4,780 matches
-
pradă, desenându-le cu săgeți în ele pe pereții peșterilor. Îl ucideam în subconștient, fiindcă acesta era mai degrabă populat cu frustrări social-politice decât cu cele sexuale. Dacă nu-l ucideam, îl visam întemnițat într-un oraș populat exclusiv cu activiști de partid, în condițiile nou-create sub oblăduirea lor, cu singura satisfacție de a-i vedea la televizor cum trăiesc între ei, fără „materialul uman”, cum ne denumeau pe noi ceilalți, „profesioniștii înguști” sau doar biată forță de muncă. Pedepsele născocite
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
o să învățăm să stăm și singuri cu ochii pe noi. De-abia am intrat în „adolescența” democrației. Am plecat totuși de departe, de foarte departe. Decizia și resursele au aparținut PCR. Politica era o cabală construită ca să nu o pricepem. Activiștii acelei lumi erau dresați să cripteze deciziile, nu să le facă transparente. Ion Iliescu a rămas pe piața politicii fiindcă are marele talent să nu spună nimic coerent cu dresajul anterior și cu tendința majoritară spre conservatorism de stânga. Nespunând
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și, în ultimii ani, menajerele, căpșunarii, constructorii plecați în Occident fiindcă au înțeles că este imoral și contraproductiv să aștepți să „ți se dea”. Marii învingători ai tranziției noastre incoerente au fost, e drept, marii șmecheri (deloc doar securiști și activiști) care au reușit să captureze statul și să privatizeze în favoarea lor „proprietatea întregului popor”. Dar ei nu ar fi avut atât succes fără un bazin electoral interesat în politicile carității, în amânarea concurenței, în protecție socială extinsă la categorii moral
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ai banilor publici la scară mare și, peste toate, pe personajul care întruchipează „mânia proletară de serviciu”, gata oricând să transforme minerii în slugi obediente pentru salvgardarea ultimei redute a comunismului întruchipat de Ion Iliescu și camarila de securiști și activiști înscăunați ca stăpâni ai cetățenilor și banilor publici „privatizați”, acționând la vedere sau în umbră. Acest gen de oameni, în frunte cu părintele lor spiritual, ne-au ținut 15 ani în preistoria democrației și statului de drept în favoarea manipulării și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
printre tineri, această știință a făcut, la Iași, școală, lucru pe care nu mulți îl știu, într-o mare măsură fapta se datorează arheologului Nicolaie Pușcașu. Avea o fire moștenită din familie. Și bătrânul Pușcașu fusese un nesupus. Când un activist de partid i-a cerut tatălui său, director de școală în Onești, să-l procopsească cu diplomă de liceu (deși respectivul nu avea decât cinci clase), bătrânul l-a dat afară cu un picior în spate. Șeful ia făgăduit directorului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care, de câtva timp, stau cu ochii pe mine, doar-doar m-or prinde cu mâța în sac, cu vreo greșeală, mai ales ideologică, cu vreo incorectitudine politică sau cine știe cu ce. Sunt necruțători cei de la Observator... Mai vigilenți decât activiștii de partid de pe vremuri. Mult mai vigilenți. Dar în slujba cui? Habar n-am... Ei probabil cred că sunt în slujba „optzecismului”. Eu nu sunt așa de sigur!... Așa că mă exprim prudent, cu ambiguitate. Unii au și observat. Nu numai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de la Deva, în care Belu locuiește și coace titluri olimpice de aproape 25 de ani. Dacă ar fi votat telespectatorii, probabil că antrenorul de gimnastică ar fi urcat în sondaje după filmarea sanctuarului de semiasceză. Votează însă federațiile bugetare, iar activistul sportiv cu mapă nu se ia după România lui Hurezeanu, ci după România perechii Adrian Năstase-Țiriac, în care primul component nu dă smash uri, ci medicamente compensate electoral. înainte de alegeri, EI acționează cu maximă eficiență. Cine sînt EI? Nu contează
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
termeni sociali, se poate spune că au învins în lupta de clasă cu geniile obosite ale Europei. Pentru ca mișcarea muncitorească să triumfe, nu e obligatoriu ca ea să fie condusă de tipi care, ulterior, vor da numele unei școli de activiști făcuți la apelul bocancilor („Ștefan Gheorghiu“), unei fabrici de confecții („I.C. Frimu“) sau unei stațiuni staliniste de pe litoral (Vasile Roaită). Există cazuri în care stindardul proletariatului poate încăpea pe mîna unui occidental straniu ca Jose Mourinho. Fără să tragă de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
