de fiscalitate este grefat doar pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
reprezentând echivalentul unei cote de 20% din valoarea mijloacelor fixe amortizabile achiziționate, dar și posibilitatea utilizării metodei de amortizare accelerată, fără aprobarea prealabilă a autorităților fiscale, pentru achiziționarea de tehnologie (echipamente, utilaje, etc.). Un cadru reglementativ evoluat privind fiscalitatea, care Înglobează și impozitul pe profit Îl reprezintă Codul Fiscal 186, În vigoare de la 1 ianuarie 2004, cu modificările ulterioare. Obiectivul fundamental al elaborării Codului Fiscal a vizat, pe de o parte, armonizarea cu 183 OG nr. 24/26 iulie 2001, privind
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
etc.), dar și cele ce vizează tranzacțiile financiare și de capital. Se includ În această categorie și alte taxe de producție sau servicii (D29), alături de cele de timbru, cele pe distracție, jocuri de noroc, etc. La rândul lor, impozitele directe Înglobează pe cele curente pe venit și pe avere (D5), impozitele pe câștiguri, inclusiv pe moșteniri sau taxe pe cadouri și, În mod distinctiv, impozitele pe capital (D91). Categoria contribuțiilor sociale este structurată În actuale (D611) și imputate (D612). Prima grupă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și anume cea a propagandei. Am avut prilejul să afirm că poate nici o școală sociologică nu și-a organizat atât de profesionist propria imagine. Și, probabil, nici o școală nu a reușit să devină realizatorul, măcar parțial, al imaginii unei țări Înglobând În textura acesteia și propriile rezultate. De la „inundarea” presei cotidiene, a revistelor, a emisiunilor radio și până la construirea Muzeului Satului, a pavilioanelor românești de la expoziții mondiale, de la realizarea În timp record a Enciclopediei României până la organizarea celui mai dotat Congres
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
posesiuni În Transilvania, În regiunile de unde veniseră, amintind originea lor geografică. Sud-Estul Europei, așa cum l-a definit Nicolae Iorga, coincide geografic cu Peninsula Balcanică. Pentru geografi, limitele peninsulei variază, limita ei de nord fiind când situată pe malul Dunării, când Înglobând ansamblul ținuturilor românești și al ținuturilor locuite de slavii de sud. Cum este definită social aria culturală a Sud-Estului Europei? În ce fel această definiție se apropie de definirea altor regiuni europene și În ce măsură se deosebește? Arii culturale europene Încercările
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații”, atât din punctul de vedere al vieții private, cât și din perspectiva interacțiunii vieții private și a celei publice sau, altfel spus, ca aspect al vieții sociale (Attias-Donfut et al., 2002, 211). După cum am menționat deja, domeniul de investigație Înglobează „trei generații adulte” ale căror raporturi sunt abordate din două unghiuri principale: a) ca transmiteri și schimburi culturale În relație cu schimbarea socială; b) ca forme de Întrajutorare ce interacționează cu sistemele publice de protecție socială. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]