5,887 matches
-
Ibidem, p. 208); • atribut: „Tu îmi pari ca o bacantă ce-a luat cu-nșelăciune/De pe-o frunte de fecioară mirtul verde de martir,/O fecioară - a cărei suflet era sunt ca rugăciunea.” (Ibidem, p. 30). ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV" Pronumele relative absolute compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
PRONOMINAL RELATIV" Pronumele relative absolute compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
absolute compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit (de adjectivul pronominal sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit (de adjectivul pronominal sau de întreaga sintagmă substantiv-adjectiv pronominal) reprezintă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit (de adjectivul pronominal sau de întreaga sintagmă substantiv-adjectiv pronominal) reprezintă particularul: „Nu știu care roman a fost tipărit primul.” șromanul Moromeții/ Moromeții (subînțeles romanul) a fost tipărit primul.ț Sub aspect morfologic, adjectivele pronominale relative se deosebesc de pronumele corespunzătoare prin absența particulei deictice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit (de adjectivul pronominal sau de întreaga sintagmă substantiv-adjectiv pronominal) reprezintă particularul: „Nu știu care roman a fost tipărit primul.” șromanul Moromeții/ Moromeții (subînțeles romanul) a fost tipărit primul.ț Sub aspect morfologic, adjectivele pronominale relative se deosebesc de pronumele corespunzătoare prin absența particulei deictice a, la genitiv-dativ: „Nu știi cărei fete i se potrivește mai bine acest nume.”/„ Nu știi căreia dintre fete i se potrivește mai bine acest nume.” Această deosebire de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.D., singular)/-or (M., F., G.D., plural): cărui/cărei/căror. Locuțiunea adjectivală ce fel de este invariabilă; determină substantive masculine (neutre) sau feminine, la singular sau la plural, numai la nominativ-acuzativ: „Nu știu ce fel de floare/trandafir/flori ai dori.” SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" În structura sintactică a sintagmei nominale, adjectivul pronominal relativ intră în relație de dependență cu substantivul, realizând funcția de atribut: „Era tânăr - (...) cu atât mai rău... ce viață-l așteaptă pe el?” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
F., G.D., plural): cărui/cărei/căror. Locuțiunea adjectivală ce fel de este invariabilă; determină substantive masculine (neutre) sau feminine, la singular sau la plural, numai la nominativ-acuzativ: „Nu știu ce fel de floare/trandafir/flori ai dori.” SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" În structura sintactică a sintagmei nominale, adjectivul pronominal relativ intră în relație de dependență cu substantivul, realizând funcția de atribut: „Era tânăr - (...) cu atât mai rău... ce viață-l așteaptă pe el?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 27
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fel de este invariabilă; determină substantive masculine (neutre) sau feminine, la singular sau la plural, numai la nominativ-acuzativ: „Nu știu ce fel de floare/trandafir/flori ai dori.” SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" În structura sintactică a sintagmei nominale, adjectivul pronominal relativ intră în relație de dependență cu substantivul, realizând funcția de atribut: „Era tânăr - (...) cu atât mai rău... ce viață-l așteaptă pe el?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 27), „Orice gând ai împărate, și oricum vei fi sosit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, I, p. 59), „ Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!” (Ibidem, p. 35) și atribut: „Și mi-a răspuns că nu e în grădina lui./ E-adevărat. Nu este mormântul nimănui.” (T. Arghezi, I, p. 69) ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV" Numai pronumele niciunul cunoaște și o variantă adjectivală: nici un. Structural, adjectivul se deosebește de pronume prin absența particulei deictice -a, la genitiv-dativ: „N-a dat nimic niciunui copil”/„ N-a dat nimic niciunuia.” La nominativ-acuzativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
59), „ Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!” (Ibidem, p. 35) și atribut: „Și mi-a răspuns că nu e în grădina lui./ E-adevărat. Nu este mormântul nimănui.” (T. Arghezi, I, p. 69) ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV" Numai pronumele niciunul cunoaște și o variantă adjectivală: nici un. Structural, adjectivul se deosebește de pronume prin absența particulei deictice -a, la genitiv-dativ: „N-a dat nimic niciunui copil”/„ N-a dat nimic niciunuia.” La nominativ-acuzativ, forma de feminin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
