9,516 matches
-
consideră că argumentul părții interesate, care susține că acțiunea civilă, în prezent pendinte, are puține șanse de succes având în vedere rezultatul procedurii întemeiate pe Legea nr. 95/2006 (supra, pct. 74), are o anumită greutate. Aceasta reamintește că, în cazul acuzațiilor de neglijență medicală, ar trebui să se prefere calea civilă (a se vedea jurisprudența citată supra, la pct. 84). Cu toate acestea, în speță, Guvernul nu a susținut că acțiunea în răspundere civilă delictuală ar putea permite o nouă examinare
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
reclamantă în cadrul procedurii civile pendinte nu poate modifica constatările sale, întrucât întrebarea adresată Curții este dacă, la 14 ani după consultația medicală și intervenția chirurgicală suferită de reclamantă, toate procedurile disponibile i-au oferit părții interesate un răspuns adecvat acuzațiilor sale. Prin urmare, Curtea respinge excepția preliminară ridicată de Guvern (supra, pct. 70). ... 108. Curtea concluzionează din cele de mai sus că mecanismul juridic pus în aplicare pentru a angaja răspunderea medicilor pentru malpraxis sau răspunderea civilă delictuală a fost
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
fără a încălca principiul separației funcțiilor judiciare și fără a încălca drepturile și libertățile fundamentale. ... 6. Făcând referire la dispozițiile art. 309 alin. (1) și ale art. 327 și 328 din Codul de procedură penală, susține că probarea integrală a acuzației, pe baza unor probe administrate în cursul urmăririi penale de către procuror și din care să rezulte întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii pentru care persoana este trimisă în judecată, reprezintă în sine o condiție pentru trimiterea în judecată a
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
persoane în timpul fazei de judecată. ... 7. Apreciază că nu este clar ce urmează să se întâmple dacă procurorul, deși constată că probele administrate în cursul urmăririi penale, care nu au fost excluse, nu mai sunt suficiente pentru a întemeia acuzația formulată, în loc să solicite restituirea cauzei, menține dispoziția de trimitere în judecată. Consideră că trebuie lămurit dacă în acest caz instanța poate să își asume rolul de a suplini probațiunea în vederea dovedirii tuturor elementelor răspunderii penale. În această
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, la care autorul excepției face referire, se arată că dispozițiile criticate nu au nicio legătură cu informarea inculpatului cu privire la acuzațiile care i se aduc ori la descrierea faptei, ci exclusiv cu privire la regimul propunerii probelor în procesul penal. În continuare, susține că dispozițiile criticate respectă Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, aceasta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, aceasta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
impune având în vedere necesitatea refacerii în totalitate a urmăririi penale, probele administrate anterior neputând fi valorificate, fiind considerate a fi fost obținute în mod nelegal. Această soluție nu presupune însă că judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra temeiniciei acuzației sau asupra faptului dacă probele respective sunt ori nu sunt suficiente pentru a întemeia o acuzație. ... 18. Curtea a apreciat că, dacă s-ar admite susținerile autorilor excepției, s-ar ajunge la situația în care judecătorul de cameră preliminară, în
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
valorificate, fiind considerate a fi fost obținute în mod nelegal. Această soluție nu presupune însă că judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra temeiniciei acuzației sau asupra faptului dacă probele respective sunt ori nu sunt suficiente pentru a întemeia o acuzație. ... 18. Curtea a apreciat că, dacă s-ar admite susținerile autorilor excepției, s-ar ajunge la situația în care judecătorul de cameră preliminară, în cazul excluderii doar a unor probe, ar trebui să facă aprecieri asupra probelor rămase din perspectiva
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
apreciat că, dacă s-ar admite susținerile autorilor excepției, s-ar ajunge la situația în care judecătorul de cameră preliminară, în cazul excluderii doar a unor probe, ar trebui să facă aprecieri asupra probelor rămase din perspectiva temeiniciei susținerii unei acuzații. Or, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare, acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, iar nu de stabilire a vinovăției sau nevinovăției inculpatului. ... 19. În continuare
