8,109 matches
-
mușchi cu fibre mai scurte și tendoane mai mari, se potrivesc cu contracțiile rapide de viteză. Aceste caracteristici, asociate cu mecanismul de transfer al mușchilor biarticulari, permit un produs eficient de mare putere la articulațiile distale implicate în efortul de accelerare a sportivului. Studiile profesorului de atletism, C. Vittori, 1996, au evidențiat o comportare specială a membrelor inferioare în timpul acestei faze de accelerare: genunchiul și glezna nu au relevat nici o destindere. De fapt, s-a dovedit că extensia (întinderea) a apărut
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
transfer al mușchilor biarticulari, permit un produs eficient de mare putere la articulațiile distale implicate în efortul de accelerare a sportivului. Studiile profesorului de atletism, C. Vittori, 1996, au evidențiat o comportare specială a membrelor inferioare în timpul acestei faze de accelerare: genunchiul și glezna nu au relevat nici o destindere. De fapt, s-a dovedit că extensia (întinderea) a apărut imediat la contactul cu pământul. De aici a rezultat că o mare parte din rezistența învinsă în prima fază a cursei poate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ca fiind „expresia activă a rezistenței explozive”. Pe măsură ce accelerezi, timpii de contact cu solul au descrescut până la 85-90 de miimi de secundă, arătând că impulsul este produs de „rezistența reflexului reactiv” determinat de rigiditatea mușchi - tendon. In această fază a accelerării, același autor a constatat următoarele aspecte: -o îmbunătățire a accelerației poate fi obținută numai creând o criză în “sistemul sau în subsistemul” (de fapt între unitățile motorii și, prin urmare, implicit în fibrele implicate în efort), pe care mijloacele folosite
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
unitățile motorii și, prin urmare, implicit în fibrele implicate în efort), pe care mijloacele folosite trebuiau să-l stimuleze; pe acest aspect se bazează și faza accelerației pure, care reprezintă de fapt primii 8-10 pași din cursa de sprint; - faza accelerării pure necesită o mai mare folosire a rezistenței explosive, iar viteza este mai scăzută față de faza când se atinge viteza maximă; - doar în faza de accelerație se poate vedea că lungimea pasului crește continuu; - lungimea pasului, pentru primii doi pași
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
primii doi pași de la ieșirea din startbloc până la cel de-al 8-10-lea pas de accelerație pură, crește într-un ritm extrem de regulat; - rata de creștere a fuleului este cea obișnuită, de 10-15 cm; pentru sportivii de elită, în timpul fazei de accelerare, frecvența pasului este foarte ridicată de, 5 - 5,2 pași/ s., în timp ce copiii au frecvența de până la 4 pași/s; între cei doi factori determinanți ai vitezei de deplasare în timpul fazei de tranziție, între frecvența și lungimea fuleelor, există un
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pași/ s., în timp ce copiii au frecvența de până la 4 pași/s; între cei doi factori determinanți ai vitezei de deplasare în timpul fazei de tranziție, între frecvența și lungimea fuleelor, există un prim început de dezechilibru. Despre distanța privind faza de accelerare în cursa de 100 mp, aduc completări C.H. Delecluse et al., 1995a. Ei au împărțit alergarea de sprint pe 100 m în trei faze specifice: prima fază este faza în care se realizează o accelerație mare de-a lungul primilor
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
împărțit alergarea de sprint pe 100 m în trei faze specifice: prima fază este faza în care se realizează o accelerație mare de-a lungul primilor 10 m ai cursei, a doua fază este faza în care se continuă această accelerare către viteza maximă de alergare (10 - 36 de m), iar cea de a treia, este faza în care se încearcă menținerea vitezei maxime pe restul distanței rămase (36 - 100 de m). Privind existența și dezvoltarea acestei faze de accelerare la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
această accelerare către viteza maximă de alergare (10 - 36 de m), iar cea de a treia, este faza în care se încearcă menținerea vitezei maxime pe restul distanței rămase (36 - 100 de m). Privind existența și dezvoltarea acestei faze de accelerare la copii, este elocvent studiul cercetătorilor D. Martin și J. Nicolaus, 1997, de la Institutului de Științe Aplicate Antrenamentului din Leipzig și Institutele Superioare Unificate din Kassel. Ei au demonstrat pe un eșantion de 2600 de copii cu vârsta cuprinsă între
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
