3,663 matches
-
1921) la București. Funcționează o vreme (1919-1922) ca diacon și profesor suplinitor de limba latină la Liceul „Ferdinand I” și la Școala Normală „Ștefan cel Mare” din Bacău. Între 1922 și 1948 este pofesor de religie la Școala Normală de Învățătoare, iar din 1948 până în 1952 predă limba română la o școală elementară tot în Bacău. În 1949 se retrage la Vatra Dornei, într-o vilă „pentru creație și odihnă”, unde va locui până la sfârșitul vieții, întreținându-se cu destule dificultăți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
personaje, fiecare fiind protagonist al unei „căutări“. Zare Popescu o caută, timp de trei ani, pe Ana; deși o găsește întrun sat de lângă Sfântu Gheorghe și apoi fata îi scrie de la Cluj și din satul Burlești, unde e repartizată ca învățătoare, deși o iubește, Zare nui va mai răspunde la scrisori și astfel o va pierde. Radu va căuta să afle ce sa întâmplat cu mama sa - munteanca din satul bucovinean cu care Anton Grințu sa însurat după întoarcerea de pe front
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în acest ținut, altele doar au trecut pe la noi. Despre multe dintre aceste personalități am învățat la școală, fie la orele de limba română, fie la cele de istorie. În rândurile care urmează ma voi opri asupra Luizei Zavloschi, o învățătoare dintr-un sat vasluian care a ajuns primar într-o perioadă în care domeniul politic aparținea exlusiv bărbaților. Aceasta este prima femeie primar din România și poate a făcut mai mult pentru comunitatea în care s-a născut decât diverse
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
diverse personalități care doar s-au născut în ținutul Vasluiului. Luiza Marinciu Zavloschi (1883-1967) s-a născut la 20 iulie 1883, în localitatea Buda-Rafaila, actualul sat Buda din comuna Oșești. A urmat cursurile Școlii Primare și ale Școlii Normale de Învățătoare „Mihail Sturdza” din Iași pe care a absolvit-o cu media 9,06. S-a căsătorit cu învățătorul Constantin Zavloschi cu care a avut șapte copii. Luiza era învățătoare în sat. Iar în vremurile acelea, învățătorii erau printre cele mai
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Oșești. A urmat cursurile Școlii Primare și ale Școlii Normale de Învățătoare „Mihail Sturdza” din Iași pe care a absolvit-o cu media 9,06. S-a căsătorit cu învățătorul Constantin Zavloschi cu care a avut șapte copii. Luiza era învățătoare în sat. Iar în vremurile acelea, învățătorii erau printre cele mai importante persoane în sat, adevărați stâlpi ai comunității. Se pare că s-a remarcat ca învățătoare, altfel sătenii nu i-ar fi bătut la poartă pentru a o ruga
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
căsătorit cu învățătorul Constantin Zavloschi cu care a avut șapte copii. Luiza era învățătoare în sat. Iar în vremurile acelea, învățătorii erau printre cele mai importante persoane în sat, adevărați stâlpi ai comunității. Se pare că s-a remarcat ca învățătoare, altfel sătenii nu i-ar fi bătut la poartă pentru a o ruga să candideze la funcția de primar al satului. Nu avea nici o „culoare politică”, nici un sprijin din partea vreunui partid politic. Avea doar sprijinul sătenilor care credeau că Luiza
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cum se petrecuseră lucrurile. Aceasta îi povestise că se formaseră două tabere: una îl susținea pe Ion Chelaru, vechiul primar, om al partidului de guvernământ, dar care încurcase rău de tot treburile primăriei și alta care o susțineau pe doamna învățătoare, la care oamenii alergaseră „și la boală și la pricini”. Iată ce mai nota reporterul ziarului „Dimineața” în articolul din 3 martie 1930: „Toată pricina se desbătuse în drum, în plenul satului adunat. Câteva murmure izolate. În colo numele învățătoarei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
învățătoare, la care oamenii alergaseră „și la boală și la pricini”. Iată ce mai nota reporterul ziarului „Dimineața” în articolul din 3 martie 1930: „Toată pricina se desbătuse în drum, în plenul satului adunat. Câteva murmure izolate. În colo numele învățătoarei era înconjurat de o tăcere, de o respectuoasă sfiiciune. O femee tânără, cu un copil în brațe, se desprinse de lângă gard, să mă dumirească:Noi femeile, tare suntem bucuroase... că doamna are inimă tare bună... Dumnezeu s-o ție sănătoasă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Dumnezeu s-o ție sănătoasă. Doamna m-o învățat carte, dânsa sfătuiește la nevoie!... Bărbații stau mai mult la cârciumă...doamna o să șadă la școală și la primărie!” Luiza Zavloschi și soțul ei erau pe prima pagină a ziarelor. Doamna învățătoare devenise protagonista feminismului românesc. Ziarele o descriau astfel: „cu înfățișarea de gospodină grijulie, cu zâmbetul totdeauna pe buze”. Reporterul ziarului „Dimineața” o caracteriza altfel: „o femeie căreia îi pare bine că are griji și nevoi și treburi. Vrea parcă să
