12,690 matches
-
părut să se mire văzând tânăra aceea subțiratică sculându-se de pe lavița ei. Crengile uscate pe care le ducea sub braț lăsau să cadă pe dușumea dâre lungi de zăpadă. Chipul ei veșted semăna cu al oricărei țărănci bătrâne din ținutul siberian. Buzele, acoperite cu o rețea fină de riduri, i-au fremătat. Și în gura aceea, în pieptul uscat al acelei ființe de nerecunoscut, a răsunat vocea Albertinei, o voce din care nu se schimbase nici măcar o notă. - În toți
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
îndepărtate. Cât despre căsătoria bunicii cu judecătorul poporului, eu nu remarcam probabil tot pitorescul istoric pe care adulții puteau să-l deslușească aici. Dragostea Charlottei, curtea pe care i-o făcea bunicul, perechea aceea atât de ieșită din comun în ținutul siberian - din toate acestea eu nu am păstrat decât un crâmpei: Fiodor, cu rubașca bine călcată, cu cizmele lustruite, se îndrepta spre locul întâlnirii lor decisive. La câțiva pași în urma lui, grefierul său, un tânăr fiu de popă, conștient de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de lăutarul țigan Rigo... Fără să îndrăznesc încă să cred asta, mă întrebam în tăcere: chintesența spiritului francez atât de multă căutată n-o fi având oare drept izvor dragostea? Căci toate drumurile Atlantidei noastre păreau să se încrucișeze în ținutul Tandreței. Saranza se cufunda în noaptea îmbălsămată a stepei. Aromele ei se contopeau cu parfumul ce înmiresma un trup de femeie acoperit cu pietre prețioase și hermină. Charlotte povestea despre isprăvile divinei Otero. Cu o uimire neîncrezătoare o priveam pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mea de adolescent, am fost cuprins subit de o bucurie confuză. Mi s-a părut că am înțeles calmul acelui ostaș bătrân în fața înfrângerii iminente, în fața suferinței și a morții. Nici stoic, nici suflet naiv, mergea cu fruntea sus, prin ținutul acela plat, rece și șters, pe care-l iubea totuși, numindu-l „patrie”. Părea invulnerabil. O fracțiune de secundă, inima mea a bătut parcă în același ritm cu a lui, învingând frica, fatalitatea, singurătatea. În bravada aceea am simțit un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de cer printre smocurile de ace, poienii luminate de asfințit ca o dâră de ambră... Dimineața, reluându-mi drumul (un trunchi de pin scrijelit, pe care nu-l observasem în ajun, își picura rășina - „gema”, cum i se spunea în ținutul acela), mi-am amintit, fără motiv, rafturile din fundul librăriei: „Literatura Europei de Est”. Primele mele cărți erau acolo, înghesuite, gata să-mi dea prin asta o amețeală megalomană, între ale lui Lermontov și Nabokov. Din partea mea, era vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Întreaga lor ființă În frunte cu bătrânul Ion Roată. Nu-i an să nu sărbătorim Unirea Ce ne-a umplut poporul de podoabe. Poporul tot Îți cântă pomenirea Mărite, prea cinstite pârcălabe! Cuvinte: pârcălab= dregător, slujbaș mai mare peste un ținut (În trecut); țel = scop; pomenirea = amintirea; ctitor= Întemietor. ,,O țară nu poate fi puternică și independentă fără ridicarea din mizerie și sărăcie a cetățenilor.” ALEXANDRU IOAN CUZA PESTE 50 DE ANI ( fragment ) de Ion Luca Caragiale Sunt aproape cincizeci de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
l-o fi otrăvit vro muiere ca pe sfânt răposatul nepotul și Domnul nostru, Măria Sa Ștefan Vodă cel Tânăr. * [PETRU] Și cât ți s-au plătit pentru aceasta? [VÎNZĂTORUL] 4000, M[ăria] Ta, și tocmai am cumpărat o moșie în ținutul Baiului și am venit cu supunere, Milostie, să cer încheierea acestei cumpărături. [PETRU] Ce spune acest om? Slugă, slugă, ce-a spus? [SLUGA] Măria Ta... A zis cutare, și treaba lui... [PETRU] Încă-o dată [PETRU] Cine[-i] acest om
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cugetare beată. Nu răscoli-n bătaie-ți ruinele sfărmate A lumii-mi dinăuntru. 2291 Și cerul, lan albastru sădit cu grâu de stele Arată lumii toate Și nouă-arată planul adîncei întocmele Cu care-și mișcă sorii... și bolta-i un ținut Cu stâlpi din altă lume. În sine-a ei putere în întru-i se adună Și cum stejarul numai din proprii rădăcine Își crește trunchiul aspru... tot astfel numa-n tine Puterea ta e, ginte! Ai închegat furtuna că să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
li se întîmplă. Astfel găsiră că întîmplarea s-a împlinit după prevestire, de vreme ce ciuma izbucni deodată cu năvălirea peloponezienilor. Lucru de mirat este însă că boala nu a pătruns în Pelopones, ci a pustiit mai ales Atena și multe alte ținuturi foarte populate. Acesta a fost decursul ciumei. {EminescuOpVIII 588} MAXIME - AFORISME de La Rochefoucauld MAXIME [ 2] Amorul-propriu este cel mai mare lingușitor. * [ 3] Oricâte descoperiri să facă cineva în țara amorului-propriu, tot mai rămân destule locuri necunoscute. * Amorul-propriu este mai abil
