6,939 matches
-
îmi vorbești mie, sau oricărui altcuiva, în felul acesta». Iar apoi plec. Aproape inevitabil, după aproximativ 15 minute primesc un ciocănit în ușă și scuzele de rigoare. Nici un manager nu-și dorește să fie supus unei investigații cu privire la hărțuire sau agresiune”. Tehnica 19. „Unii agresori verbali sunt de fapt oameni decenți care pur și simplu își pierd controlul din când în când, lucru care se poate datora faptului că așa vorbesc ei acasă. Dacă persoana mi se pare simpatică și vreau
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
duc la un loc de muncă care le place. Draperii noi, birouri mai frumoase sau obiecte de artă scumpe pe pereții companiei nu creează mediul de lucru fericit și sigur pe care l-am descris. Doar prin limitarea strictă a agresiunii interpersonale, în special a agresiunii verbale, se poate ajunge la „schimbarea extremă”, transformând un loc de muncă plin de furie, brutal, într-un loc al relațiilor construite pe încredere și al productivității bazată pe eliberarea de frică. Resurse suplimentare Cărți
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
muncă care le place. Draperii noi, birouri mai frumoase sau obiecte de artă scumpe pe pereții companiei nu creează mediul de lucru fericit și sigur pe care l-am descris. Doar prin limitarea strictă a agresiunii interpersonale, în special a agresiunii verbale, se poate ajunge la „schimbarea extremă”, transformând un loc de muncă plin de furie, brutal, într-un loc al relațiilor construite pe încredere și al productivității bazată pe eliberarea de frică. Resurse suplimentare Cărți Bancroft, Lundy 2003, Why Does
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
programelor cu ajutorul acestuia, combinând „învățarea” cu responsabilitățile civice, familiale, profesionale ale participanților. Pentru a obține participarea subiecților, aceștia trebuie să învingă unele obstacole materiale (dificultăți de timp, vârstă, sănătate, sex) și psihologice (timiditate în fața fenomenului cultural, deprecierea de către mediul social, agresiunea mass-media) care barează drumul spre statutul de „educat” sau „cultivat”. Au fost identificate următoarele motivații pozitive importante care favorizează accesul la cultură: promovarea socială, dorința de a înțelege lumea, dorința de a „străluci” social, sublimarea instinctelor creatoare, activitatea ludică, competiția
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un mediu de afaceri ostil, cu un potențial de risc ridicat. Pe de o parte, poți înregistra pierderi în contul de mijloace fixe și prețioase (poșeta, laptopul, ceasul - art. 252 CP), dar se poate și mai rău: ajungi victima unei agresiuni (verbale - art. 225 CP sau, Doamne ferește, fizice - art. 217 CP; mă pricep la încadrări juridice, aproape jumătate dintre extratereștrii mei erau avocați). Doar cluburile de noapte au un orar cool, adaptat vieții noastre profesionale. Piețele sunt deschise ziua, adică exact
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
până ajung la încăierare. Stârnesc, de dimineață până seara, scandaluri de care-mi vine să roșesc, provoc necunoscuți, răstorn totul în calea mea Ă dar toate astea, vai, doar în închipuire” (I, 247). În fine, să-și reproșeze Cioran că agresiunea rămâne o virtualitate?! Există la el un întreg complex al violenței, care presupune deopotrivă accese de furie, remușcări, posibilele abțineri, furia împotriva lașității de a ceda impulsurilor sau, dimpotrivă, de a le cenzura, în fine, disperarea de a fi ceea ce
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
e doar a celor ce nu făptuiesc, ce nu pot făptui. Remușcarea le ține loc de faptă” (I, 292). Om al contrastelor, în momentele de apatie își reproșează neputința de a distruge anarhic lumea; în schimb, când e teribil în agresiune, tânjește după serenitate. În alt loc, tocmai după o scenă deplorabilă, Cioran precizează: „Orice violență e suferință. Un om care-și pierde autocontrolul este de plâns: cel mai adesea riscă să fie ridicol. Iar ridicolul e tocmai suferință” (II, 122
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
artistice viabile prin care ea se realizează, confirmînd încă o dată în C. Popa un autor viu și interesant. Paul Everac Transcrierea opiniilor Cenaclului de dramaturgie a Uniunii Scriitorilor DAN NASTA, actor-regizor: O comedie tragică vizînd condiția umană; o piesă a agresiunii dezumanizantă a socialului asupra individului; o piesă biconcentrică social-moral și politică... dar politicul trebuie estompat... ION ZAMFIRESCU, scriitor: Piesa este un semnal de alarmă asupra vieții la bloc în care nu mai avem personalitate și sîntem dezumanizați... Place piesa...; tabloul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu profesionalism bine temperat în interpretare. Regulamentul de bloc este o parabolă despre degradarea, pînă la dezintegrare, a verticalității civice sub