18,707 matches
-
capilare de către balanța dintre contracția sfincterelor preși post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nevoilor metabolice ale țesuturilor, fenomen care se numește schimb de gaze și care reprezintă esența fiziologiei respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
suprem”<footnote Remus Rus, Dicționar enciclopedic de literatură creștină din primul mileniu, Editura Lidia, București, 2003, p. 185. footnote>.Întâlnirea transcendentului (ca transcendență) se petrece astfelși metafizic și teologic în obiectul comun al acestor demersuri interpretative fundamentale: Adevărul. Aceasta înseamnă aducere în primplan a poziției omului în univers: după cum spune un metafizician- „Viața noastră se desfășoară în deplina conștiință a unei ordinicare ne transcende și ne domină, la care nu participăm decât ca undala imensul mării”<footnote D. Isac, op. cit., p.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
prin „tablele de carne ale inimii” (2 Corinteni 3, 3),mai întâi în Hristos. Aproape de încheierea lucrării Sale, când spu-nea: „Lucrul pe care Mi l ai dat să-l fac, l-am făcut” (Ioan 17, 4),Mântuitorul se referea la aducerea ucenicilor atât de aproape destarea în care se afla El! (Romani 8, 29). Învățătura adevărată aEvangheliei Sale este aceea: „De voiește cineva să vină după Mine,să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
chip văzut”(Luca 17, 20), ea fiind urmarea scrierii în inimi a voii lui Dumnezeuprin harul Său în Hristos. Nimeni nu poate măsura sufletul omuluipentru a vedea cât este de mare darul lui Dumnezeu în inima lui!Mântuitorul cere doar aducerea Luminii lui Dumnezeu în fața conștiinței fiecărui om (2 Corintei 4, 2), prin care omul însuși se judecăpe sine (1 Corinteni 11, 31). Nu poate fi judecată lumea în Numelelui Hristos, Care la trimiterea ucenicilor Săi în lume s-a rugat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
6, 14; Psalm 90,4). Tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, preotul Zaharia, a cerut de laDumnezeu „înțelepciunea drepților pentru a putea sluji lui Dumnezeu fără frică” (Luca 1, 74-75), a cărui stăpânire este binecuvântată,El fiind „Dumnezeul nostru”.De aceea, la aducerea Jertfei lui Hristos, credincioșii au statutulde „heruvimi”, a căror putere de a vedea pe Dumnezeu izvorăștedin inima lor curată, în sensul Evangheliei: „Fericiți cei curați cuinima că aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5, 8). Dacă „nădejdeaeste Tatăl” pentru ungerea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
mărturisirea credinței, care nu se referă la nici un vrăjmaș, ci laputerea de a sta de-a dreapta (Psalm 109, 1; cf. Ioan 21, 6). Așa voraduce și oamenii jertfă de laudă pentru milă de pace, de împăcare.Este singura cale de aducere a Sfintei Jertfe în Numele Sfintei Treimi.Astfel, Dumnezeu îi va face pe oameni părtași lucrării întregii Sfintei Treimi, a cărei arătare este semnificată prin deschiderea SfintelorUși și ieșirea liturghisitorului cu crucea rostind: „Harul Domnuluinostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cele unice ale lui Hristos de la Jertfa Sa, dar, pe care Bisericale amintește tot prin Duhul Sfânt ca introducere pentru invocarea Duhului Sfânt, care preface Jertfa sfințitoare în Euharistie a înfieriiși mângâierii dumnezeiești. Astfel, Biserica nu rostește aceste cu-vinte la aducerea Jertfei lui Hristos, ci le vestește ca anamneză, aducere aminte la rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt: „Aducân-du-ne aminte, așadar, de această poruncă mântuitoare și de toatecele ce s-au făcut pentru noi; de cruce, de groapă, de Învierea cea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pe care Bisericale amintește tot prin Duhul Sfânt ca introducere pentru invocarea Duhului Sfânt, care preface Jertfa sfințitoare în Euharistie a înfieriiși mângâierii dumnezeiești. Astfel, Biserica nu rostește aceste cu-vinte la aducerea Jertfei lui Hristos, ci le vestește ca anamneză, aducere aminte la rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt: „Aducân-du-ne aminte, așadar, de această poruncă mântuitoare și de toatecele ce s-au făcut pentru noi; de cruce, de groapă, de Învierea cea dea treia zi, de suirea la ceruri, de șederea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