eșantion de 2600 de copii cu vârsta cuprinsă între 9-14 ani, care fac parte din grupe de antrenament de bază la atletism, că, prin repetări de alergare de viteză și sărituri, se obține, se formează și se dezvoltă faza de accelerare. Dintre rezultate, menționăm: -nu s-a obținut nici o corelație la proba de 20 mp alergare cu start din picioare între nivelul dezvoltării coordonării și al capacității lor de accelerare în proba de sprint; - între performanțele de sprint și cele de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și sărituri, se obține, se formează și se dezvoltă faza de accelerare. Dintre rezultate, menționăm: -nu s-a obținut nici o corelație la proba de 20 mp alergare cu start din picioare între nivelul dezvoltării coordonării și al capacității lor de accelerare în proba de sprint; - între performanțele de sprint și cele de forță de săritură s¬au găsit următoarele corelații: r =-0,58/ 7-10 ani și r =-0,59/ 9-14 ani, ceea ce ne spune că, la copii, sunt prezente rezerve considerabile
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
spune că, la copii, sunt prezente rezerve considerabile de performanță de tip neuromuscular pentru viteza de sprint, care pot fi puse în valoare prin intensificarea unui antrenament combinat de viteză de sprint și forță de sărituri. Pentru a facilita o accelerare mai rapidă a alergătorului, Jacobs și colab. (1992) citat de C. Gwyneth și colab. (2007), consideră că „valoarea mare a forței mușchiului extensor al șoldului contribuie la mărirea puterii mecanice dezvoltate la acest nivelul, putere ce se transmite la mai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și colab. (2007), consideră că „valoarea mare a forței mușchiului extensor al șoldului contribuie la mărirea puterii mecanice dezvoltate la acest nivelul, putere ce se transmite la mai multe articulații distale ale membrelor într-o manieră coordonată temporar. Faza de accelerare se caracterizează prin: - mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea anterioară spre orizontală și pendularea gambei înainte, fapt ce asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); - contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; - creșterea lungimii pașilor (fuleelor); - creșterea frecvenței de pășirea ca rezultat al mobilizării și a voinței alergătorului. Prezentările din literatura de specialitate scot în evidență mai multe concepții, privind dinamica accelerării pe durata cursei. O primă concepție susține ideea că obținerea vitezei maxime într-un timp cât mai scurt ar constitui cheia succesului în probele de sprint, iar a doua concepție susține ideea că o atingere a vitezei maxime în a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
s-a observat că atunci când timpul sau porțiunea pe care se accelerează este mai lungă, posibilitatea alergătorului de a realiza viteze maxime este mai mare, idee susținută și de Robin Saunders, în 2004. Această afirmație sugerează importanța prelungirii fazei de accelerare. Un exemplu care confirmă punctul de vedere exprimat mai sus, comparația între doi dintre finaliști ai Campionatului Mondial, Tokio 1991: Lewis, SUA locul I- 9,86 s și Stewart, Jamaica locul VI - 9.96 s. Stewart are Tr. mai bun
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
care are valori inferioare în raport cu Lewis, care atinge viteza maximă la intervalul de 80 de m. 3.3. Atingerea și menținerea vitezei maxime Măiestria tehnică capătă un rol esențial pentru capacitatea de menținere a vitezei maxime, acumulată în faza de accelerare în proba de 100 mp, prin stabilirea unui raport optim între frecvența și lungimea pasului. Această capacitate influențează viteza de deplasare a atletului în cursa de sprint. A. Donati, 1994, într-unul dintre studiilie sale, a demonstrat că se poate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a obținut corelația de 0, 9931. Cercetarea este necesară pentru procesul de antrenament, permițând antrenorului să evalueze fiecare fază și să decidă dacă sportivul este orientat în direcția de creștere a fuleului sau a frecvenței lui, importante fiind faza de accelerare și timpul de zbor al fuleului. Aceste rezultate permit alcătuirea unor grupe diferite de exerciții cu scopul de a dezvolta atât rapiditatea fuleelor, cât și îmbunătățirea capacității de forță. Alte rezultate, prezentate de I.A.A.F. privind viteza maximă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
câte 10m fiecare. În tabelul 13, sunt redate intervalele unde s-a atins viteza maximă și numărul de intervale în care aceasta s-a menținut. Și din analiza acestor rezultate reiese concluzia următoare: cu cât este mai mare faza de accelerare unde se atinge viteza maximă, cu atât este mai bun rezultatul obținut pe 100 mp. Avem în vedere studiile realizate de către de Ae, Ito., Suzuki (1992), pe baza înregistrărilor făcute în concurs, timp cumula (Tc) și timp pe intervale (Ti
