3,955 matches
-
ci despre dispariția sentimentului moral. Dansul în timpul ciumei nu va fi la D. o aluzie istorică, ci o alarmă a echilibrului dobândit prin încercări existențiale și travaliu îndelungat de scriitor. Abisul peste care se dansează, precum pe puntea Titanicului, este adâncit de geometria universului tehnic, cu recea sa perfecțiune și continua agresivitate. Valorile poetului se află aproape de casa sa din kibbutz, lângă portocali și livadă, în răgazul pe care i-l lasă stările de grație visate și dobândite. SCRIERI: Nopți la
DAVID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
excelent al actorilor. Acțiunea amestecă indistinct oameni de etnii diferite - români, lipoveni, ruși, greci -, evoluând simultan spre conștiința de clasă și spre solidaritate; dramele personale se estompează astfel în marea „familie” comunitară. Cu piesa în trei acte Minerii (1949), autorul adâncește „tezele” momentului istoric, aducând un elogiu muncii eroice până la sacrificiu a minerilor stahanoviști, care îl urmează pe maistrul Andrei Nastai în întrecerea de a da țării cât mai mult cărbune și în „demascarea” elementelor „dușmănoase” sau oscilante, ce se manifestă
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
acestuia, criteriile poeziei, insistând asupra „imaginii pure sau ideii poetice”, care e „sâmburele” ei, și asupra rolului determinant al imaginației. Tot aici Hasdeu începe și polemica sa cu T. Maiorescu, pe care-l ironizează la rubrica „Tutti frutti”. Conflictul se adâncește în urma acuzei de imoralitate pe care Comitetul central de inspecțiune școlară (din care făcea parte și Maiorescu) o lansează la adresa revistei în care Hasdeu publicase nuvela Duduca Mamuca. În replică, Apărarea redactorului la procesul de presă ce i s-a
DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
conducerii este aceea de a stabili ce nivel de riscuri este pregătită organizația să accepte în misiunea ei de a adăuga valoare factorilor interesați și de a-și atinge țintele fixate. În practică, nu trebuie să uităm că, pentru a adânci subiectul privind managementul riscurilor, trebuie să atingem problema stabilirii riscurilor de către proprietari sau de către persoana responsabilă pentru întreprinderea Guvernanța corporativă 242 unor acțiuni ca răspuns la riscul sau tipurile de risc care influențează o anumită activitate sau un anumit proces
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
înglobează sistemul de control intern ICS. Această definiție o găsim în Raportul COSO-ERM și de asemenea în Codul australian al guvernanței corporative. În concluzie, deși aceste diferențe sunt de natură formală, ele împiedică dezvoltarea unei înțelegeri comprehensive a managementului riscurilor. Adâncind comparația, constatăm că termenul de „risc” nu este definit nici într-un cadru legislativ și nici în codurile guvernanței corporative. În acest sens, buna practică în domeniu are înțelegeri diferite, respectiv Cadrul COSOERM se bazează pe înțelegerea riscurilor care produc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
veselul vapor / Feeric, sub presiune, mugitor, / Cu ochi de căpitan țintind lunetă. // Ci eu aici elipse noi încerc / Tot mai rotit, mai iute, mai în cerc / Și simt un miez de suflet cum regretă” (Pe malul Styxului, II); „În ochi adânci incendii calme joc, / Desculț, ațâț pământul să se zbată, / Șopârle scumpe dorm ca-ntr-un ghioc / Alături de opinca-mi despicată. // Opritu-m-am din drum, aci, la mal, / Cu ce-am agonisit: căruță, cal; De piatră-s turmele răsfrânte-n spate // Și
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
lui încă mă doare. // Dar tot mai fulgeră - Parâng - iarăși să știi / - Destin cu creștet sus ne-nfrânt de vitregii - / Străbunul nu, prin oarbele potrivnicii. Cu el, drum vă croiți spre aspre culmi, spre soare.” Versurile din volumul În creștetul luminii adâncesc treptat nota elegiacă, ca și referința simbolică la un univers tradițional de mult părăsit, în vremuri de crâncenă istorie, și regăsit la vremea amurgului, într-o solaritate patetică, de dincolo de lume. Aici încărcătura biblică a poeziei atinge notele ei cele
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
același timp, o probă de conștiință morală și un act cathartic: „Și m-am hotărât să nu-i uit în vecii vecilor/ nu să mă răzbun, ci să nu-i uit/ și mai ales, mai ales/ să NU-I TAC.” Adâncind și extinzând viziunea asupra închisorii ca paradigmă a întregului sistem utopic de extracție marxist-leninistă, Patimile după Pitești renunță la experiența personală în favoarea celei documentare, situând în centrul operei un „observator”, un deținut infirm (Vasile Pop) care, din patul său, asistă
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
filozofi citați sau, parțial, ca la Toma Pavel, ci mai degrabă despre o Încercare de Înțelegere. Nici nu se putea altfel, Compagnon fiind unul dintre ultimii, dacă nu ultimul apropiat de Barthes. II. 4. Literatura de după teorie “... și Barthes se adîncea În lectura Contelui de Monte-Cristo Înainte de a adormi”, iată parabola care justifică, În fața cititorului contemporan, ultima carte a lui Antoine Compagnon. Ne-am obișnuit, de o bucată de vreme, să citim cărți-bilanț. Iar bilanțul are un aspect, cum spune gramatica