devenit astfel, piatra dincapul unghiului a mărturisirii Bisericii ca rod al lucrării SfântuluiDuh în Hristos, și pe care Biserica a așezat-o ca și pe celelalte următoare ei, la hotarele plinătății ei apostolice. Așa cum darea Legii pemuntele Sinai a însemnat aducerea de către Dumnezeu a poporu-lui ales la hotarele sfințeniei Lui, tot astfel mărturisirea de credințăa Bisericii consfințea hotarele sfințeniei ei în Hristos față de lucrurile omenești din lume și temei de dăinuire a Bisericii în Hristos prinlucrarea Duhului Sfânt. Așa cum s-a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
al Lyonului: „Învățăturanoastră consună cu Euharistia, iar Euharistia o confirmă”. La rândul său, Sfântul Maxim scrie despre Sfânta Euharistie ca și cunoașterea lui Dumnezeu prin participare, că „cine a aflat taina Învierii, aflăscopul pentru care Dumnezeu a zidit toate”.La aducerea jertfei Sfintei Euharistii distingem, de asemenea,lucrarea Fiului, ca și lucrarea Sfântului Duh, ambele indisolubil le-gate de taina Bisericii. Sfântul Duh ne descoperă pe Hristos pentrucă El ne descoperă pe noi înșine ca persoane. El sădește în noi dra
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sine, ci o regăsire de sine, odescoperire a sa în Dumnezeu și a lui Dumnezeu și în sine însuși.Începutul urcușului pe Taborul Schimbării la față, al unirii cuDumnezeu prin Sfânta Euharistie, are loc tot prin mărturisirea Simbolului de credință.Aducerea Sfintei Jertfe euharistice este o lume aparte în care nuse intră oricum, ci prin mărturisirea credinței celei drepte. Odată cumărturisirea Simbolului de credință, preoții clatină în altar deasupra Sfintelor Daruri acoperământul cel mare ca semn al apărăriiTainei Sfintei Euharistii. Cei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
tehnologice a unor utilaje de Înalt nivel tehnic și cu productivitate sporită, ceea ce obligă agenții economici să apeleze, fie la achiziționarea de utilaje din import, fie să stabilească relații contractuale de investiții cu anumiți parteneri străini, care să contribuie cu aducerea acestor utilaje drept contribuție la investiția respectivă. Izvorul principal pentru realizarea investițiilor Îl constituie sursele interne. Totuși, față de ritmul cu care se cere a fi realizată modernizarea producției și tehnologiilor, precum și față de necesitatea dezvoltării și adaptării producției și tehnologiilor la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
opteze pentru licențiere. Astfel, adepții teoriei internalizării argumentează că piețele devin mijloace mai puțin eficiente de alocare a resurselor atunci cînd nu reușesc să cuprindă În costuri externalitățile, care pot fi privite ca și costuri de informare, monitorizare a tranzacțiilor, aducerea la Îndeplinire a termenilor contractuali Făcînd referire la tipurile de externalități, acestea nu se reduc doar la cele menționate. Spre exemplu, după Jean F. Hennart (1980), externalitățile sunt de două tipuri: naturale și artificiale. Din categoria celor naturale fac parte
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cazuri, a fost instituit un tratament chiar mai favorabil pentru investitorii străini decît pentru cei locali. În ciuda intervalului relativ scurt de timp care s-a scurs de la declanșarea procesului de deschidere economică În zonă, se poate deja remarca tendinta de aducere la același nivel a stimulentelor acordate investitorilor străini și celor locali. Acordarea scutirilor totale sau parțiale de la plata impozitului pe profit este tot mai mult condiționată de alinierea proiectelor investiționale la o serie de cerințe, ținînd În primul rînd de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
capilare de către balanța dintre contracția sfincterelor preși post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nevoilor metabolice ale țesuturilor, fenomen care se numește schimb de gaze și care reprezintă esența fiziologiei respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
prin cetăți, a unor romani în timpul refugiilor marii majorități a acestora peste munți. El pomenește și de existența colonilor romani în Dacia, dar îi consideră pe aceștia „țăranii cei mai proști” (HVR, p. 152) și deci incapabili să participe la aducerea și perpetuarea unui fenomen de cultură cum este limba, pe care aceștia puteau cel mult să o altereze. Nu a fost greu pentru cărturarul și voievodul moldav să-și imagineze istoria antică și medievală a românilor ca pe o evoluție