35) și atribut: „Și mi-a răspuns că nu e în grădina lui./ E-adevărat. Nu este mormântul nimănui.” (T. Arghezi, I, p. 69) ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV" Numai pronumele niciunul cunoaște și o variantă adjectivală: nici un. Structural, adjectivul se deosebește de pronume prin absența particulei deictice -a, la genitiv-dativ: „N-a dat nimic niciunui copil”/„ N-a dat nimic niciunuia.” La nominativ-acuzativ, forma de feminin se deosebește la nivelul celui de-al doilea component: nicio fată/ niciuna. Adjectivul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivul se deosebește de pronume prin absența particulei deictice -a, la genitiv-dativ: „N-a dat nimic niciunui copil”/„ N-a dat nimic niciunuia.” La nominativ-acuzativ, forma de feminin se deosebește la nivelul celui de-al doilea component: nicio fată/ niciuna. Adjectivul pronominal negativ realizează funcția sintactică de atribut în propoziții negative: „N-a mai plecat nici un student.” IV. NUMERALULtc "IV. NUMERALUL" Gramatica Academiei (și celelalte gramatici curente) fixează locul numeralului, în sens tradițional, între părțile de vorbire care se declină, pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe de alta, un grad ridicat de eterogenitate a inventarului luat în considerație. Autorii înșiși ai Gramaticii, de fapt, chiar dacă le discută la acest capitol și le numesc numerale, atribuie unor categorii de numerale altă identitate morfologică: „Numeralele multiplicative sunt adjective și adverbe.” (G.A.I, p. 193), „Numeralele adverbiale (de repetiție) sunt adverbe.” (I, p.195), „Numeralele fracționare... exprimă un număr abstract sau un număr concret cu valoare substantivală.” (I, p. 192), ” Numeralele multiplicative sunt, de fapt, participiile (...) unor verbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fracționare... exprimă un număr abstract sau un număr concret cu valoare substantivală.” (I, p. 192), ” Numeralele multiplicative sunt, de fapt, participiile (...) unor verbe de conjugarea a IV-a.” (G.A., vol.I, p. 190), " Numeralul (...) colectiv poate avea valoarea unui adjectiv ( amândoi copiii) sau a unui substitut (Are doi copii; amândoi sunt elevi.), "Numeralul multiplicativ funcționează preponderent ca adjectiv(eforturi înzecite) sau ca adverb (Cheltuiesc înzecit.), cel fracționar numai ca substantiv, cel adverbial, ca adverb (A refăcut textul de trei ori
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de fapt, participiile (...) unor verbe de conjugarea a IV-a.” (G.A., vol.I, p. 190), " Numeralul (...) colectiv poate avea valoarea unui adjectiv ( amândoi copiii) sau a unui substitut (Are doi copii; amândoi sunt elevi.), "Numeralul multiplicativ funcționează preponderent ca adjectiv(eforturi înzecite) sau ca adverb (Cheltuiesc înzecit.), cel fracționar numai ca substantiv, cel adverbial, ca adverb (A refăcut textul de trei ori.). (G.A.: 2005, vol.I, p.290) Descrierea însăși a numeralului, din perspectiva trăsăturii sale distinctive, prin raportare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gen, dezvoltă opoziția de număr: doime/doimi, de determinare: o doime/doimea, de caz: doimea/doimii etc. „Numeralele” adverbiale: de două ori, de trei ori etc. sunt locuțiuni adverbiale (concretizează aspectul obiectiv iterativ). „Numeralele” multiplicative înzecit, însutit etc. exprimă, ca adjective, însușirea unui „obiect”: un câștig înzecit sau, ca adverbe, însușirea unei acțiuni: „El câștigă înzecit.” „Numeralele” colective amândoi, tustrei etc. nu se deosebesc de termeni precum toți, câțiva; intră împreună cu acestea în clasa pronumelor. Tot în clasa pronumelor intră și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plan semantic cuprinde: • sensul abstract, constant „apropierea de locutor”: aceștia, nu aceia; • un sens concret, variabil: tinerii, studenții aceștia = acești studenți trei = trei studenți În sintagme de tipul „Soacra cu trei nurori”, termenul trei are valoare adjectivală, dar nu de adjectiv calificativ (așa cum rezultă din interpretarea Gramaticii Academiei), ci de adjectiv pronominal; din cele două straturi semantice proprii pronumelui trei (ca și aceștia, de exemplu), în trei nurori, stratul semantic obiectiv este exprimat de substantivul nurori; adjectivul pronominal rămâne să exprime