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
au suportat-o. Învățătorii care folosesc acest tip de pedeapsă sunt, adesea, cei care-și pedepsesc corporal elevii. Tabelul 23. Identitatea "insultătorilor" (răspunsuri multiple posibile) Insultător Menționări Frecvență Nici un răspuns 302 18,1% Un elev 778 46,6% Învățătorul (sau învățătoarea) tău 255 15,3% Un alt învățător 181 10,8% Directorul sau Directoarea 208 12,5% Un alt adult din școală 227 13,6% Tatăl sau mama unui elev 289 17,3% Total obs. 1 669 La întrebarea " De cine
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
6% 25,4% 100% Total 49,1% 50,9% 100% Tabelul 26 demonstrează asocierea dintre violența elevilor și violența adulților. Cu cât elevul suferă mai multe victimizări din partea altor elevi, cu atât este un mai des lovit de învățător sau învățătoare. Astfel, dacă aproximativ 30% dintre elevii nevictimizați de alți elevi spun că au fost loviți de învățători, proporția este de aproape 75% printre cei care au suferit patru tipuri de victimizare din partea altor elevi. Înmulțirea loviturilor primite de la adulți urmează
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
46 3,92 4,31 6,69 Total 3,95 3,68 4,18 4,08 3,18 3,74 4,03 4,65 Tabelul 34 arată, în primul rând, o stabilitate foarte mare în imaginea cadrului didactic. Învățătorul și învățătoarea sunt referenți puternici, indiferent de nivelul social. În ZEP și în afara ZEP, 81% dintre elevi consideră că relațiile lor cu învățătorii sunt bune sau foarte bune. Imaginea învățătorului a progresat în ZEP, egalând, în privința unui item, performanțele școlilor obișnuite: aprecierea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se încadrează vârsta). Este o eroare sociologică să vezi în maturizare un simplu proces glandular. Să luăm relația cu învățătorii, așa cum este ea percepută de elevi. Răspunsul elevilor din școlile elementare la întrebarea: "Cum sunt relațiile tale cu învățătorul sau învățătoarea ta?" este pozitiv, de vreme ce 80% dintre copii declară că această relație este bună sau foarte bună. Dar cum să interpretăm un asemenea plebiscit? Ca un efect al conformismului copilăresc sau ca un semn al bunei calități a învățătorilor? Dacă ar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vedea aici, desigur, efectele unicității învățătorului, care nu a intrat încă pe o "piață a adulților" multipli, cum este cazul gimnaziului, și care de facto îi cunoaște mai bine pe elevi, cu care stă toată ziua, tot anul. Învățătorii și învățătoarele din școli nu sunt identificați printr-o disciplină academică și au rol educativ mai global. Școala elemntare pare să fie încă percepută ca o școală pentru toți, iar eșecul școlar este mai puțin vizibil. Fără îndoială, gimnaziul n-a fost
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
inconștientul lui Marjorie o ia drept substitut matern. Logica visului este următoarea: mama mea, ca și bunica, ar putea muri, așa, dintr-o dată, chiar dacă face gimnastică (adică are o stare de sănătate bună). Visul lui Sylvie, 20 de ani, celibatară, învățătoare Data: 26 aprilie 2003 Titlul: Ce cumpărături! Povestirea: Mă duc la cumpărături, într-o luni, cu mașina, într-un oraș pe care nu îl cunosc. Duc mașina în parcare, iar aceasta, nu este aglomerată.// Mă regăsesc într-un loc plin
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
que pour baigner des rendez-vous" [Maupassant, Notre cœur, pp.110-111]; luna de miere: "Delestang et să femme revenaient d'un voyage en Italie" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.157]; speranța de a începe o viață nouă, ca în cazul învățătoarei Caroline Hamelin: "Je ne m'y suiș pas jetée, j'étais vibranțe d'allégresse, gonflée d'un espoir, immense, quinze jours après, quand je suiș pârtie avec mon frère pour l'Orient..." [Zola, L'Argent, p.72]. Frédéric se retrage
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
POPOVICI, Titus (16.V.1930, Oradea - 29.XI.1994), prozator, dramaturg și memorialist. Este fiul Floricăi Popovici (n. Ciupe), învățătoare, și al lui Augustin Popovici, funcționar de poștă. Urmează cursul primar în orașul natal, pe cel secundar în Arad, la Liceul „Moise Nicoară” (1941-1945), și în Oradea, la Liceul „Emanuil Gojdu” (1945-1949), iar Facultatea de Filologie (1949-1953) la Universitatea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