imperiul fricii. Spaimele individuale, care se înmănunchează apoi în spaime colective, sînt decodate, în premiera noastră, prin grila efectelor agresiunii și autoagresiunii. Dacă agresiunea este înțeleasă ca prezență amenințătoare, ca inserție violentă a unei sau a unor voințe exterioare, urmărind să se substituie existenței și exprimării libere a ființei umane, autoagresiunea acționează ca moment al lucidității și al recunoașterii unor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în interpretare. Regulamentul de bloc este o parabolă despre degradarea, pînă la dezintegrare, a verticalității civice sub imperiul fricii. Spaimele individuale, care se înmănunchează apoi în spaime colective, sînt decodate, în premiera noastră, prin grila efectelor agresiunii și autoagresiunii. Dacă agresiunea este înțeleasă ca prezență amenințătoare, ca inserție violentă a unei sau a unor voințe exterioare, urmărind să se substituie existenței și exprimării libere a ființei umane, autoagresiunea acționează ca moment al lucidității și al recunoașterii unor zone maculate în planul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rezolvare scenică a însuși conceptului de teroare, Liviu Manoliu, Doru Zaharia și Constantin Avădanei formează primul grup, numit al Vecinilor, completat de aparițiiel sibilice ale Delegatului Gelu Zaharia. Al doilea grup, în interiorul căruia efectul de autoagresiune se interferează celui de agresiune externă, declanșînd comportamente diferențiate, dar în egală măsură așezate sub semnul fricii care depersonalizează, a fost încredințat actorilor Constantin Popa Mihai, Ada Gârțoman-Suhar Maria, Emil Coșeru Val, Ruxandra Bucescu Irina. Un statut deosebit, pendulînd între revoltă și neputință, este cel
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vorbitoare". (Regia artistică Dan Nasta, artist emerit; Scenografia Axenti Marfa; Producția Florin Năstase; Regia tehnică Claudiu Aghiculesei; În distribuție Cosntantin Popa, Ada Gârțoman-Suhar, Cornelia Gheorghiu, Ruxandra Bucescu, Emil Coșeru, Adi Carauleanu ș.a.). Cristina Popescu ("24 ore", 15 octombrie 1991) Metafora Agresiunii ("Regulamentul de bloc" de Constantin Popa) Stagiunea Teatrului Național "Vasile Alecsandri" s-a deschis, la 15 octombrie, cu piesa lui Const. Popa "Regulamentul de bloc". În ciuda tuturor opozițiilor, a grimaselor și a teoriilor savante despre repertoriu, deschiderea a fost ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
din real în imaginar, în oniric se produce pe neobservate, "binevoitorii" vecini de bloc ai profesorului devenind creaturi suprarealiste, întruchipări grotești ale fricii funciare, ale spaimelor acumulate pe traiectoriile unei vieți de supunere lașă, de compromisuri și alinieri obediente. Sub agresiunea acestor făpturi goyești, viața de familie a profesorului devine un infern, iar, iar ființa lui e supusă unei devastări catastrofale. Peste toate acestea, piesa lui Const. Popa, în întregul ei, e o amplă metaforă a agresiunii și ocupației în general
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și alinieri obediente. Sub agresiunea acestor făpturi goyești, viața de familie a profesorului devine un infern, iar, iar ființa lui e supusă unei devastări catastrofale. Peste toate acestea, piesa lui Const. Popa, în întregul ei, e o amplă metaforă a agresiunii și ocupației în general. Ea se înrudește direct cu un text al lui Max Frisch "Biederman și incendiatorii" iar în ceea ce privește cheia tratării, precum și unele propuneri și soluții strict dramaturgice amintește de Bulgakov, de Eugen Ionescu și de alți autori de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Avînd un rol care îi vine bine cel al tînărului furios, neconformist și gata să-și asume riscul evadării Adi Carauleanu a jucat cu aplomb, cu concentrare, personajul lui fiind singura rază de sinceritate și curaj capabilă să se opună agresiunii. Îl susține Bunica interpretată, cu rafinament al mijloacelor și cu o discreție a sentimentului, de Cornelia Gheorghiu. Personaj cu o simbolică limpede, Bunica încearcă să impună măsura bunului simț, tradiționalul optimism și judecata sănătoasă în această lume a derutei, compromisului
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a calificat acest decor ca fiind urît. Este însă o încercare de urît înțeles estetic. Nouă ni s-a părut simplist. Spectacolul lui Const. Popa și Dan Nasta e o meditație gravă asupra condiției omului acestui timp al violenței și agresiunii; este, totodată, o oglindă neiertătoare pe care ne-o pune fiecăruia în față, cu somația de a ne privi și judeca. Este, apoi, o pledoarie în favoarea demnității umane, a verticalității morale, individuale și colective; și un avertisment privind pericolul permanent
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
