3,979 matches
-
de ficțiune. La fel, constatând extraordinara asemănare morfologică a instituțiilor umane în locuri din lume foarte îndepărtate în spațiu și timp de la tehnicile artizanale la formele habitatului, de la rudenie la riturile funerare, de la cântec și dans la ritualuri, de la tehnicile agrare la convențiile de război anumiți antropologi de la sfârșitul secolului al XIX-lea s-au străduit să studieze distribuirea geografică a trăsăturilor culturale și să reconstituie difuziunea lor. Problema este că acești difuzioniști, ca și evoluționiștii, se arătau puțin încrezători în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
rurală / 229 1. Aspecte preliminare / 231 2. Considerații teoretice asupra proprietății funciare. Definirea proprietății / 232 3. Istoricul evoluției proprietății funciare în mediul rural românesc până în 1989 / 234 3.1. Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș / 235 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății / 238 4.Transformări în agricultura României în perioada postcomunistă / 240 4.1. Agricultura de subzistență / 245 4.2. Antreprenoriat în agricultură / 249 4.3. Arenda / 252 5. Aspecte empirice legate de proprietatea funciară și tipurile de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
producției casnice textile și obținerea unor noi surse de venit cum ar fi pivele, ștezele, vâltorile, sau dintre meserii cărbunăritul (Bucur, 1985, 2003). Momente cu o mare relevanță pentru istoria acestor locuri sunt cel de la 1859 (Unirea țărilor române), reforma agrară a lui Cuza (1864) prin care țăranii sunt împroprietăriți și se înființează comuna ca formă administrativă și anul 1867, în care ia naștere Imperiul Austro-Ungar, consecința fiind că autonomia Transilvaniei este anulată, ea fiind anexată Ungariei. Se adaugă ulterior momentul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de importanță națională pe care le-a dat această zonă. Perioada ce urmează nu este nici pe departe una liniștită, zona înregistrând când perioade de regres (datorate evenimentelor politice și economice, cum ar fi de exemplu primul război mondial, reforma agrară de la 1921 și criza politică din 1929-1933), când perioade de dezvoltare accentuată. În 1948 are loc o reorganizare teritorială, în urma căreia comuna Tălmăcel este desființată și trecută în subordinea comunei Tălmaciu ca sat (situație ce a rămas valabilă până astăzi
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
crescuse la 250. În 1957, numărul de gospodării cu familii extinse (bunici, părinți, copii) era scăzut în Tălmăcel față de celelalte sate ale Mărginimii, doar 5,7%. Explicația oferită de T. Herseni consta în ocupația preponderent pastorală a locuitorilor, spre deosebire de localitățile agrare, unde era nevoie de a menține familia unită, în scopul de a păstra pământul întreg, neparcelat. Turmele însă nu își pierdeau vitalitatea prin împărțire (Herseni, 1985a: 167). În 1975, structura familiilor din Tălmăcel era următoarea: Tabel 1.1 Structura familiilor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și în economie. Astfel, Ludoșul are un procent al populației ocupate de 28,4% și un număr de pensionari în creștere (48,7%), astfel că forța de muncă în agricultură este scăzută în Ludoș. Agricultura. Ludoșul are o economie preponderent agrară. În sat s-a practicat agricultura, prin rotație trienală, culturile principale fiind cele de grâu și porumb, dar și cartof, orz, ovăz, floarea soarelui, sfecla furajeră, cânepa, vița-de-vie și legumele și zarzavaturile. Din 1930, începe să se dezvolte cultura zarzavaturilor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atitudinea cumva punitivă pe care o au față de aceștia: "Țiganii noștri vin la biserică, nu cerșesc, au gospodărie, lucrează, fac mături... deci nu am avut conflicte. S-au integrat și ei în sat. Au pământ la Tălmaci, căpătat de la reforma agrară și unii au ajutorul acela... și primăria îi obligă să meargă pe râu să facă curățenie, trebuie să presteze nu știu câte pe lună." (H. R., preot Tălmăcel) " Dacă am nevoie, vine și m-ajută și-l plătesc. Altfel altă treabă n-
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau tradiții legate de pământ. Nu putem vorbi despre identitate fără a face referire la schimbările recente survenite în regimul proprietății funciare. Pe de altă parte, despre proprietate funciară putem vorbi și din perspectivă economică. O schimbare structurală a economiei agrare românești, în scopul eficientizării ei, nu poate eluda aspecte privind dreptul de proprietate asupra pământului, cum a fost acesta obținut, sau câtă securitate economică oferă celui ce îl deține. Discuțiile din literatura de specialitate acceptă unanim faptul că drepturile de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
bază de creare a venitului, am analizat în cadrul celor două comunități și tipurile de activitate în rural. Cum ar putea fi definită proprietatea? Prin ce se caracterizează formele arhaice ale proprietății în mediul rural? În ce fel au schimbat reformele agrare regimul proprietății în România? Ce a însemnat Legea Fondului Funciar pentru agricultura românească de astăzi? Care este tabloul în cifre al agriculturii românești de astăzi? Cât de extinsă este agricultura de subzistență și în ce măsură se poate vorbi de antreprenoriat sau