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, precitată). ... 16. Curtea constată însă că ipoteza invocată de autoarea excepției nu este cea a privării de libertate pe parcursul procesului penal, autoarea solicitând plata unor despăgubiri ca urmare a formulării unei acuzații în materie penală și a desfășurării împotriva sa a unui proces penal în cadrul căruia acțiunea penală a fost soluționată prin pronunțarea unei soluții de achitare. Or, reglementarea dreptului la despăgubiri în acest caz nu vizează garantarea unui drept sau
DECIZIA nr. 468 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265261]
-
chestiunilor de drept în discuție, în sensul că soluția de achitare este suficientă prin ea însăși pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate și, ulterior, achitate, iar, în acest context, „caracterul injust/nedrept al măsurilor privative de libertate“ și „netemeinicia acuzației în materie penală“ constituie criterii autonome, care extind sfera de aplicare a dispozițiilor art. 539 din Codul de procedură penală și dau dreptul persoanei la repararea pagubei. ... 8. Președintele completului închide dezbaterile, iar completul rămâne în pronunțare asupra admisibilității sesizării
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
Decizia de recurs în interesul legii nr. 15/2017, soluția de achitare este suficientă prin ea însăși pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate și, ulterior, achitate? ... b) În acest context, „caracterul injust/nedrept al măsurilor privative de libertate“, respectiv „netemeinicia acuzației în materie penală“ constituie criterii autonome care dau dreptul persoanei în cauză la repararea pagubei și care extind sfera de aplicare a dispozițiilor art. 539 din Codul de procedură penală? ... ... ... II. Dispoziții legale incidente 10. În mecanismul hotărârii prealabile sunt
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
repararea pagubei, în cazul privării de libertate dispuse în cursul unui proces penal soluționat prin achitare, chiar în condițiile în care privarea de libertate nu a avut caracter nelegal, fiind o privare de libertate numai nedreaptă/injustă sau determinată de o acuzație penală netemeinică, potrivit considerentelor deciziei instanței constituționale; (ii) o interpretare în sensul că art. 539 din Codul de procedură penală nu asigură, chiar după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 136/2021, temeiul legal pentru acordarea de despăgubiri numai în baza hotărârii
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
chestiunilor de drept în discuție, în sensul că soluția de achitare este suficientă prin ea însăși pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate și, ulterior, achitate, iar, în acest context, „caracterul injust/nedrept al măsurilor privative de libertate“ și „netemeinicia acuzației în materie penală“ constituie criterii autonome care dau dreptul persoanei în cauză la repararea pagubei și care extind sfera de aplicare a dispozițiilor art. 539 din Codul de procedură penală. ... ... VI. Jurisprudența națională cu privire la chestiunea de drept A
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
constatată în conformitate cu Decizia de recurs în interesul legii nr. 15/2017. ... 32. În al doilea rând, în aceeași ipoteză, se solicită dezlegarea chestiunii de drept - dacă noțiunile „caracterul injust sau nedrept al măsurilor preventive privative de libertate“ și „netemeinicia acuzației în materie penală“ constituie criterii autonome care dau dreptul persoanei respective la repararea pagubei. ... 33. Se constată că, prin conținutul său, art. 539 din Codul de procedură penală, citat la paragraful 10 din prezenta decizie, consacră dreptul la repararea pagubei
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
sfera de aplicare a dispozițiilor art. 52 alin. (3) teza întâi coroborat cu art. 23 alin. (1) și art. 1 alin. (3) din Constituție în condițiile în care, în temeiul acestor dispoziții constituționale, și soluția de achitare/clasare dată pe fondul acuzației în materie penală angajează răspunderea statului pentru privarea de libertate“ (paragraful 44 din Decizia Curții Constituționale nr. 136/2021). ... 39. În urma analizei efectuate, Curtea Constituțională a conchis că, „întrucât un text de lege nu poate restrânge sfera de aplicabilitate a
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