peste bordul artei sovietice înaintate și dați la rebut, deoarece spectatorul sovietic a crescut, cerințele și nevoile sale culturale s-au mărit. [...] Talentații actori sovietici au creat o întreagă galerie de figuri ale minunaților noștri contemporani. Oțelarul fruntaș și modesta învățătoare de la țară, curajosul aviator sovietic și vestitul savant patriot, colhoznicii din Cuban și tinerii eroi din Crasnodon, înfățișați veridic pe ecran, au devenit prietenii noștri, întipărindu-ni-se în minte pentru mulți ani. Spre cinematografia sovietică - cea mai înaintată și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o râpă. Secretarul de partid care cheamă răstit Aviasanul la telefon. Avionul sanitar aterizând. Tăietură de montaj. Dr. George, stând lângă o piatră în care e încastrat portretul lui Neli. O femeie se oprește lângă doctor și îi spune : „Sunt învățătoarea pe care ați salvat- o de la înec. Ați avut răbdare pentru mine”. „Dar pentru mine n-am avut” răspunde nostalgic doctorul. Mica prietenă a lui Neli e acum adolescentă, mai vedem câteva cadre care arată că viața merge înainte, imagine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mulțimea dorințelor” 240 . Tânăra Fiammetta reușește să realizeze, în manieră retrospectivă, un autoportret, subliniind originea aristocrată, dar mai ales educația aleasă primită de la o vârstă fragedă: „am învățat încă din cei dintâi ani ai fermecătoarei copilării, sub îndrumarea unei respectate învățătoare, tot ce se cade a ști o tânără nobilă.”241 Dragostea va fi cea care o va metamorfoza, o va determina să acorde o atenție sporită propriei persoane, dar care o va aduce și pe prăpastia disperării. Este deosebit de interesant
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și moral, de comuniune, se intensifică în lumina lui Hristos, prin slujitorii ei, fiind asociată cu lucrarea lui Hristos, căci ori de câte ori vorbim de Biserică, implicit vorbim și de Hristos, capul ei, de prezența organică a Mântuitorului Hristos în acțiunea sfințitoare, învățătoare și ocârmuitoare. De aceea, misiunea Bisericii în societatea de azi nu poate fi alta decât slujirea pe care o îndeplinește Iisus Hristos în întruparea Sa. Această lucrare se bazează pe iubire creștină, constantă, cu putere transformatoare în opera de ameliorare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
instructiv-educativ; * coordonate interpersonale tipul de relație locutor interlocutor, indiferent dacă elevul sau profesorul își asumă inițial rolul de locutor: relație pe orizontală/pe verticală, relație autoritară/democratică, relația "de autoritate cognitivă" (reflectată în replici de tipul "Așa a spus doamna [învățătoare]", cu sensul "doamna învățătoare are întotdeauna dreptate/știe întotdeauna mai multe", relația "de autoritate deontică" profesorul poate sancționa în cazul neîndeplinirii unei sarcini cf. Sălăvăstru, 2004, pp. 212-214), relații de solidaritate versus antagonism, relații de aprobare versus dezaprobare, relații destinse
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de relație locutor interlocutor, indiferent dacă elevul sau profesorul își asumă inițial rolul de locutor: relație pe orizontală/pe verticală, relație autoritară/democratică, relația "de autoritate cognitivă" (reflectată în replici de tipul "Așa a spus doamna [învățătoare]", cu sensul "doamna învățătoare are întotdeauna dreptate/știe întotdeauna mai multe", relația "de autoritate deontică" profesorul poate sancționa în cazul neîndeplinirii unei sarcini cf. Sălăvăstru, 2004, pp. 212-214), relații de solidaritate versus antagonism, relații de aprobare versus dezaprobare, relații destinse versus tensionate (Alecu, 2002
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aici doi posibili factori perturbatori ai comunicării: conflictul de roluri (cineva se comportă diferit față de cum ne-am aștepta conform statutului său) și rigiditatea rolurilor (cineva care nu iese din rol nici chiar atunci când situația o cere: de exemplu, doamna învățătoare acasă, cu propriii copii) Abric, 2002, p. 22. Asumarea și reflectarea unui anumit rol de către locutor, într-o anumită situație de comunicare interpersonală, implică, pe de o parte, actualizarea anumitor trăsături ale persoanei, a anumitor particularități ale personalității acesteia (în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
altul (indicat verbal sau prin reprezentare imagistică/fotografică etc. de către ceilalți participanți la activitate), însă păstrând replica inițială; de exemplu, Tare mă bucur că ai venit la mine! replica unui copil către bunica sa, a bunicului către nepot, a doamnei învățătoare către un fost elev, a unui copil de 5 ani către un personaj imaginar sau către o păpușă pe care o consideră invitată la ziua lui de naștere etc.; aceeași replică spusă în șoaptă, tare, strigat (contextualizat locutorul spune replica
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]