7,853 matches
-
Inter nostc " Inter nos" La oraș ori la sat, în Țările Române - mai puțin în Transilvania decât în Moldova și Valahia - țiganii au reprezentat un permanent decor antropologic 1. În timpul lui Vlad Țepeș și al lui Ștefan cel Mare, robia țiganilor era de notorietate. Când Țările Române s-au închinat Porții Otomane, observă P.P. Panaitescu, țăranii români și țiganii împărtășeau aceleași surde nemulțumiri față de o nemiloasă exploatare. Situația s-a înrăutățit sub fanarioți (1711-1821). Pe lângă servituțile economice - care, de fapt, însemnau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Moldova și Valahia - țiganii au reprezentat un permanent decor antropologic 1. În timpul lui Vlad Țepeș și al lui Ștefan cel Mare, robia țiganilor era de notorietate. Când Țările Române s-au închinat Porții Otomane, observă P.P. Panaitescu, țăranii români și țiganii împărtășeau aceleași surde nemulțumiri față de o nemiloasă exploatare. Situația s-a înrăutățit sub fanarioți (1711-1821). Pe lângă servituțile economice - care, de fapt, însemnau sărăcie lucie -, țiganii sufereau din cauza unui statut social inferior. Ei erau robi lipsiți de drepturi pe feudele boierești
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
notorietate. Când Țările Române s-au închinat Porții Otomane, observă P.P. Panaitescu, țăranii români și țiganii împărtășeau aceleași surde nemulțumiri față de o nemiloasă exploatare. Situația s-a înrăutățit sub fanarioți (1711-1821). Pe lângă servituțile economice - care, de fapt, însemnau sărăcie lucie -, țiganii sufereau din cauza unui statut social inferior. Ei erau robi lipsiți de drepturi pe feudele boierești sau mănăstirești. Până la legea dezrobirii țiganilor domnești și mănăstirești dată de Mihail Sturza în Moldova (1844) și de Alexandru Ghica în Țara Românească (1845), nelegiuirile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o nemiloasă exploatare. Situația s-a înrăutățit sub fanarioți (1711-1821). Pe lângă servituțile economice - care, de fapt, însemnau sărăcie lucie -, țiganii sufereau din cauza unui statut social inferior. Ei erau robi lipsiți de drepturi pe feudele boierești sau mănăstirești. Până la legea dezrobirii țiganilor domnești și mănăstirești dată de Mihail Sturza în Moldova (1844) și de Alexandru Ghica în Țara Românească (1845), nelegiuirile n-au cunoscut vreo împotrivire oficială. Zece ani mai târziu, țiganii vor cunoaște aceeași izbăvire în ambele provincii. Până la secularizarea introdusă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de drepturi pe feudele boierești sau mănăstirești. Până la legea dezrobirii țiganilor domnești și mănăstirești dată de Mihail Sturza în Moldova (1844) și de Alexandru Ghica în Țara Românească (1845), nelegiuirile n-au cunoscut vreo împotrivire oficială. Zece ani mai târziu, țiganii vor cunoaște aceeași izbăvire în ambele provincii. Până la secularizarea introdusă de Alexandu Ioan Cuza, Biserica și-a menținut complicitatea cu puternicii vremii, lăsând în conștiința țiganilor răni poate nici azi complet vindecate. Oameni sfinți precum starețul Calinic de la Cernica au
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Țara Românească (1845), nelegiuirile n-au cunoscut vreo împotrivire oficială. Zece ani mai târziu, țiganii vor cunoaște aceeași izbăvire în ambele provincii. Până la secularizarea introdusă de Alexandu Ioan Cuza, Biserica și-a menținut complicitatea cu puternicii vremii, lăsând în conștiința țiganilor răni poate nici azi complet vindecate. Oameni sfinți precum starețul Calinic de la Cernica au practicat dintotdeauna milostenia, fără să țină cont de etnia beneficiarului. Pe de altă parte, literații urbei au fost primii care au exprimat injustețea raporturilor față de țigani
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
țiganilor răni poate nici azi complet vindecate. Oameni sfinți precum starețul Calinic de la Cernica au practicat dintotdeauna milostenia, fără să țină cont de etnia beneficiarului. Pe de altă parte, literații urbei au fost primii care au exprimat injustețea raporturilor față de țigani. Ele au fost criticate de I. Budai-Deleanu printr-o construcție alegorică (Țiganiada) la anul 1800. Apoi, alături de B.P. Hașdeu (Răzvan și Vidra, 1867) trebuie menționat V. Alecsandri, care a dat glas acelorași sentimente în Istoria unui galbăn. M. Kogălniceanu avea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Alecsandri, care a dat glas acelorași sentimente în Istoria unui galbăn. M. Kogălniceanu avea să rostească de 1 aprilie 1891 (anul morții sale), într-o ședință solemnă a Academiei (care aniversa douăzeci și cinci de ani de existență), un discurs despre „dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești și emanciparea țăranilor”. Abătut de amintiri cenușii, marele om politic le mărturisea compatrioților săi: Chiar pe ulițele orașului Iași, în tinerețile mele am văzut ființe omenești purtând lanțuri la mâini sau la picioare, ba unii coarne de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sau la picioare, ba unii coarne de fier aninate de frunte și legate prin coloane împrejurul gâtului. Bătăi crude, osândiri la foame și la fum, închidere în închisori particulare, aruncați goi în zăpadă sau în râuri înghețate, iată soarta nenorociților țigani! Apoi disprețul pentru sfințenia și legăturile de familie. Femeia luată de la bărbat, fata răpită de la părinți, copiii rupți de la sânul născătorilor lor și răzlețiți și despărțiți unii de alții, și vânduți ca vitele la deosebiți cumpărători, în cele patru colțuri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