din imensa lui arhivă. Caseta cu momentele din noiembrie ’89, de după meciul cîștigat în Danemarca, i-a aparținut. Erau secvențe în care Hagi dansa la bustul gol, de gît cu Valentin Ceaușescu, iar Lăcătuș întreba cohorta de generali și de activiști pătrunși în vestiar cînd vor primi banii pentru calificare. Pentru casetă, Vasile Sotir a sunat mai multe televiziuni, dar una singură a socotit că înregistrarea merită o sumă modică în raport cu valoarea ei. Retras în casa de la Dridu, nea Bubu parcă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
iobagului ieșeau din găoace zece pui, negreșit doi dintre aceștia trebuiau să ajungă la stăpînul moșiei. Obișnuit de pe vremea secretarilor de partid să dea telefon la organizația de bază după fonduri, Vieru s a trezit acum cu pivnița federală goală. Activistul Vieru a picat în șezut de pe calul cu mînere al comunismului la o vîrstă la care nu mai poate face tumbe prin economia de piață. Habar n-are ce înseamnă imaginea, sponsorizarea, marketingul, publicitatea. Dacă vrea bani, să-i facă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mînere al comunismului la o vîrstă la care nu mai poate face tumbe prin economia de piață. Habar n-are ce înseamnă imaginea, sponsorizarea, marketingul, publicitatea. Dacă vrea bani, să-i facă, pentru că, acum, cel puțin teoretic, nu mai e activist sportiv care umblă cu mapa colectivizării sub braț, ci președinte de Federație, adicătelea manager. N-are cum, fiindcă limitele îi sînt clare, în concepția sa centralist democratică, singura sursă de finanțare ar fi dijmuirea gimnaștilor, care, atunci cînd luptă pentru
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
creația artistică, paradoxal fiind faptul că operele compuse după ce a rămas surd au avut cel mai mare succes, printre ele aflându se “Variațiile-Diabelli” și Simfonia a IX-a - “Oda bucuriei”. Papa Ioan Paul al II-lea - boala Parkinson. Sam Sullivan, activist în domeniul protecției sociale și al traficului cu droguri. De la vârsta de 19 ani a paralizat în urma unui accident la schi, suferind o fractură la coloană în zona vertebrelor cervicale C4 și C5. Rămâne aproape complet paralizat, neputând folosi degetele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
avut parte de un accident care a dus la amputarea piciorului său drept. I s-a oferit un picior artificial și, în ciuda acestui teribil accident, ea a devenit una dintre cele mai mari dansatoare din India. Teddy Pendergrass, cântăreț și activist pentru persoanele dizabile. El va rămâne un simbol al muzicii soul și R&B din anii '70 și '80, dar și al luptei persoanelor cu dizabilități pentru o viață normală, după ce și-a petrecut ultimii 28 de ani din viață
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
am prezentat la Suceava ca student la cursurile anului III. La câțiva ani după terminarea războiului, unchiul Dumitru s-a mutat la Corbeni, și-a făcut casă pe locul pe care fusese casa bătrânească și preda la școala din Corbeni. Activiștii de partid au apreciat că el nu se conformează directivelor politice ale partidului muncitoresc și au pornit o campanie de denigrare, încât, unchiul a lăsat casa abia terimnată și a trebuit să se ducă, pentru câțiva ani, care trebuiau făcuți
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ziceam că el are în loc de cap o traistă cu tărâțe. După mutarea în Râmnicelu, președintele Bumbac Vasile l-a ales pe Dinun ca magazioner al colectivei pe care o conducea. Ca magazioner, Dinu s-a străduit să fie corect, dar activiștii de partid din Brăila n-au fost bucuroși de corectitudinea magazionerului. Ei au socotit că magazionerul a greșit când le-a cerut să dea semnătură pentru bunurile pe care le luau, când voiau ei, din magazia colectivei. Și luau tovarășii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
camionul. Primăvara luau câte 100 de miei, pentru serbarea de „1 Mai”, iar brânză, caș și smântână luau de fiecare dată cât le trebuia. Pentru că au observat că Dinu însemnează de fiecare dată ce au luat și cât au luat activiștii de partid, aceștia au cerut să fie schimat magazionerul, și Vasile Bumbac s-a conformat. Pentru că Dinu lucrase la vie în gospodăria lui, și a lui tata, a fost numit brigadier la via colectivei, care se întindea pe 300 de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