prima întrebare din sesizarea prealabilă. ... 51. În același timp, soluțiile de clasare sau de achitare, întemeiate pe vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, dovedesc caracterul neîntemeiat sau nedrept al acuzației penale și au ca efect reținerea caracterului injust sau nedrept al măsurilor preventive privative de libertate luate în mod legal împotriva persoanei în cauză, în cursul procesului penal. De aceea, noțiunile caracterul injust sau nedrept al măsurilor preventive privative de
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
ca efect reținerea caracterului injust sau nedrept al măsurilor preventive privative de libertate luate în mod legal împotriva persoanei în cauză, în cursul procesului penal. De aceea, noțiunile caracterul injust sau nedrept al măsurilor preventive privative de libertate și netemeinicia acuzației în materie penală constituie criterii autonome care conferă dreptul la repararea pagubei. ... 52. Prin urmare, răspunsul la cea de-a doua întrebare formulată prin sesizarea prealabilă este afirmativ. ... 53. De asemenea, cele două decizii obligatorii, Decizia de recurs în interesul
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, este suficientă prin ea însăși pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate și, ulterior, achitate. În acest context, „caracterul injust/nedrept al măsurilor privative de libertate“, respectiv „netemeinicia acuzației în materie penală“ constituie criterii autonome care dau dreptul persoanei în cauză la repararea pagubei și care extind sfera de aplicare a dispozițiilor art. 539 din Codul de procedură penală. Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
nu divulga numele reclamantei; observațiile părților, după ce a deliberat în camera de consiliu, la 5 iulie 2022, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată. OBIECTUL CAUZEI 1. Cererea se referă la lipsa unei anchete penale efective cu privire la acuzația de viol formulată de reclamantă la momentul în care aceasta era minoră. ... 2. La 17 noiembrie 2015, părinții reclamantei au depus o plângere la poliție, susținând că fiica lor de 12 ani (reclamanta) fusese violată în aceeași zi de un
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270150]
-
cu titlu de prejudiciu material și moral. ... MOTIVAREA CURȚII cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenție 16. Invocând art. 6 § 1, reclamanta s-a plâns că autoritățile române nu au efectuat o anchetă efectivă cu privire la acuzațiile sale referitoare la viol și că și-au încălcat obligația pozitivă de a o proteja de tratamente inumane și degradante. ... 17. Guvernul a susținut că ancheta a fost temeinică și efectivă. ... 18. Curtea consideră că acest capăt de cerere trebuie
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270150]
-
instanțele naționale (supra, pct. 15) și a argumentat că o constatare a unei încălcări ar constitui o compensație suficientă pentru orice prejudiciu suferit. ... 26. Curtea consideră că reclamanta a suferit un prejudiciu moral din cauza lipsei unei anchete efective a acuzațiilor sale de viol, prejudiciu care nu a fost compensat prin ceea ce i s-a acordat de către instanța civilă internă, compensație acordată pentru un scop diferit. Prin urmare, îi acordă reclamantei 12.500 EUR în acest sens, plus orice sumă
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270150]
-
în interiorul unei marje protecția penală a faptelor care produc anumite consecințe. De altfel, se arată că, potrivit jurisprudenței Curții, omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea de drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează acuzații penale. Întrucât caracterul obligatoriu al considerentelor și dispozitivului se aplică tuturor deciziilor Curții Constituționale, indiferent de soluția pronunțată prin acestea, lipsa intervenției legiuitorului, în sensul celor semnalate de Curte, presupune o neîndeplinire de către acesta a obligației constituționale prevăzute de
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
a faptelor care produc anumite consecințe. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit, în mai multe rânduri, că omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea de drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează acuzații penale [a se vedea și Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014 sau Decizia nr. 308 din 12 mai 2016]. Având în vedere obligativitatea dispozitivului și a considerentelor deciziilor Curții Constituționale, lipsa intervenției
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]