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu lipsea niciodată să se folosească de orice loc gol al inamicului. Daca-mpăratul mergea de pildă la Agathopolis, care fusese atacat de vlahi, îndată ei se-ntoarceau spre Filipopole și pustiau locurile de primprejur. Daca-mpăratul alerga în ajutorul unui ținut amenințat sau atacat, vlahii alergau tocmai în ținutul pe care-l părăsise el. Din Filipopole împăratul înaintă la orașul Triadița, unde părea a i se deschide și oferi o intrare ușoară în munții Emului, această tărie de căpetenie a vlahilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
loc gol al inamicului. Daca-mpăratul mergea de pildă la Agathopolis, care fusese atacat de vlahi, îndată ei se-ntoarceau spre Filipopole și pustiau locurile de primprejur. Daca-mpăratul alerga în ajutorul unui ținut amenințat sau atacat, vlahii alergau tocmai în ținutul pe care-l părăsise el. Din Filipopole împăratul înaintă la orașul Triadița, unde părea a i se deschide și oferi o intrare ușoară în munții Emului, această tărie de căpetenie a vlahilor; dar veni o iarnă grea și troienele mari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Varna să li se supuie, dărâmară cea mai mare parte a orașului Triadița (numită odată Sardica), despopulară Stumbion și târâră cu sine din orașul Nissa o însemnată pradă de oameni și vite. Împăratul, neputând veni în ajutorul. tuturor orașelor și ținuturilor încălcate și neștiindu-se hotărî cui să-i sară mai de grabă, cui mai târziu în ajutor, își împărți oștirea între generalii mai buni, lăsîndu-le în voia lor să facă ce vor socoti, și se mărgini cu rezidirea Varnei, cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de cumplita tiranie a lui Andronic Komnen. Cu asemenea cuvinte Asan știu să reinsufle oștirii sale spiritul încrederii și al bizuirii pe sine și îndată și porni c-o îndrăzneală si c-un neastâmpăr fără margini o năvală pustiitoare în ținutul de lângă Strymon și în provincia Amphipolis. Generalul romeu, sebastocratorul Isaac, om încă tânăr, sumețindu-se de-o mică izbândă ce-o câștigase de la-nceput asupra românilor, auzi că ei se pregătesc să năvălească asupra orașului Serras și, fără să fi cercetat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
n-avu parte să ajungă omorârea lui Asan, căci puțin înainte muri și el în închisoare. Răscoala lui Ivanco izbucni puternic în flăcăraie și se lăți repede. În cea dentăi uimire el izbuti să ocupe chiar tăria de căpetenie din ținuturile Emului, adecă cetatea Tîrnova, care, așezată pe un vârf de munte, lângă râu plutitor, cu ziduri tari și alte șanțuri și valuri, ocupa cel dentîi rang între orașele romîno-bulgare. Sebastocrator era predicatul unei dignități mari pentru prinții de sânge, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
români si cumani, se rugau fierbinte împăratului să le deie de sârg ajutor; afară de aceste se mai cerea o opunere corespunzătoare la năvălirile prădalnice ale căpitanului de bande Chrysos, care-și punea la cale cu multă tăinicie incursiunile sale în ținutul Serras. Acest Chrysos era român de origine, altfel un om mărunt de stat, și, când se ridicase nația lui contra romeilor, el nu numai că nu se unise cu mișcarea lui Petru și Asan, ci încă se opinti contra ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
planului de operație ce ar trebui urmat. Sfătuitorii și căpitanii, care aveau esperiența războaielor și erau familiarizați cu teatrul campaniei, îl sfătuiau pe-mpărat să ocolească deocamdată cetatea Prosakon și să ia mai întîi cu puterea celelalte orașe, localități și ținuturi câte s-au fost unit cu Chrysos și abia după biruirea acestora să-nceapă atacul în contra cetății Prosakon; căci luarea localităților lesne de biruit ar spori curajul oștirii, ar înmulți prăzile, l-ar pune pe Chrysos în poziție grea, ba
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oraș. Rebelul biruitor luă acum în posesiune toate forturile și orășelele care meritau oarecare considerație, fie pentru că erau pe vârfuri de dealuri, fie că erau greu de ajuns, stând în creierii munților Emului; apoi împinse la revoltă și localitățile și ținuturile din șes, încît turburarea se lățea asemenea unei epidemii. Izbucnise deja în flăcări răscoala în regiunea de la Mosynopolis până la Xanthia și pân-la muntele Pangoeus, atingea orașul Abdera și se lățise peste ținutul smolenilor și a împrejurimilor lui. Ivanco (Alexie) nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Emului; apoi împinse la revoltă și localitățile și ținuturile