doamnele au bun simț și noblețe. Au plecat cu autobuzul cu care veniseră, bucuroase că au făcut treabă și că brigadierul a fost rezonabil, dar... Dar la ieșirea din perimetrul colectivei, autobuzul a fost oprit de un milițian și un activist de partid, femeile au fost date jos, autobuzul a fost percheziționat, toți strugurii au fost confiscați și ele batjocorite că au furat strugurii. S-au auzit blesteme, și au curs lacrimi. Pereședintele colectivei a aranjat să se continue culesul cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
culesul viei, deși președintele gospodăriei raportase că s-a terminat. Pentru acest afront, Dinu a fost detronat din funcția de brigadier la via colectivei. Membrii colectivei agricole din Râmnicelu începuseră să-l aprecieze pe Dinu ca om corect. în limbajul activiștilor de partid însă, Dinu era un tovarăș periculos pentru că avea popularitate. L-au scos de la vie și l-au trimis la secția de apicultură, unde avea în seamă vreo 80 de familii puternice, vreo 80 de stupi. Și la stupina
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
însă, Dinu era un tovarăș periculos pentru că avea popularitate. L-au scos de la vie și l-au trimis la secția de apicultură, unde avea în seamă vreo 80 de familii puternice, vreo 80 de stupi. Și la stupina colectivei venau activiștii de partid cu borcane care trebuiau umplute cu miere, încât stupina a fost dusă la faliment, pentru că brigadierul știa de acum lecția. Scos și din funcția de brigadier dela stupină, a fost pus baci la stâna colectivei, ca „cioban la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cumpărat o juncă a făta, și ne-am revenit. La Titi însă au rămas urmări pe toată viața, urmări pe care mama le-a prevăzut chiar din ziua în care am rămas fără alimentele cu care eram obijnuiți. Pe timpul când activiștii de partid umblau din casă în casă pentru a-i convinge pe țărani să treacă la agricultura colectivizată, Titi avea 9 sau 10 ani. într-o zi de vară, pe când acasă nu era decât el, iar caii erau în curte
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a-i convinge pe țărani să treacă la agricultura colectivizată, Titi avea 9 sau 10 ani. într-o zi de vară, pe când acasă nu era decât el, iar caii erau în curte, legați la căruța cu nutreț, a venit un activist de partid și a pretins să fie dus repede cu căruța până la Constantinești, satul vecin, la distanță de doi kilometri. Băiatul i-a spus că nu-i nimeni acasă, că n-are cine merge cu el. Activistul i-a poruncit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a venit un activist de partid și a pretins să fie dus repede cu căruța până la Constantinești, satul vecin, la distanță de doi kilometri. Băiatul i-a spus că nu-i nimeni acasă, că n-are cine merge cu el. Activistul i-a poruncit să înhame caii că-i mînă el, iar băiatul să meargă cu el pentru ca să vie înapoi cu căruța. Titi se temea de acel om, nu îndrăznea nici să-l refuze. A plâns, a tremurat de frică, dar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vorbit câteva minute cu un „tovarăș„, s-a suit în căruță și în loc să întoarcă pentru a veni înapoi, a mânat caii tot înainte. Frica a sporit în mintea lui Titi. Ca și cum ar fi uitat că are în căruță un copil, „activistul” a mânat până a ajuns în comuna Șuțu, care era la 8 kilometri depărtare de Constantinești. Pe drum i-a spus băiatului că de la Șuțu se va întoarce înapoi singur, că el rămâne la Șuțu. Fără explicații, de la Șuțu a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de Paști au ieșit în coloană toți gospodarii care aveau cai și căruță, s-au închinat în biserică și au plecat cu Doamne ajută! În Târgul Frumos, înainte de a ajunge la gară, coloana a fost oprită de miliție și de activiști de partid. Oamenilor li s-a cerut socoteală unde se duc. La răspunsul lor li s-a reproșat: „La muncile agricole nu mergeți în zi de sărbătoare dar pentru biserică mergeți”. Convoiul a fost oprit, iar oamenii au trebuit să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lipite pe coarnele plugului și mergeau cântând: Hristos a înviat cu moartea pe moarte călcând. COLECTIVIZAREA. În anii 1954-55 în satul Hăbășești se punea problema colectivizării, dar gospodarii nu se învoiau. După multă muncă de lămurire, după multe prelucrări cu activiștii de partid, insuccesul a fost trecut pe capul subsemnatului. Popa este vinovat. Popa îi învață să nu accepte colectivizarea. Am fost chemat la primărie și prelucrat cu amenințări. Porunca finală a fost să-i conving pe oameni în biserică, la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]