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
faza de tranziție, terminologie prin care se fac încercări, fără argumente suficiente, de renovare a structurii cursei. Datele înregistrate la cei 8 finaliști, (Tc), (Ti) și viteza (m/s) / intervale, pune în evidență, pe prim plan creșterea lungimii fazei de accelerare, care strict teoretic este cuprinsă între intervalul de 50 de m (2 atleți), intervalul de 80 de m (5 atleți), și unul în intervalul de 70 de m. Am precizat „strict teoretic” deoarece valorile exprimate în sutimi de secundă îl
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
strict teoretic” deoarece valorile exprimate în sutimi de secundă îl decid incontestabil pe învingător, deși diferența de valoare concretă practică este mică. Astfel de date sunt și pentru atlete (Dick, 1990, citat Roman, M 1996), de la J. O. Seul. Durata accelerării la Joyner este până la intervalul de 70 de m, la Asford și Drechsler, până la cel de 60 de m. Faza vitezei maxime, adică acel interval cu viteză maximă, din nou, strict teoretic, durează la băieți doar 10 m. La fete
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Recordurile naționale, la probele de 100, 200 și 400 mp., au fost stabilite intre anii 19882002, autorii lor fiind în prezent seniori sau chiar „veterani”. Rezultă că, în prezent, perspectiva redresării sprintului românesc nu este previzibilă. 5.1. Viteza de accelerare Nivelul relativ al vitezei de reacție, vitezei de execuție și vitezei de repetiție, în speță cei trei parametri asociați nivelului de forță musculară pentru a învinge inerția, alcătuiesc viteza de accelerare a fiecărui sprinter. În concepția lui T. Ardelean, 1991
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sprintului românesc nu este previzibilă. 5.1. Viteza de accelerare Nivelul relativ al vitezei de reacție, vitezei de execuție și vitezei de repetiție, în speță cei trei parametri asociați nivelului de forță musculară pentru a învinge inerția, alcătuiesc viteza de accelerare a fiecărui sprinter. În concepția lui T. Ardelean, 1991, dezvoltarea acestei forme de manifestare a vitezei, se bazează pe dezvoltarea simțului de accelerare și duce la creșterea capacității de accelerare. Aceasta nu se combină obligatoriu cu acea capacitate care permite
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în speță cei trei parametri asociați nivelului de forță musculară pentru a învinge inerția, alcătuiesc viteza de accelerare a fiecărui sprinter. În concepția lui T. Ardelean, 1991, dezvoltarea acestei forme de manifestare a vitezei, se bazează pe dezvoltarea simțului de accelerare și duce la creșterea capacității de accelerare. Aceasta nu se combină obligatoriu cu acea capacitate care permite menținerea unei viteze ridicate de deplasare. De aici derivă și necesitatea de a lucra separat aceste două componente. În atletism, posibilitatea de a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de forță musculară pentru a învinge inerția, alcătuiesc viteza de accelerare a fiecărui sprinter. În concepția lui T. Ardelean, 1991, dezvoltarea acestei forme de manifestare a vitezei, se bazează pe dezvoltarea simțului de accelerare și duce la creșterea capacității de accelerare. Aceasta nu se combină obligatoriu cu acea capacitate care permite menținerea unei viteze ridicate de deplasare. De aici derivă și necesitatea de a lucra separat aceste două componente. În atletism, posibilitatea de a putea mări în mod rapid, cadența alergării
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
constatat că antrenamentul poate îmbunătăți sincronizarea mișcărilor, ceea ce ar duce la îmbunătățirea timpului de mișcare pe seama îmbunătățirii coordonării, dezvoltării forței rapide, îmbunătățirii elasticității și mobilității, și a perfecționării tehnice. Profesorul L. Seagrave, în 1996, a relevat faptul că timpul de accelerare depinde de următoarele componente: -timpul de reacție; -în startblocuri, prin antrenament, forța de propulsie a picioarelor depinde de nivelul de forță și puterea explozivă. -viteza de mișcare a brațelor/picioarelor. Fetele ating platoul maxim de dezvoltare a frecvenței la vârsta
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
băieții la vârsta de 14 ani, au frecvența maximă de mișcare, de 5,4 mișcări pe secundă, care crește până la 16-17 ani la 5,6 mișcări pe secundă. G. Cometti, 1989, susține ideea că, între 7 - 13 ani, viteză de accelerare (frecvența mișcării) va avea prioritate. Pe pista de alergare, frecvența mișcării se exprimă prin numărul de fuleuri în unitatea de timp, iar dezvoltarea lor pare a fi optimă între 9 - 11 ani, când atinge valori de 4,44 pași / secundă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]