din șes, încît turburarea se lățea asemenea unei epidemii. Izbucnise deja în flăcări răscoala în regiunea de la Mosynopolis până la Xanthia și pân-la muntele Pangoeus, atingea orașul Abdera și se lățise peste ținutul smolenilor și a împrejurimilor lui. Ivanco (Alexie) nu uită ca s-aducă romeilor din regiunile rebele pierderi însemnate, prinzîndu-i și ucizîndu-i, pe când pe conaționalii săi cari se asociase de bunăvoie cu revolta, îi lăsă în pace pe posesiunile lor. Dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuceri și condamnă garnizoana la robie. Ivanco din parte-i disprețuia orice întîlnire cu autocratul și nu voia s-auză de pace decât sub următoarele două condiții: întîi, să i se recunoască prin diplomă împărătească de întărire toate orașele și ținuturile câte le luase pîn-acum în posesiune; al doilea, să i se trimeată cu insignii împărătești logodnica sa, prințesa Theodora. Împăratul încuviință într-adevăr aceste condiții și atât el cât și Ivanco întăriră prin jurământ solemn învoiala. Împăratul trimise acuma pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
guvernul romeic (roman răsăritean), atacat puțin după aceasta de cruciații latini în capitala sa proprie și alungat în Asia, se văzu silit să contenească din luptă și să-i lase pe rebelii biruitori în buna lor voie și liberi, în ținuturile și țările {EminescuOpXIV 95} ce și le câștigaseră. Astfel, pe la capătul sutei a douăsprezecea și la începutul celei de-a treisprezecea (1185 - 1204), se ivi un stat de sine stătător, neatârnat și purtând titlul de regat, care într-adevăr, pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rol foarte însemnat, aproape decisiv, în acel război greco-latin care avu de rezultat cucerirea Constantinopolei. În anul 1200 Ioannițiu întreprinse cu o oaste numeroasă și bine armată o campanie lângă țărmurii Mării Negre. Pe cale cuceri foarte cu ușurință orașul Constanța, în ținutul de la Rodope, ce era de oarecare însemnătate, rase întăriturile lui și-naintă apoi cu vitejie contra cetății Varna ce se ridica lângă malul mării. Asediul se-ncepu sâmbătă în săptămâna patimilor. Prin aceasta se iritară sufletele susceptibile și fanatic-evlavioase ale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Chrysos și apucară armele spre a lua cu de-a sila ceea ce nu puteau scoate prin rugăminți. Hotărăsc împreună să cadă asupra țărilor romeice, ce se megieșeau cu Prosakon, ocupă fără greutate orașul Pelagonia, iau asemenea lesne localitatea Prilapo, biruie ținutul de primprejur, răzvrătesc ținuturile mai depărtate, pătrund prin valea Tempe în Tessalia, ocupă șesurile, împing la revoltă provincia Ellada și instigă Peloponezul la răscoală. Răscoala se-mputernicește și se lățește mai cu samă de când administratorul politic al Greciei, Ioannes Spyriodionakis
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spre a lua cu de-a sila ceea ce nu puteau scoate prin rugăminți. Hotărăsc împreună să cadă asupra țărilor romeice, ce se megieșeau cu Prosakon, ocupă fără greutate orașul Pelagonia, iau asemenea lesne localitatea Prilapo, biruie ținutul de primprejur, răzvrătesc ținuturile mai depărtate, pătrund prin valea Tempe în Tessalia, ocupă șesurile, împing la revoltă provincia Ellada și instigă Peloponezul la răscoală. Răscoala se-mputernicește și se lățește mai cu samă de când administratorul politic al Greciei, Ioannes Spyriodionakis, făcuse asemenea cauză comună
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ușurințe bulgaro-romîne și tocmai de aceasta predispus a fi cu pază și neîncrezută băgare de samă, Innocențiu III se zbătea contra împuternicirii cerute a unui cardinal pentru încheierea tractărilor și se mărgini numai a autoriza pe capelanul Ioan ca, înlăuntrul ținuturilor romîno-bulgare, să ia toate măsurile spirituale după proprie chibzuință și să predea episcopului orânduit saccosul, ca semn al deplinei puteri, să facă, cu ajutorul episcopilor romano-catolici învecinați, hirotoniile spirituale și să primească în fine juruințele ordinelor călugărești. Capelanul Ioan mai primi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oaste romîno-cumană înainta acuma făr-a mai găsi împrotivire. De atunci încoace Bonifaciu se-nchise cu totului tot înlăuntrul zidurilor orașului Thessalonic, lăsîndu-l pe Ioannițiu în voia lui, carele într-adevăr și porni asupra orașului Berrhoe și-și apropie orașele și ținuturile ocupate până atunci de Bonifaciu. Atacul, al doilea la mână, al oștirii unite era păstrat orașului Filipopole, pe care demult își pusese ochii, dar care rămăsese pîn-acuma neajuns. Acestui oraș Ioannișiu îi purta o mânie adâncă, căci nu-i putuse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]