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de proprietate, precum și un limbaj specific legat de aceasta, nu există și prevederi legale clare, specifice care să o reglementeze. Monica Vasile consideră că această situație a sistemului devălmaș actual este un fond fără formă (2008: 56-73). 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății Unul din momentele importante în istoria proprietății funciare românești este Regulamentul Organic (1830), prima Constituție a României, care înscrie principiul dreptului de proprietate asupra pământului, mai precis consfințește dreptul de proprietate al boierilor asupra pământului. Astfel
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietate, Regulamentul Organic, produce și efecte negative însemnate asupra țăranilor, aceștia devenind lucrători pe domeniul boieresc. Ripostele țărănești, care s-au născut din această cauză, au dus la momentul 1864, când prin autoritatea lui Cuza Vodă, are loc prima reformă agrară, ce duce la lichidarea iobăgiei. Marii proprietari cedează o parte din pământ, astfel că se realizează o împroprietărire a țăranilor boierii dețin acum aproximativ 70% din proprietatea funciară, iar țăranii 30%. Totuși o mare parte a țărănimii continuă să fie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe lângă acestea și alte trăsături caracteristice ale lumii rurale, rezultate prin reforma lui Cuza: existența marii categorii de proprietari absenți, concentrați în orașe și existența proletariatului agricol (Bădescu, 1981: 11) Un alt moment în istoria proprietății funciare românești este Reforma agrară din 1921, care produce schimbări semnificative, răsturnând proporțiile: prin această reformă proprietatea țărănească devine dominantă și marea proprietate scade de la 47,7% la 10,4%. Din păcate reforma nu reușește să rezolve problema fărâmițării excesive a terenului agricol, marea majoritate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se înregistrează o înapoiere tehnică datorată mijloacelor financiare precare și lipsa dotărilor (Neagu, Stanciu, 1996: 40) Toate acestea au determinat sărăcia sătenilor, acumularea de datorii de miliarde de către aceștia și descurajarea proprietății mijlocii (Larionescu, 1992) În 1945, o nouă Reformă agrară expropriază toate proprietățile ce depășesc 50 de hectare, cea mai mare parte a acestora trecând în folosința statului (împreună cu utilajele agricole) și doar o mică parte fiind împărțită țăranilor săraci. Efectele acestei reforme sunt desființarea marii proprietăți funciare private, constituirea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Efectele acestei reforme sunt desființarea marii proprietăți funciare private, constituirea unui puternic sector de stat, și lichidarea clasei proprietarilor funciari (moșierii) (Rusovici, 1991:19). Înaintea celui de-al doilea război mondial, statul deținea puțin pământ în mediul rural. Prin Reforma agrară din 1945 și prin colectivizarea care i-a urmat, statul a ajuns să dețină o mare parte a terenului agricol. Mijloacele prin care s-a ajuns la acest rezultat au fost diverse: expropriere (oferirea unor compensații în schimbul terenului luat, adesea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
populației), îmbătrânirea și feminizarea lucrătorilor agricoli, abandonarea unui număr mare de gospodării, dotare tehnică insuficientă a exploatațiilor agricole, lipsa cronică a mijloacelor financiare, rezultate economice slabe.( Neagu, Stanciu, 1996: 41-42). Rezultatul colectivizării și al politicii agricole comuniste a fost sistemul agrar socialist care, de altfel, nu a fost unul de succes în nici una din țările foste socialiste, specialiștii arătând câteva cauze care au făcut ca agricultura socialistă să fie una ineficientă: planurile de producție stabilite la centru, constrângerile bugetare, organizarea colectivă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
țări în tranziție, din punctul de vedere al intensității reformelor de după 1990, alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Albania; țările cu o reformă mai avansată fiind Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Slovenia (De Melo, Denizer, Gelb, 1996: 44). Problemele specifice sectorului agrar au evoluat și pe fondul dificultăților economice generale, în România înregistrându-se cea mai mare scădere a PIB-ului, până în 1992, dintre toate țările ex-comuniste. Această scădere a fost de 16 procente între 1989-1992, în timp ce în Ungaria și Republica Cehă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
produsul agricol brut și cu CVA în ce privește modul de privatizare a pământului și mărimea fermelor. Deși în teorie, legea Fondului Funciar prin care a început tranziția agricolă a României era proiectată pentru a aduce o schimbare pozitivă în regimul proprietății agrare în România, în practică ea a antrenat o serie de efecte negative, în cea mai mare parte datorate fărâmițării excesive a terenurilor agricole, ceea ce a creat premisele pentru o agricultură de subzistență. Redarea terenurilor agricole vechilor proprietari s-a dovedit
