3,734 matches
-
de către Nancy Friday, My Mother, My Self17, e deplin convingător În acest sens. Chestiunea femeii-scriitor acoperă, fatalmente, un spațiu al intimității, chiar dacă unul marginal. Iar În ce privește autobiografia, ea este arareori altceva decât un jurnal intim deghizat. Amprenta Frankenstein „Monstruozitatea eului”, admirabil analizată de către Barbara Johnson 18, este, desigur, transcrierea În oglindă a unei caracteristici a realității. Obligat să intre În patul procustian al fragmentarismului confesiunii cotidiene, eul scriitorului e constrâns să se replieze asupră-și, până la insuportabil. E o contractare Înșelătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
talentul de a spune minciunile potrivite la momentul potrivit, și persoanelor potrivite. Prin "potrivit" înțeleg ceea ce este menit să asigure succesul deplin al unei înșelătorii. Ochs (1986) a schițat structura unei analize a "socializării în limbaj" care s-ar potrivi admirabil felului în care copiii învață să se folosească de minciuni în diferite medii culturale, însă, din păcate, se pare că pînă în prezent nu s-a inițiat nici o cercetare de acest gen. Karl Scheibe (1980:15) ia apărarea atitudinii mincinoase
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
australian pare să fi spus că: una din cele mai importante moșteniri pe care britanicii au lăsat-o Australiei este faptul că englezul educat a avut întotdeauna o repulsie față de minciună și înșelătorie. (Beale 1988:25) Într-adevăr, o atitudine admirabilă; să comparăm, însă, de exemplu, comentariile făcute în privința înșelăciunii la începutul celui de-al doilea război mondial și imediat după sfîrșitul său victorios. Într-un pamflet publicat în 1941 de către Editura Universității Oxford, intitulat Minciuna ca aliat și scris de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lor este pusă la îndoială. Personal, n-am întîlnit niciodată legendara afirmație "ar fi un mare noroc pentru dumneavoastră să-l aveți pe acest om ca angajat", însă celălalt comentariu, făcut în privința unui student mediocru, că "în clasă se descurcă admirabil" pare să fi fost mai des folosită de profesorii care încercau să ajute un student slab să obțină un post. Aceste două formule sînt exemple de minciuni, dacă au la bază intenția de a induce în eroare, însă sînt construite
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pântre dinți, aparte, școlarului:) Ia sama doară să nu ți le gâghil eu ție într-un mod neplăcut! Se aude clopotul de ieșire.) Inspectorul (se ridică; copiii fac și ei ca inspectorul): Domnule profesore, sunt foarte mulțumit. Metoda dumitale e admirabilă..." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă) (k) "Și merg ei, și merg, cale lungă să le-ajungă, trecând peste nouă mări, peste nouă țări și peste nouă ape mari, și într-o târzie vreme ajung la împărăție." (Ion Creangă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unor creaturi închinate lui Dumnezeu, de opere de caritate sublime și bine chibzuite, dar și de Reguli îmbibate de neoplatonism ce, în realitate, nu prea aveau de-a face cu realismul evanghelic. Tot acest amestec a produs veritabili sfinți, mărturisitori admirabili care s-au jertfit pentru Împărăția lui Dumnezeu și care i-au ajutat realmente, la modul cel mai serios, pe oamenii «răniți» - trupește și sufletește - din vremurile lor. Asemenea situații au existat chiar și atunci când viața fondatorului ori a fondatoarei
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
să se confrunte cu truda de a discerne binele fiecăruia, spre bucuria tuturor. AUTENTICITATE: PERSOANA ESTE MAI IMPORTANTĂ DECÂT FUNCȚIA Găsirea unui mod de a trăi și de a mărturisi viața consacrată a fost marea trudă - uneori plină de un admirabil entuziasm - a acestor ultimi ani. Un criteriu din ce în ce mai satisfăcător a fost acela al autenticității care pune mereu în discuție, într-un mod critic și creativ, fidelitatea față de o tradiție bazată pe reguli și servicii cu ceea ce orice persoană și comunitățile
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
definiție a intransigenței morale riguroase, formată și trăită în anii cei mai sumbri ai ceaușismului, întâlnim la Matei Călinescu, în recenta sa corespondență, reluată cu Ion Vianu. Este vorba de generația optzecistă. Ea se caracterizează printr-o opoziție mută dar admirabil de dârză față de cultura oficială, față de paternalismul grotesc al partidului, față de întreaga farsă stridentă a național comunismului pe un fond social tragic, cu aproape toate caracteristicile unei situații concentraționare 10. Valorile morale supreme se numesc: rigoare, fermitate, consecvență, spirit de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vedere, se poate deci vorbi, în mod obiectiv, de o stare de spirit de rezistență. Atitudine de altfel de o incontestabilă consecvență. în Fragments d'un journal de Mircea Eliade 25, găsim comentată, încă din 15 iulie 1947, o scrisoare admirabilă de la D.(inu) N.(oica). Concluzia era: Esențialul este să ne păstrăm întregi (intacts) pentru viitor. Continuitatea acestei atitudini este evidentă. Noi înșine, într-un mic raport inedit, redactat în limba franceză, și expediat în 1986, cu prilejul constituirii dosarului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