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
homo occidentalus. Cu exasperare, pentru că ține să se acrediteze drept un luptător pînă la capăt. Michel, protagonistul este copia În negativ a autorului. Ultimul vorbește cu vocea primului, dar numai ultimul scrie cărți, În timp ce primul Îi reprezintă pe toți ceilalți, adînciți În letargie. Ei trebuie să-i urmeze exemplul. Dacă Foucault conchidea cu moartea omului, În 1966, la capătul unui strălucit exercițiu retoric, pe urmele lui Nietzsche, Houellebecq sugerează că nu e totul pierdut și că, desigur, dacă vrem să evităm
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unei antropologii comode, moi, debile. În cursul deceniului opt, ideologiile se prăbușesc: disidența comunistă Începe să fie susținută de intelectualii francezi de stînga, Sartre și Foucault primind imigranți politici chinezi la Paris; creșterea economică se oprește după 1973, criza se adîncește În jurul lui 1980; structuralismul devine steril, la fel și muzica serială abstractă, laolaltă cu muzica ușoară franceză, la chanson franșaise, primul fiind Înlocuit de o gîndire tot mai politică sau de derivații ale fenomenologiei, apoi de pragmatismul teoriilor culturale, iar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
astăzi Blanchot? Că „e cu putință ca orice scriitor să se simtă chemat să răspundă singur, În ciuda propriei lui ignoranțe, de literatură”. Că funcția redemptivă a scriiturii este mereu amînată, pînă la operă care, În momentul decantării În centru, se adîncește În „cealaltă noapte” ca spațiu unde se găsește „sursa oricărei autenticități”, sau, cu o sintagmă derridiană, „le point de source”. Dar, Încă o dată, Blanchot nu se adresează scriitorului, ci cititorului ca Celălalt, nehotărît dacă trebuie să-l topească În focul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
emisia hieratică, funcția simbolică a decorului, siluetelor, gesturilor personajelor (mai ales feminine), metaforele laitmotiv care traversează și corelează partiturile mai multor personaje într-un cvartet (uneori cvintet) de voci. Este o punere în abis, în special a unui prototip masculin, adâncită până la un mit al Întemeietorului. Având drept pretext anchetarea unui accident rutier în care o tânără femeie, probabil adulteră, își pierde viața, iar bărbatul de la volan, supraviețuitor, devine de negăsit, romanul se țese mai ales din procesele de conștiință și
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
a fost contrapusă de H.H. Stahl, de exemplu, competitorilor filosofici sau „ontologici” în legitimarea ideologică și disciplinară a specificului național, cum ar fi Lucian Blaga sau Mircea Eliade (Stahl, 1983). Pentru H.H. Stahl, „contactul cu realitățile concrete îți permite să adâncești cercetarea până la limita extremă, rezultatul fiind, așa cum poate confirma orice profesionist al anchetelor sociale, că ești obligat să încetezi de a avea o încredere deplină, oarbă, în părerile obținute de la unul sau altul din informatorii tăi interogați pe teren [...]. Asemenea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tradiția fisionomonică (Baltrusaitis, 1972Ă; sunt citate tratatele lui Pseudo-Aristotel, Polemon, Adamantias, Pseudo-Apulus. În Pseudo-Aristotel se poate citi: „Boii sunt domoli și leneși. Au vârful nasului gros și ochii mari. Leii sunt generoși și au nasul rotund și turtit, ochii relativ adânciți în orbite. Cei care au imprimate pe figură asemenea particularități sunt leneși sau generoși”. În secolul al XIII-lea apar multe traduceri ale cărților de fisionomie animală. În acest context apare și lucrarea Liber physiognomiae a lui Michael Scot, astrologul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
are în vedere acest ideal a unui sine ce tinde spre echilibru și împlinire, dintr-o direcție interioară și valoric spirituală. Sinele este centrul personalității, nucleul ei de identitate și, în același timp, totalitatea personalității ce se metamorfozează în permanență, adâncindu-se în sine. Această viziune spirituală a lui Jung nu a putut rezista, desigur, în fața pragmatismului cognitivist al secolului XX. Ea sugerează ideea de centru, sursă și integrare a persoanei, pentru sine. Self-ul a jucat un rol important și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