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu aceia; • un sens concret, variabil: tinerii, studenții aceștia = acești studenți trei = trei studenți În sintagme de tipul „Soacra cu trei nurori”, termenul trei are valoare adjectivală, dar nu de adjectiv calificativ (așa cum rezultă din interpretarea Gramaticii Academiei), ci de adjectiv pronominal; din cele două straturi semantice proprii pronumelui trei (ca și aceștia, de exemplu), în trei nurori, stratul semantic obiectiv este exprimat de substantivul nurori; adjectivul pronominal rămâne să exprime numai sensul abstract (cantitativ - trei, de apropiere - aceste: trei nurori
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivală, dar nu de adjectiv calificativ (așa cum rezultă din interpretarea Gramaticii Academiei), ci de adjectiv pronominal; din cele două straturi semantice proprii pronumelui trei (ca și aceștia, de exemplu), în trei nurori, stratul semantic obiectiv este exprimat de substantivul nurori; adjectivul pronominal rămâne să exprime numai sensul abstract (cantitativ - trei, de apropiere - aceste: trei nurori, aceste nurori). Planul semantic al termenului (pronume) trei, întrebuințat adjectival nu reprezintă interpretarea lingvistică a unor trăsături intrinseci obiectului, ca în cazul adjectivului calificativ: frunză verde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de substantivul nurori; adjectivul pronominal rămâne să exprime numai sensul abstract (cantitativ - trei, de apropiere - aceste: trei nurori, aceste nurori). Planul semantic al termenului (pronume) trei, întrebuințat adjectival nu reprezintă interpretarea lingvistică a unor trăsături intrinseci obiectului, ca în cazul adjectivului calificativ: frunză verde (verde face parte din frunză), ci interpretarea unei trăsături extrinseci, numărul „obiectelor” este o caracteristică situațională: trei frunze (frunză se ia în trei exemplare; este pluralitatea concretă a singularului frunză); de altfel, termenul (pronume adjectival) trei determină
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
parte din frunză), ci interpretarea unei trăsături extrinseci, numărul „obiectelor” este o caracteristică situațională: trei frunze (frunză se ia în trei exemplare; este pluralitatea concretă a singularului frunză); de altfel, termenul (pronume adjectival) trei determină situarea substantivului frunză la plural; adjectivul calificativ, în schimb, nu influențează nici într-un fel substantivul pe care îl determină; raportul de influențare are sens invers: frunză Ț verde (singular) frunze Ț verzi (plural) Dacă vrem să privim termenii dintr-o altă perspectivă, dinspre sintagme adjectiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivul calificativ, în schimb, nu influențează nici într-un fel substantivul pe care îl determină; raportul de influențare are sens invers: frunză Ț verde (singular) frunze Ț verzi (plural) Dacă vrem să privim termenii dintr-o altă perspectivă, dinspre sintagme adjectiv + substantiv: acești studenți, doi studenți, e ușor de observat că, prin „abandonarea” substantivului regent, se produce același fenomen de pronominalizare: Acești studenți au promovat examenul. Doi studenți au promovat examenul. Aceștia au promovat examenul. Doi au promovat examenul. Dintre tipurile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
iuni verbale 4" Sunt grupuri fixe de cuvinte, cu sens lexical și gramatical unitar. Alături de verb - element central, indispensabil - se mai cuprind, în structura acestor construcții, substantive (a duce dorul, a face temenele, a șterge putina, a sparge gheața etc.), adjective (a o lăsa moartă, a o face lată etc.), adverbe (a-i ieși înainte, a o lua razna etc.), numerale (a tăia firul în patru etc.). Cunosc o deosebită frecvență, în structura locuțiunilor, pronumele și prepozițiile: a o lua la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
politicieni. (verb copulativ) În țara asta nu sunt (există) politicieni. (verb predicativ) Verbul copulativ a fi asigură desfășurarea predicației ca auxiliar sintactic în exprimarea unor categorii gramaticale: timpul și modul, persoana și numărul, inerente predicației, pe care, însă, numele (substantiv, adjectiv etc.), centrul semantic al enunțului, nu le poate exprima: Codrul este verde. a fost verde. va fi din nou verde. Verbul copulativ a fi atribuie numelui din structura predicatului analitic (nominal, în termenii Gramaticii Academiei, și ai gramaticii curente, de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]