concesii cât mai mici posibile, își luau tot felul de precauții, strecurau chiar șopârle. Metoda este bine cunoscută. Cu toții am trecut, de la caz la caz, și prin astfel de situații. Cine însă poate da lecții tuturor de eroisme obligatorii, sublime, admirabile? Și, mai ales, continue? Ei pot fi numărați pe degete. Poate fi condamnată, pe de altă parte, întreaga literatură publicată sub regimul comunist și salvați doar câțiva puri? Greu de spus. De decis, mai ales. Ce atitudine a caracterizat imensa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
individului (cf. p. 144)? Și ce se poate spune, de fapt, despre teoria comunistă-marxistă a transformării muncii, odată societatea de clasă abolită, într-o activitate liberă, creatoare, autotelică, pe scurt estetică (p. 132)? Când ne amintim că drumul spre această admirabilă societate a trecut și mai trece încă printr-un foarte lung lanț de Gulaguri, Katynuri, poliții secrete, teroriste etc., etc., concluzia nu poate fi decât una singură: ne aflăm în cazul cel mai bun în fața unui mit mesianic, milenarist și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reflexia noastră politologică nu este posibilă. Dar cum spunea încă de la 1840 M. Kogălniceanu (și încă foarte bine), în prefața de la Dacia literară: Traducțiile nu fac o literatură. Că se traduce Karl Popper, Fr. Furet și mulți, mulți alții, este admirabil. Subscriem integral la această acțiune editorială. Ceea ce nu ne scutește, nu ne dispensează am spune: ne obligă chiar, într-un anume sens să tindem și spre propria noastră reflecție politologică. Românească doar în sensul că se formează și este formulată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aparent paradoxal antijunimistă. Un articol de Mircea Eliade, Cele două Românii, respinge spiritul critic, sentimentele de inferioritate trezite de critica maioresciană. Autorul le opune în stilul mesianic, exaltat, aproape bombastic, al tinerei generații de extremă dreaptă voința de creație. Proiect admirabil în sine, nimic de spus. Dar rămas fără urmări în afara celor personale. Deci, în locul României iremediabil sterile, junimiste, plat maioresciene, o Românie viitoare, strălucită, formidabil de creatoare. Noi nu ne putem permite «spirit critică, noi ne putem permite numai genii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu o jumătate de secol în urmă colaborării cu G. Călinescu. Și mă bucur să constat că specia... tânărului rebel n-a dispărut. Din fericire. în scrisoarea XIV din Lettres Persannes, unde vine vorba de Troglodiți, Montesquieu are o pagină admirabilă despre șefi, prinți, despre cei care impun legi, în loc ca acțiunile supușilor să fie naturale, iar aceștia să nu îndure alt jug decât al virtuții. Totul în mod liber, spontan, autentic, organic. înțelegem încă o dată, foarte bine, de ce întreaga generație
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
unei întregi literaturi să nu mai scrie, să se saboteze, să se sinucidă? Un mecanism literar mutilat, profund falsificat, alterat, viciat etc. a continuat, deci, de bine-de rău, să funcționeze. Aceasta este însăși logica istoriei literaturii. Cu eroii săi, puțini (admirabili), cu o imensă majoritate de conformiști, în esență lași, și cu un număr important de victime, pentru care nu putem avea decât un profund respect. Dedublarea continuă dintre acceptarea publică a dogmei și percepția realității imediate, autocenzura perfect asumată, toate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Că amănuntele joacă, adesea, un rol capital și că bunul Dumnezeu se ascunde cum s-a și spus în detalii. Și că a gândi pitic, fără o largă respirație și fără anvergură, nu este neapărat o atitudine... specific națională. Un admirabil articol al lui Ion Vartic, Et in Liliput ego ! (Apostrof, 1-2/1993) rămas ca toate textele de acest gen fără mare ecou, fapt perfect explicabil de altfel denunță în termeni poate și mai categorici toate aceste vicii ale culturii române
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
