7,836 matches
-
colaborarea și cooperarea). La acestea se mai pot adăuga: autoobservarea, independența, autoactualizarea, responsabilitatea socială, tolerarea stresului, controlul impulsurilor, testarea realității, flexibilitatea, rezolvarea de probleme (sesizarea problemei, observarea, analiza, raportarea la context, eforul de înțelegere complexă, efortul căutării soluției, perseverența rezolvării), afirmarea bucuriei față de succes. La fel, paradigma formării competențelor trebuie să se refere și la aspectele etice ale rezolvării situațiilor complexe: • acceptarea responsabilității în acțiuni și decizii, • demonstrarea respectării normelor eficienței prin implicarea efectivă, • adaptabilitatea prin ajustarea planurilor la realitate, • utilizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
normelor eficienței prin implicarea efectivă, • adaptabilitatea prin ajustarea planurilor la realitate, • utilizarea spiritului critic, • formularea de întrebări, • stabilirea de priorități, • comunicarea în aflarea de informații și în prezentarea faptelor și a ideilor, • formularea de deschideri, • focalizarea pe calitate, • participarea prin afirmarea punctelor de vedere, • respectarea particularităților celorlalți, • crearea mediului ospitalier, • demonstrarea nivelului profesionalizării, • focalizarea pe grup în realizarea obiectivelor. 2.4. O consecință curriculumul pentru, prin competențe Promovarea unui nou curriculum ca un curriculum pentru, prin competențe este deja o preocupare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reale. Consecințele redefinirii competențelor asupra reconceperii curriculumului au fost conturate progresiv, prin corelarea diferitelor abordări ale acestora, subliniate mai sus. Astfel, adept și promotor al metaforei mobilizării în sistem a diferitelor resurse ale personalității, ca esență a paradigmei formării și afirmării competențelor, Ph. Perrenoud (în Bosman, Gerard și Roegiers, 2003, pp. 21-42) constată că una după alta, țările dezvoltate își reformulează programele de studii în termeni de competențe. Și care pot fi problemele? În primul rând, se schimbă și metodologia conceperii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și metodologia conceperii și formării lor, pentru că se modifică rolul și sensul aprecierii valorii cunoștințelor, care acum trebuie mobilizate altfel în situații complexe viitoare socio-profesionale, să fie combinate, integrate, adaptate. Competența a devenit acum prioritară, din motive socio-profesionale și de afirmare personalizată în perspectivă, dar conceptul a fost mereu prezent și în economie și în școală, deși avea alte scopuri finale. Acum trebuie făcută abordarea lor prin corelare, integrare la nivel transversal, căci nu se rezumă numai la calificarea pentru profesiune
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
competențelor implicând chiar schimbarea și în formarea acestora, atât în etapa formării inițiale, cât și în cea a dezvoltării lor profesionale. Este necesară completarea profilului de competență cu dimensiunile exersării a noi roluri de sprijinire a construirii competențelor educaților, cu afirmarea implicării reflexive în acțiuni-cercetare, cu aplicarea interși transdiciplinarității în formarea competențelor transversale, cu aplicarea creativă a programelor astfel construite pe competențe, cu diminuarea progresivă a rezistenței la schimbare Prin prisma formării competențelor, rolurile celor doi actori principali se concretizează în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și rezolvare directă, variată. • Valorificarea experienței anterioare pentru noi achiziții. • Dezbaterea de idei, soluții, procedee, aplicații găsite. Stimulează, angajează • Antrenarea în cunoașterea directă, independentă, în grup. Emiterea întrebări, soluții, ipoteze, interpretări, argumente. Găsirea de limite, avantaje ale învățării prin explorare. • Afirmarea autonomiei, inițiativei, opiniilor proprii. • Sesizarea modului de rezolvare, a explicării, a corectării. • Manifestarea liberă a educaților, ca stare disciplinară. • Participarea la dezbatere, negociere, generalizare. • Trecerea de la experiența directă la analize critice, ipoteze. Formularea de perspective, soluții multiple, relații, sinteze. • Combaterea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sarcinilor diferențiate. • Solicitarea fiecărui educat în toate etapele cunoașterii. • Monitorizarea evoluției educatului ca mentor. • Exersarea combinării modurilor, stilurilor de cunoaștere. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Realizarea de reflecții, interpretări ale problemelor specifice. • Implicarea educaților în organizarea acțiunilor, resurselor. • Afirmarea autocontrolului, metacogniției. Ghidează, îndrumă • Găsirea căilor de parcurgere a cunoașterii independente. • Alegerea mijloacelor, soluțiilor, acțiunilor, informațiilor. • Prevederea de efecte negative, abateri, obstacole, erori. • Sesizarea problemelor reale, a informațiilor relevante, a procedurilor adecvate. • Formularea de întrebări, ipoteze, reflecții, exemple, soluții. • Includerea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de limbaje pentru alternare. • Prezentarea propriilor opinii, ipoteze, întrebări, soluții. • Acceptarea diversității răspunsurilor, exemplelor, ideilor. • Alăturarea proprie în căutare, analiză, procesare, rezolvare. • Participarea la dezbateri cu propria interpretare, argumentare, fără manipulare, fără impunere. Formularea de așteptări, rezultate, moduri de acțiune. • Afirmarea rolului de consilier, îndrumător, ghid, stimulator. • Influențarea prin modul de formulare, provocare, audiere. • Integrarea noilor tehnologii de informare în cunoaștere. • Coordonarea afirmării ideilor, întrebărilor, soluțiilor afișate. • Focalizarea pe moduri de cunoaștere, participare alternative. Aplică leadershipul prin • Proiectarea condițiilor contextului, acțiunilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Participarea la dezbateri cu propria interpretare, argumentare, fără manipulare, fără impunere. Formularea de așteptări, rezultate, moduri de acțiune. • Afirmarea rolului de consilier, îndrumător, ghid, stimulator. • Influențarea prin modul de formulare, provocare, audiere. • Integrarea noilor tehnologii de informare în cunoaștere. • Coordonarea afirmării ideilor, întrebărilor, soluțiilor afișate. • Focalizarea pe moduri de cunoaștere, participare alternative. Aplică leadershipul prin • Proiectarea condițiilor contextului, acțiunilor, procedurilor, rolurilor, instrumentelor, oportunităților. • Organizarea resurselor, proceselor, etapelor, strategiilor. • Gestionarea obiectivelor, conținuturilor, mijloacelor, stilurilor, siRoluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului tuațiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de cunoaștere, participare alternative. Aplică leadershipul prin • Proiectarea condițiilor contextului, acțiunilor, procedurilor, rolurilor, instrumentelor, oportunităților. • Organizarea resurselor, proceselor, etapelor, strategiilor. • Gestionarea obiectivelor, conținuturilor, mijloacelor, stilurilor, siRoluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului tuațiilor, obstacolelor. • Coordonarea rolurilor, modurilor de implicare și afirmare. • Echilibrarea relației autoritate-libertate în toate acțiunile. • Afirmarea conduitei de tip leadership, ca stil flexibil de coordonare, stimulare, îndrumare. Crearea climatului de colaborare, respect, sprijin reciproc. • Adaptarea la situațiile concrete ale afirmării educaților. • Formularea de decizii pentru atingerea obiectivelor. • Rezolvarea problemelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Proiectarea condițiilor contextului, acțiunilor, procedurilor, rolurilor, instrumentelor, oportunităților. • Organizarea resurselor, proceselor, etapelor, strategiilor. • Gestionarea obiectivelor, conținuturilor, mijloacelor, stilurilor, siRoluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului tuațiilor, obstacolelor. • Coordonarea rolurilor, modurilor de implicare și afirmare. • Echilibrarea relației autoritate-libertate în toate acțiunile. • Afirmarea conduitei de tip leadership, ca stil flexibil de coordonare, stimulare, îndrumare. Crearea climatului de colaborare, respect, sprijin reciproc. • Adaptarea la situațiile concrete ale afirmării educaților. • Formularea de decizii pentru atingerea obiectivelor. • Rezolvarea problemelor conflictuale apărute, a abaterilor, a obstacolelor, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatorului tuațiilor, obstacolelor. • Coordonarea rolurilor, modurilor de implicare și afirmare. • Echilibrarea relației autoritate-libertate în toate acțiunile. • Afirmarea conduitei de tip leadership, ca stil flexibil de coordonare, stimulare, îndrumare. Crearea climatului de colaborare, respect, sprijin reciproc. • Adaptarea la situațiile concrete ale afirmării educaților. • Formularea de decizii pentru atingerea obiectivelor. • Rezolvarea problemelor conflictuale apărute, a abaterilor, a obstacolelor, a dificultăților. • Apelarea la conducerea participativă, la cea prin