deosebiți cumpărători, în cele patru colțuri ale României. Nici umanitatea, nici religiunea, nici legea civilă nu aveau ocrotire pentru aceste nenorocite ființe; era un spectacol grozav, strigător la cer. Implementarea acestei decizii n-a asigurat neapărat succesul integrării reale a țiganilor în textura socială a comunităților europene din teritoriul românesc (români, maghiari, germani)1. Resentimentul a plutit mereu în aer. Patruzeci de ani mai târziu, dacă la îndemnul generalului Antonescu ar fi trecut Prutul, Kogălniceanu ar fi putut scrie aceleași rânduri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1. Resentimentul a plutit mereu în aer. Patruzeci de ani mai târziu, dacă la îndemnul generalului Antonescu ar fi trecut Prutul, Kogălniceanu ar fi putut scrie aceleași rânduri. Delirul rasist al perioadei interbelice a pus sub semnul întrebării soarta multor țigani din România, mulți dintre ei fiind trimiși, alături de evrei, în lagărele de concentrare naziste. Anii de comunism au adus alte încercări aspre. Deposedați de averi, țiganii au fost mutați forțat în locuințele urbane pe care le-au evitat secole de-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aceleași rânduri. Delirul rasist al perioadei interbelice a pus sub semnul întrebării soarta multor țigani din România, mulți dintre ei fiind trimiși, alături de evrei, în lagărele de concentrare naziste. Anii de comunism au adus alte încercări aspre. Deposedați de averi, țiganii au fost mutați forțat în locuințele urbane pe care le-au evitat secole de-a rândul, preferând căruțele și corturile lor tradiționale. Chiar dacă sub regimul Ceaușescu procesul de alfabetizare și de școlarizare a țiganilor a avut un relativ succes, integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
alte încercări aspre. Deposedați de averi, țiganii au fost mutați forțat în locuințele urbane pe care le-au evitat secole de-a rândul, preferând căruțele și corturile lor tradiționale. Chiar dacă sub regimul Ceaușescu procesul de alfabetizare și de școlarizare a țiganilor a avut un relativ succes, integrarea lor organică în societate a eșuat. Urbanizarea forțată, arderea etapelor în procesul de culturalizare, lipsa unei educații la nivel de familie - toate acestea au lăsat intacte suspiciunile existente între țigani și celelalte etnii conlocuitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și de școlarizare a țiganilor a avut un relativ succes, integrarea lor organică în societate a eșuat. Urbanizarea forțată, arderea etapelor în procesul de culturalizare, lipsa unei educații la nivel de familie - toate acestea au lăsat intacte suspiciunile existente între țigani și celelalte etnii conlocuitoare. Mulți români își imaginează în continuare că toți țiganii sunt „bișnițari”, adică speculanți cu valută sau hoți de cai-putere. Pentru a cunoaște mai bine stereotipurile în care majoritatea românilor se adăpostesc confortabil ne-ar trebui mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în societate a eșuat. Urbanizarea forțată, arderea etapelor în procesul de culturalizare, lipsa unei educații la nivel de familie - toate acestea au lăsat intacte suspiciunile existente între țigani și celelalte etnii conlocuitoare. Mulți români își imaginează în continuare că toți țiganii sunt „bișnițari”, adică speculanți cu valută sau hoți de cai-putere. Pentru a cunoaște mai bine stereotipurile în care majoritatea românilor se adăpostesc confortabil ne-ar trebui mai multe cărți de imagologie culturală. „Imaginea țiganilor în cultura română” ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
își imaginează în continuare că toți țiganii sunt „bișnițari”, adică speculanți cu valută sau hoți de cai-putere. Pentru a cunoaște mai bine stereotipurile în care majoritatea românilor se adăpostesc confortabil ne-ar trebui mai multe cărți de imagologie culturală. „Imaginea țiganilor în cultura română” ar putea fi un bun subiect de teză doctorală în antropologie sau literatură. Testul integrării țiganilor în viața publică a României va da, într-un anumit sens, măsura capacităților autohtone de recunoaștere a unei veritabile culturi asiatice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cunoaște mai bine stereotipurile în care majoritatea românilor se adăpostesc confortabil ne-ar trebui mai multe cărți de imagologie culturală. „Imaginea țiganilor în cultura română” ar putea fi un bun subiect de teză doctorală în antropologie sau literatură. Testul integrării țiganilor în viața publică a României va da, într-un anumit sens, măsura capacităților autohtone de recunoaștere a unei veritabile culturi asiatice. Pe de altă parte, deschiderea granițelor în 1989 - și, mult mai larg, în 2002 - a făcut din „problema țigănească