au devenit jurnaliști, comentatori politici și ideologi notabili, au avut o mult mai exactă intuiție a momentului istoric și un instinct publicistic mult mai sigur. Și deci, o prezență mult mai utilă în cultura actuală. A funcționat, am spune, un admirabil fenomen de autoreglare culturală spontană, de compensare și reechilibrare a unei mari absențe. Activitatea lor dovedește, în același timp, și o altă realitate esențială: o cultură care mizează doar pe imagini și lirisme, pe intuiții și reacții de gust, pe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe meleagurile botoșănene: Institutul Modern de Domnișoare din Botoșani de supt direcțiunea d-nei Cristina St. Goraș - Instalat în casă proprie, în cea mai splendidă posițiune a orașului, având un internat de 200 de paturi, 26 saloane spațioase și un parc admirabil, își redeschide cursurile pe ziua de 20 septembrie a.c. cu următoarele ramuri de învățământ: Grădină de copii, Curs primar, Curs facultativ și Curs liceal complect. Pe lângă institut va funcționa și o Școală comercială Superioară de Fete cu profesoare și profesori
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în care James Watson a jucat un rol important. Watson, fizician american, cu tot ce poate însemna asta ca strălucire și sarcasm, a ajuns în mediul britanic, în care frații Braggs știau într-adevăr să studieze cristalografia într-un mod admirabil, însă era un domeniu rezervat, și dintr-odată, aranjînd, de bine de rău, cîteva bucățele de sîrmă au putut inventa elicea dublă. Oamenii și-au dat seama de un lucru: întreaga lume se află pe mîna unor indivizi foarte competitivi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
unor autori precum Janicaud, Greisch sau Stéphane Habib. Calea eu-lui se comunică, dar niciodată integral, alunecarea "cuantică" între rostire, nerostire, rostire incompletă, indicibil și tăcere constituind tot atîtea grade de înțelegere a limbajului lévinasian, pe care autoarea le parcurge cu admirabil curaj. Acolo unde limbajul rațional și intelectul devotat logicii binare nu mai pătrund, pătrunde în schimb terțul tainic ascuns, ce leagă armonic tot ce pare discontinuu și fragmentat. Celălalt ca neuitare a sinelui profund, celălalt ca incitare permanentă la responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Politkovskaia, iar Putin, chiar dacă nu-l vede ca pe o amenințare serioasă, îl consideră stînjenitor și îl aruncă în închisoare pentru patru ani. Toate mărturiile concordă în a susține că acolo s-a comportat cu o demnitate și un curaj admirabile. După eliberarea sa anticipată, a devenit în sfîrșit scriitorul adulat, războinicul monden, client al presei de scandal, așa cum și-a dorit mereu să fie. Iar cartea scriitorului francez îl va purta în slăvi. Emmanuel Carrère îl redescoperă în 2007, la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o mise en abyme vertiginoasă, la nivelul scriiturii înseși, aceasta fiind pentru el, după cum afirmă, "ca un alt corp vizibil, expus, cu adevărat angajat în realitate, un corp tot mai antrenat, reactiv, capabil să se apere și să riposteze". Toate admirabilele disecții pe care le practică Lidia Cotea asupra textelor celor trei scriitori, dincolo de faptul că ilustrează o reală pasiune și abilitate hermeneutică, ne conduc la concluzia că, de fapt, oricît de frumos l-am ambala în miraje teoretice și scheme
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vedere contrar, care la rîndul său îți scapă de vrei să-i pui etichetă, și tot așa. Dar am ajuns, în timp, să nu mai vedem în această derobadă un simplu exercițiu histrionic sau nu în primul rînd -, un construct admirabil formulat, dar artificial. Considerăm că Cioran a fost infinit mai profund și mai structurat decît ne putem imagina, doar că țesătura minții lui se desfășura pe alte coordonate decît cele cu care suntem obișnuiți. Prin urmare, în acest spațiu psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cai și cofetari? Aceste judecăți, funeste în ceea ce privește morala, sunt întemeiate pe faptul că există un lucru care frapează: cheltuiala risipitorului; și un altul care se sustrage privirii: cheltuiala egală și chiar superioară a economului. Dar lucrurile au fost atât de admirabil aranjate de către divinul inventator al ordinii sociale, că în această privință, ca în toate celelalte, Economia politică și Morala, departe de a-și cauza prejudicii reciproce, concordă, și înțelepciunea lui Ariste nu este doar mai demnă, ci și mai profitabilă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
înainte ca și până atunci. Mulțumită Cerului, rezistă încă acestei manii la ordinea zilei. În loc să inventez legi sociale, le studiez pe cele pe care lui Dumnezeu i-a plăcut să le inventeze, având de altfel fericirea de a le găsi admirabile în dezvoltarea lor progresivă. Și din acest motiv repet: Bani blestemați! Bani blestemați! Sunteți deci proudhonian sau proudhonist 38? Ei, haideți! Aveți la îndemână un mijloc simplu de a vă satisface. Aruncați-vă portofelul în Sena, rezervându-vă doar o
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]