motivare a educaților în cunoaștere, formare. Evaluează, reglează • Observarea conduitei educaților în procesul cunoașterii. • Analizarea critică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoaștere, formare. Evaluează, reglează • Observarea conduitei educaților în procesul cunoașterii. • Analizarea critică, cauzală, comparativă, criterială. • Interpretarea rezultatelor, argumentelor, întrebărilor, soluțiilor formulate. • Aprecierea ținutei științifice a modului de receptare, căutare, exprimare, învingere a dificultăților. • Analizarea continuă a climatului, conduitei constructiviste, a afirmării fiecărui educat. • Aprecierea rezultatelor în context, a progresului propriu în construcție, fără competiție între educați. • Utilizarea criteriilor nestandardizate în aprecierea nivelului de interiorizare, colaborare, motivare, participare. • Verificarea continuă, monitorizarea, observarea construirii individuale a cunoașterii în clasă. • Aprecierea progresului în formare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
decizii, de a accentua rolul motivației și al voinței. Alte cercetări în problemă (Brundrett și Silcock, 2002) comentează și argumentează atributele unei bune predări, de tip constructivist, prin micșorarea rolului transmiterii cunoștințelor, prin reconsiderarea rolului învățării și al educatului, prin afirmarea rolurilor manageriale în coordonarea-îndrumarea învățării, pentru a asigura înțelegerea învățării proprii, nu a celei predate. Argumentele de susținere au rezultat din compararea a trei modele ale realității acesteia, ca microparadigme: modelul cu centrare pe educator, modelul cu centrare pe educat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practici, • posedă o concepție profesională asupra filosofiei dezvoltării umane, • respectă criteriile democratice în relațiile din clasă, • clarifică diferențele între competență-succes-excelență-performanță, pentru a stabili priorități, atitudini, judecăți, forme de evaluare, o ierarhie a standardelor. Competențele educatorului le putem raporta atât la afirmarea propriei evoluții profesionale, cât și la interacțiunile sale cu educații sau la rezolvarea sarcinilor curriculare în clasă. În primul caz, vom putea aprecia gradul de afirmare al reflexivității, al inițiativelor, al ideilor și credințelor care-i ghidează activitatea, al rezolvării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
forme de evaluare, o ierarhie a standardelor. Competențele educatorului le putem raporta atât la afirmarea propriei evoluții profesionale, cât și la interacțiunile sale cu educații sau la rezolvarea sarcinilor curriculare în clasă. În primul caz, vom putea aprecia gradul de afirmare al reflexivității, al inițiativelor, al ideilor și credințelor care-i ghidează activitatea, al rezolvării diferitelor probleme, al punerii în aplicare a ideilor noi, al nivelului autoanalizei critice, al entuziasmului profesional. În realizarea interacțiunilor de calitate cu educații, pot fi eficiente
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atentă a interacțiunilor între educați, oferirea de modele de conduită științifică în abordarea educației. Ca și în tratarea sarcinilor, conținuturilor curriculare se solicită aceleași competențe: științificitatea, reflexivitatea, raportarea la educați și la diversitatea situațiilor reale sau la contextul pedagogic facilitator, afirmarea rolurilor în sprijinirea învățării active, apelul la comunicare și cooperare ș.a. Capitolul 3 Curriculumul: Paradigma centrării pe sistemul integrat al elementelor necesare în formarea competențelor versus paradigma centrării pe conținutul informațional 3.1. Nevoia de reconstrucție conceptuală a curriculumului Modul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
actualitate cu o schimbare de semnificație: nu conținutul informațional este prioritar, ci funcționalitatea, utilizarea lui (în construcții alternative, pe discipline sau transversal), ca prilej, instrument în exersarea, dezvoltarea aspectelor dimensiunilor practice ale manifestării celui care învață, mai ales pentru perspectiva afirmării sale ulterioare, la nivelul așteptărilor reale. Din această perspectivă, acum nu este util atât interesul pentru a analiză critică și comparativă a problemelor definirii conceptului de curriculum (care evidențiază o pluralitate neașteptată a notelor sale esențiale în studiile documentare), cât
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