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
discuta despre proprietate funciară într-o lucrare legată de schimbare socială și identitate în rural, urmată apoi de definirea proprietății. O secțiune distinctă este dedicată formelor arhaice de proprietate în rural, cu accent special pe devălmășie. Urmează apoi analiza reformelor agrare din ruralul românesc, începând cu cea de la 1830 și terminând cu reforma din 1991. Aici, analiza a zăbovit ceva mai mult, fiind discutate aspecte politice, economice, dar și efecte sociale, demografice sau chiar culturale ale modului în care s-a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
esență liberală. Ce se întâmplă la noi în realitate? Clasa de mijloc este împiedicată, sistematic, să se dezvolte. Dintre condițiile dezvoltării ei amintim: privatizarea întreprinderilor mici și mijlocii, stabilitate relativă în domeniul monetar, politică bancară stimulativă, fiscalitate selectivă, clarificarea proprietății agrare cu posibilitatea coagulării acesteia. în loc de aceste măsuri, fiscalitatea este fățiș îndreptată împotriva agentului economic mijlociu. Se duce, altfel spus, în continuare, lupta de clasă (deși Mitul luptei de clasă s-a spulberat, deoarece la noi proletariatul nu are nici o intenție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
imediate, autentice, doar elementare. Și după alții (Dan Petrescu) inflația poeticească la români (este)... un simptom de subdezvoltare culturală. Inutil a intra în speculații foarte savante și filozofice pe această temă. Cât timp structura sufletească esențială este încă de tip agrar rural, o astfel de exteriorizare emoțională rămâne practic inepuizabilă și, esențial vorbind, justificată. Chiar și la poeții-intelectuali-citadini, la prima generație. Evident, pe parcurs, expresia lirică se va moderniza, se va problematiza și, deci, într-un anume sens, chiar se va
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tulburările de dispoziție ale celor din comunitatea Amish au evidențiat că prevalența depresiei majore în rândul lor este de doar o zecime din rata înregistrată în rândul grupurilor principale din Statele Unite (Egeland et. al., 1987)141. Este posibil ca viața agrară, simplă a populației Amish, cu importanța pe care ei o acordă familiei și comunității, să îi protejeze pe membrii acestei comunități de depresie. În mod similar, cercetările trans-naționale au relevat că prevalența depresiei majore este mai scăzută în cazul țărilor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Europei, discrepanțele accentuându-se în deceniile interbelice, în ciuda progreselor atinse pe diferite planuri 1. Perioada interbelică transpusă în imaginea Vârstei de aur indică, de fapt, idealizarea unui trecut ale cărui tare sunt adesea minimalizate. Starea precară a agriculturii - în ciuda reformelor agrare - amplificată de fragmentarea exploatațiilor, valorificarea slabă a resurselor naturale, gestionarea deficitară a problemei minorităților, eșecul parțial al politicilor economice naționaliste, fenomenul șomajului intelectual din anii '30, instabilitatea politică și, în fine, criza mondială din deceniul patru cu impact resimțit pe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe europeniștii ce integrau România spațiului european și subordonau dezvoltarea țării căii propuse de Occident, iar pe de altă parte, pe tradiționaliștii cantonați în modelele de dezvoltare bazate pe moștenirea socială și culturală proprie ce își trage seva din caracterul agrar al statului român 1. Principalii exponenți ai acestor curente sunt doi intelectuali originari din nordul Moldovei: N. Iorga și E. Lovinescu. Rădăcinile comune nu au determinat însă o convergență a viziunilor. Astfel, teoreticianul naționalismului cultural românesc încerca să revitalizeze curentul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fi, sub protecția lui Ion Ghica, director al Școlii de agricultură de la San Stefano, administrator al moșiilor marelui vizir și ale sultanului. După revenirea în țară, va înființa și conduce publicații agricole și sătești, va fi însărcinat cu aplicarea reformei agrare din 1864 în calitatea lui de inspector general pentru agricultură, când întocmește și monografii agricole ale județelor Dorohoi, Mehedinți și Putna. Organizează expoziții de instrumentar și mașini agricole, ferme model și o școală particulară de agricultură. Din 1870, se retrage
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
considerând fenomenul indispensabil democratizării (de exemplu "revoluțiile" engleze, americane și franceze). Analizând aspectele mai importante, putem afirma că revoluția engleză a reușit doat limitarea absolutismului regal; cea franceză și americană au determinat fărâmarea, în moduri diferite, a puterii unei aristocrații agrare care ar fi devenit un obstacol în calea transformării democratice [Moore, 1966]. Analiza lui Moore poate fi amendată în anumite privințe. În primul rând, trebuie să fie revizuită afirmația conform căreia cum că "ruptura revoluționară este un element indispensabil pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]