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
XIVlea, nemijlocit și curat, limba latină. Linearitatea evoluției romanromân, ca popor și limbă, perturbată în epocă de italieniști, era apărată de Cantemir prin două serii de argumente: unele, de logică istorică, altele - de limbă. Primul argument istoric se bazează pe aducerea coloniilor romane în Dacia „cu mult înainte ca limba romană să se fi alterat în Italia din pricina năvălirilor goților și vandalilor”: romanii din Dacia nu s-au mai întors în Italia, astfel că ei nu și-au putut altera limba
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
veacurilor. Dar din punct de vedere lingvistic sântem un popor romanic și vorbim o limbă romanică” (p. 173 urm.). Din perceperea neevolutivă a istoriei limbilor, exprimată în privința românei prin aprecierea ei ca urmașă a latinei, în privința slavei și maghiarei prin aducerea lor din alte zone, a rezultat explicarea albanezei într-o nouă manieră și mai stranie. Se apreciază că această limbă este continuatoarea nemijlocită a limbii ilirilor menționați în zona respectivă de Herodot. În felul acesta este mascată constituirea acestei limbi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mai bună și mai armonioasă. Momentul zero al înțelepțirii, al vindecării spirituale prin traumă și pierderi, pentru o nouă reconstrucție metafizică și materială. Momentul care poate fi și un test al înțelegerii lui Dumnezeu și a naturii. Moment zero de aducere aminte când am greșit și nu ne-am reparat greșelile, când, prin deciziile noastre, am scurtat zilele și șansele altora, vrând doar noi să avem parte de ele. Moment zero când și pentru cele cinci simțuri ale noastre sunt traumatizante
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
explică cum se produce reamintirea numelui uitat al unei flori. Preocuparea lui părea a fi un rudiment de ceea ce astăzi numim psihologie cognitivă experimentală. După ce încearcă să-și reamintească numele florii cu ajutorul altor persoane sau a unor dicționare, el reușește aducerea aminte "dar nu deodată ci printr'un șir de aduceri aminte parțiale a sunetelor, ce compun cuvěntul" (Gruber, 1888, p. 725). Începe prin a stabili un i în cuvânt. Concentrarea intelectuală are drept scop amintirea altor sunete care se află
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Preocuparea lui părea a fi un rudiment de ceea ce astăzi numim psihologie cognitivă experimentală. După ce încearcă să-și reamintească numele florii cu ajutorul altor persoane sau a unor dicționare, el reușește aducerea aminte "dar nu deodată ci printr'un șir de aduceri aminte parțiale a sunetelor, ce compun cuvěntul" (Gruber, 1888, p. 725). Începe prin a stabili un i în cuvânt. Concentrarea intelectuală are drept scop amintirea altor sunete care se află legate de acel i vag. Descoperă că se află și
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
germenii patogeni intuiți de Fracastoro (microscopul propriu-zis nu era inventat) au fost mai târziu puși în evidență de Pasteur. Fracastoro a propus imediat izolarea leproșilor. Sifilisul însă făcea ravagii. S-a discutat asupra manifestărilor sale, a vechimii bolii, cu ipoteza aducerii lui din lumea nouă, dar și cea a originii antice prin studiul oaselor afectate de lues. Agentul patogen era bănuit, nu izolat. Se presupunea a fi un germene cu mare viteză de diseminare. în 1505 se înființează în Bologna un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acestora. Secreția poate fi stimulată pe căile: - reflexă, prin stimularea mecanică a receptorilor tactili sau prin stimularea chimică a receptorilor gustativi din mucoasa bucală și cea linguală; - asociată, prin activitatea musculaturii masticatorii și a deglutiției; - psihică, prin vederea, mirosirea sau aducerea aminte a alimentelor; - umorală, directă asupra centrilor salivari. Arcurile reflexe excitosecretoare salivare sunt constituite de: - căile aferente senzitive, reprezentate de ramurile nervilor lingual, glosofaringian și vag; - centrii salivari din substanța reticulată de la nivelul joncțiunii dintre bulb și protuberantă; - căile aferente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]