celui actual, prioritar cerut cel centrat pe formarea de competențe sau în alte abordări concretizate în diferite modele de construcție: ► Paradigma tradiționalistă (clasică) a constituit vreme îndelungată baza conceperii și realizării curriculumului centrat pe însușirea unui conținut informațional, de la momentul afirmării sale în practica educațională și până în epoca modernă, mai ales postmodernă. Prima lui reprezentare îl definește ca materie de studiat, pentru transmiterea culturii acumulate de generațiile anterioare, organizată pe discipline și pe cursuri/teme, cu predominarea textelor de învățat, prezentate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dar accentuându-se tot mai mult complexitatea, ca și instrumentele de cuprindere a ei. Poate este momentul să reactualizăm comparația (Short, 1991) între conceperea curriculumului în era industrială (accentul pe inteligența înnăscută, transmiterea de modele externe de cunoaștere și rațiune, afirmarea de comportamente subiective, uniformitatea pregătirii, evaluarea externă, motivarea extrinsecă) și curriculumul în era cunoașterii (bazat pe efortul propriu de învățare, prin construirea înțelegerii, prin corelare interdisciplinară, fără limitarea doar la efectele imediate-cunoștințele, sprijinit pe diversitate, autocontrol, pasiunea de a cunoaște
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fapt educația, principiu care devine de referință acum. Deși nu pune explicit astfel problema, Glanz (2000, p.11) aduce în prim plan ca teze: curriculumul să fie conceput ca experiențe de învățare (nu materii), cu activități pentru pregătirea reală, cu afirmarea rolului școlii ca proces în ghidarea introducerii în viața reală, punerea în diferite situații și rezolvarea lor prin colaborare și cooperare, cu prioritatea evaluării formative, cu sprijinirea afirmării creativității în instruire, cu valorificarea evenimentelor organizate în viața clasei. De asemenea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca experiențe de învățare (nu materii), cu activități pentru pregătirea reală, cu afirmarea rolului școlii ca proces în ghidarea introducerii în viața reală, punerea în diferite situații și rezolvarea lor prin colaborare și cooperare, cu prioritatea evaluării formative, cu sprijinirea afirmării creativității în instruire, cu valorificarea evenimentelor organizate în viața clasei. De asemenea, sunt avansate și alte ipoteze (Scott, 2003, pp. 39-44), ca principii de reflecție asupra curriculumului: • să prezinte progresele în știință, în toate domeniile și să nu le reducă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educare și formare, intenționat sau neintenționat, observabil sau neobservabil, situații și evenimente inopinate, interese particulare manifeste, atitudini și credințe vehiculate în școală) la un curriculum rațional, explicit, proiectat, adaptat realului și progresului formării educaților. Combinarea a diferitelor tipuri de curriculum. • Afirmarea relației între general (nomotetic) și particular (idiografic), între obiectiv și interpretativ, cu îmbinarea lor ca alternative în învățare și evaluare. • Respectarea relației cantitativ-calitativ în propunerea conținutului, a metodelor, a criteriilor de evaluare, a proceselor (accent pe semnificație și nu pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o prezentare metaforică a realității (ca aspect dramatic de prezentare) sub forma de dezbateri, discursuri procese, acțiuni, relații sau scenarii. • Includerea și a analizelor culturale (privind diferite științe, limbaje, conduite, mentalități, instrumente, arte, valori, atitudini, cunoștințe, reguli, relații, domenii de afirmare, relații universal-național, sisteme morale, sisteme de aspirații, sisteme de comunicare, tehnologii ș.a.). În interesul demonstrației noastre, este necesar să facem apel la una dintre contribuțiile actuale care au militat pentru un curriculum definit prioritar prin prisma formării competențelor (Roegiers, 2003a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și combinate în ea, pe orizontală și pe verticală (obiective de toate categoriile, ca dificultate și conținut). Ea să exprime astfel sensul întregului context de prevedere, realizare și finalizare a competenței de bază și a subcompetențelor respective (întreaga arie de afirmare a lor în diferitele activități corelate). Peste aceste obiective directe, specific enunțate se pot suprapune și altele, care exprimă aspecte mai generale, fundamentale, comune pentru mai multe dintre cele precizate. Ele pot fi numite "competențe transversale": capacități de argumentare, de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]