manifestări repetate de serie borderline și devine evidentă receptivitatea marcată față de modelele comportamentale deviante din jur sau față de cele oferite prin mijloacele mass-media. Neînțelegerile părinților îi obligă pe copii să internalizeze în mod repetat atitudini și emoții contradictorii, care le adâncesc vulnerabilitatea. Pe de altă parte, mass-media oferă eșantioane și modele existențiale pline de contraste și promovează un hedonism facil și un fals gust pentru frumos. Orele petrecute în fața TV și a computerului depășesc cu mult pe cele acordate școlii sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care susținea principiul conform căruia cauza bolii psihice este păcatul, viciul, abuzul de alcool, sexualitatea, actele imorale (ALEXANDER, SELESNIK, 1972Ă. Această doctrină a dus și la o teorie a degenerescenței, cei ce păcătuiesc având urmași tarați fizic și moral care adâncesc de-a lungul generațiilor păcatul originar, ducând la demență și idioție. În Franța, s-a ajuns să se vorbească de „degenerați superiori”, conceptul fiind folosit până târziu în sec. XX ca echivalent pentru tulburarea de personalitate. Au fost incluși în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
redacție. Între cele două războaie, mai scrie la „Universul literar”, „Universul copiilor”, „Cultura poporului”, „Luceafărul”, „Luceafărul literar și critic” ș.a. Publicist cu o experiență bogată, I. s-a ocupat frecvent de literatură și artă, de cultură în genere, fără să adâncească subiectele, dar menținând și lărgind interesul cititorilor pentru domeniile respective. A tipărit broșurile Puterea cărții (1927) și Propaganda culturală (1928, în colaborare cu Victor Bilciurescu). A mai scris și tradus câteva piese - O crimă socială (în colaborare cu Siniol), Masca
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]
-
formă primară de redobândire a valențelor vieții, de confirmare a unei potențe, ea însăși sortită consumării în gol. E o nefericire continuă în prelungita așteptare a naratorului, care nu speră nimic de la timpul ce urmează să se macine, ci se adâncește până la pierderea de sine în ceea ce a fost deja trăit. E o permanentă scufundare în trecut, descriind o spirală cu vârful întors spre punctul inițial. De aceea, poate așteptarea lui Vincent, în cafeneaua pariziană, are pentru personajul narator din Parages
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
de un roman. Este cu siguranță însă o admirabilă poveste. Sunt unele cărți care nu se sfârșesc acolo unde le moare eroul. Ele păstrează, dincolo de copertă, o nevăzută rețea de fibre care le leagă de vis și viață și le adâncesc mai târziu în memorie alături de tristețile și lucrurile propriului tău trai. Craii de Curtea-Veche este una din aceste puține cărți. MIHAIL SEBASTIAN SCRIERI: Remember, București, 1924; Craii de Curtea-Veche, București, 1929; ed. cu ilustrații de G. Tomaziu, București, 1945; ed.
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
valorile stabile ale literaturii naționale - epoca marilor clasici și studiul operei lui Eminescu. Concepând istoricitatea operei ca mod de receptare dinamică a valorilor, va pleda pentru palingeneza valorilor într-o dialectica a identității structurale cu alteritatea interpretativa. Studiul operei este adâncit permanent prin investigații comparatiste și prin înserarea dimensiunii filosofice. Eficientă metodei se vădește de la prima carte: similitudinile dintre Eminescu și Leopardi sunt urmărite prin raportare la operă schopenhaueriana. Aceeași metodă a comparativismului ideologic, bazat pe studiul ideilor filosofice, vă largi
CHEIE-PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286186_a_287515]
-
autor bântuit de obsesii, de spaima neîmplinirii. Cu Orientalia (1970), universul liric își schimbă coloratura, accentul căzând pe senzualismul discret, pe erotismul cerebral. În Fiul (1972) și în Semnul unei corăbii (1973), poetul străbate același tărâm al neliniștilor și obsesiilor, adâncind parcă și mai mult senzația apăsătoare a vinii ce trebuie ispășită. „Sentință”, „jertfă”, „povară” devin acum aproape stereotipii verbale. Firea elegiacă a lui C. își găsește însă aici expresia cea mai fericită, placheta Semnul... constituind jurnalul unei iubiri defuncte, cu
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
-n cer. Broaștele tac. / Ninge peste adâncurile lumii cu seri. / E ca și când luna și copiii / ar fi plecat din oraș pentru totdeauna. Ninge cu adânc și coșmare. / Iar tăcerile au gurile-amare / Ca sinucigașii.” Volumul Cârtița și aproapele (1970), continuând și adâncind tematica poemelor precedente, îl definește pe C. drept un poet al stării de criză (Lucian Raicu), ale cărui constante sufletești - dezolarea, plictiseala, singurătatea, neliniștea - se constituie în tot atâtea centre de coagulare a lirismului. Într-o lume lipsită de orice
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
de imagini suprarealiste („Era vineri / La prânz s-a servit fasole / Atunci ai venit și tu / călare pe barză”), fără a fi ocolite unele reflexe metapoetice. Atmosfera este vag rustică, străbătută pe alocuri de sarcastice dezavuări ale orașului. Plachetele următoare adâncesc aceste tendințe, adăugându-le o anume violență atât de limbaj, cât și de imagini („Să-i tăiem ochiului / ochiul. Din el vor ieși viermi umflați / de-atâta ploaie și sâmburele putrezit / încolți-va”). Împrejurări inexplicabile (1990) conține texte mai dezinvolte
CIOBANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286238_a_287567]