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
recunoaștere a unei veritabile culturi asiatice. Pe de altă parte, deschiderea granițelor în 1989 - și, mult mai larg, în 2002 - a făcut din „problema țigănească” o chestiune ardentă pentru întreaga comunitate europeană. Anii postdecembriști au surprins un număr ridicat de țigani în zonele dezafectate ale marilor orașe. Tot țiganii, cu excepția celor implicați în afaceri dubioase, au fost condamnați să ocupe primele locuri în rândul șomerilor sau al persoanelor prost clasate. La antipozi, structuri parazite de tip mafiot au dominat economia subterană
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
altă parte, deschiderea granițelor în 1989 - și, mult mai larg, în 2002 - a făcut din „problema țigănească” o chestiune ardentă pentru întreaga comunitate europeană. Anii postdecembriști au surprins un număr ridicat de țigani în zonele dezafectate ale marilor orașe. Tot țiganii, cu excepția celor implicați în afaceri dubioase, au fost condamnați să ocupe primele locuri în rândul șomerilor sau al persoanelor prost clasate. La antipozi, structuri parazite de tip mafiot au dominat economia subterană românească, formând o „elită” financiară arogantă și opulentă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al sloganurilor pur retorice în fața evidențelor sociale a fost pus în discuție de crima lui Romulus Mailat, consemnată de autoritățile italiene în 2007. Aceasta a arătat că trecerea de la cultura itinerantă la cea sedentară este una dificilă pentru comunitatea de țigani, captivă într-un cerc vicios. Urbanizarea nu rezolvă problemele de mentalitate profundă. Cu o rată ridicată de fertilitate, țiganii nu intră cu aceeași ușurință pe piața muncii, în dezbaterea despre educație și reprezentare politică. (Diferența între minoritatea maghiară și minoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
autoritățile italiene în 2007. Aceasta a arătat că trecerea de la cultura itinerantă la cea sedentară este una dificilă pentru comunitatea de țigani, captivă într-un cerc vicios. Urbanizarea nu rezolvă problemele de mentalitate profundă. Cu o rată ridicată de fertilitate, țiganii nu intră cu aceeași ușurință pe piața muncii, în dezbaterea despre educație și reprezentare politică. (Diferența între minoritatea maghiară și minoritatea rroma în Parlamentul României este perfect sugestivă, ea reflectând realitatea din alte instituții care cer o înaltă calificare profesională
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
între minoritatea maghiară și minoritatea rroma în Parlamentul României este perfect sugestivă, ea reflectând realitatea din alte instituții care cer o înaltă calificare profesională: spitale, universități, armată, poliție, primării, centre culturale etc.). Cele mai importante eforturi în sensul armonizării relației țiganilor cu restul societății au fost depuse de câteva organisme nonguvernamentale. Aceste organizații au atras atenția asupra riscurilor create, pe termen mediu și lung, de continua excludere a țiganilor din societatea civilă. Prin presiunile făcute de birocrații europeni, Guvernul a adoptat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
primării, centre culturale etc.). Cele mai importante eforturi în sensul armonizării relației țiganilor cu restul societății au fost depuse de câteva organisme nonguvernamentale. Aceste organizații au atras atenția asupra riscurilor create, pe termen mediu și lung, de continua excludere a țiganilor din societatea civilă. Prin presiunile făcute de birocrații europeni, Guvernul a adoptat câteva măsuri de ameliorare a șanselor tinerilor țigani de a studia în facultățile românești. Există și programe de asistență materială a celor mai defavorizate categorii de țigani, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
câteva organisme nonguvernamentale. Aceste organizații au atras atenția asupra riscurilor create, pe termen mediu și lung, de continua excludere a țiganilor din societatea civilă. Prin presiunile făcute de birocrații europeni, Guvernul a adoptat câteva măsuri de ameliorare a șanselor tinerilor țigani de a studia în facultățile românești. Există și programe de asistență materială a celor mai defavorizate categorii de țigani, dar dezbaterile care țin de construcția istoriei mentalităților mai au de parcurs cale lungă. România riscă să fie polarizată între negaționiștii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a țiganilor din societatea civilă. Prin presiunile făcute de birocrații europeni, Guvernul a adoptat câteva măsuri de ameliorare a șanselor tinerilor țigani de a studia în facultățile românești. Există și programe de asistență materială a celor mai defavorizate categorii de țigani, dar dezbaterile care țin de construcția istoriei mentalităților mai au de parcurs cale lungă. România riscă să fie polarizată între negaționiștii predestinaționiști cu certe înclinații rasiste (cei care identifică în faptul de a fi țigan o culpă ontologică) și optimiștii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]