totodată, o oglindă neiertătoare pe care ne-o pune fiecăruia în față, cu somația de a ne privi și judeca. Este, apoi, o pledoarie în favoarea demnității umane, a verticalității morale, individuale și colective; și un avertisment privind pericolul permanent al agresiunii absurdului în viața vidată de normalitate. Ștefan Oprea ("Cronica", anul XXVI, nr. 29, 1-15 noiembrie 1991) Constantin Popa despre... Constantin Popa Și despre "Regulamentul de bloc" s-au spus "unele" și "altele"; parte din punctele de vedere respective apropiindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Popa despre... Constantin Popa Și despre "Regulamentul de bloc" s-au spus "unele" și "altele"; parte din punctele de vedere respective apropiindu-se, cu multă prudență, ce-i drept, de intențiile și adevărul meu. Telegrama acestei piese ar spune următoarele: agresiune, agresiune și iar agresiune! Stop!; agresiune bioconcentrică și de dinafară și dinlăuntru Uniunea Sovietică din departe și regimul comunist din aproape; două amenințări permanente care se susțin reciproc și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
despre... Constantin Popa Și despre "Regulamentul de bloc" s-au spus "unele" și "altele"; parte din punctele de vedere respective apropiindu-se, cu multă prudență, ce-i drept, de intențiile și adevărul meu. Telegrama acestei piese ar spune următoarele: agresiune, agresiune și iar agresiune! Stop!; agresiune bioconcentrică și de dinafară și dinlăuntru Uniunea Sovietică din departe și regimul comunist din aproape; două amenințări permanente care se susțin reciproc și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui socialism
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Și despre "Regulamentul de bloc" s-au spus "unele" și "altele"; parte din punctele de vedere respective apropiindu-se, cu multă prudență, ce-i drept, de intențiile și adevărul meu. Telegrama acestei piese ar spune următoarele: agresiune, agresiune și iar agresiune! Stop!; agresiune bioconcentrică și de dinafară și dinlăuntru Uniunea Sovietică din departe și regimul comunist din aproape; două amenințări permanente care se susțin reciproc și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui socialism construit din hîrtie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Regulamentul de bloc" s-au spus "unele" și "altele"; parte din punctele de vedere respective apropiindu-se, cu multă prudență, ce-i drept, de intențiile și adevărul meu. Telegrama acestei piese ar spune următoarele: agresiune, agresiune și iar agresiune! Stop!; agresiune bioconcentrică și de dinafară și dinlăuntru Uniunea Sovietică din departe și regimul comunist din aproape; două amenințări permanente care se susțin reciproc și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui socialism construit din hîrtie igienică mînjită
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cere regula jocului, dansează cu invadatorii. Stop! Constantin Popa Părerea autorului Cînd vorbim despre oameni Cînd vorbim despre oameni (care știu măcar puțin din multele semnificații ale acestei calități), trebuie să ni-i închipuim ca pe niște permanente obiecte ale agresiunii fie biologică, socială, politică sau culturală (șocuri ale unui impact cu dintr-un afară mai apropiat sau mai îndepărtat), fie ale autoagresiunii (semnale revelatorii ce vin din noi înspre noi). Dar asta nu trebuie să ne facă să credem că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
imagini despre noi înșine. Autoagresiunea este momentul în care sîntem împinși spre analiză, spre șansa conștientizării imperfecțiunii, a sentimentului de culpabilitate, a concluziei că numai norocul de a fi nedesăvîrșiți ne oferă promisiunea unei posibile deveniri. Se-nțelege, vorbim despre agresiunea care clatină pentru a stabiliza, de dezechilibrul purtător al unui alt echilibru ce va fi într-un raport fidel cu exteriorul și interiorul nostru. Iar cînd criza de evoluție, de creștere se va fi copt, adică atunci cînd mijloacele de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nostru. Iar cînd criza de evoluție, de creștere se va fi copt, adică atunci cînd mijloacele de interpretare și rezolvare a vieții se vor fi perimat iar cele care ne-ar trebui nu există încă, fostul echilibru își va reclama agresiunea, dezechilibrul de care are nevoie. Ingerința, intruziunea este o agresiune aplicată omului de către om. Insidioasă și disimulată, traumatizează și desființează. Dar aceasta se întîmplă numai pînă cînd cel agresat reușește să-și declanșeze resorturile autoagresiunii. Smulgîndu-se din imobilitate, dureros dezechilibrat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fi copt, adică atunci cînd mijloacele de interpretare și rezolvare a vieții se vor fi perimat iar cele care ne-ar trebui nu există încă, fostul echilibru își va reclama agresiunea, dezechilibrul de care are nevoie. Ingerința, intruziunea este o agresiune aplicată omului de către om. Insidioasă și disimulată, traumatizează și desființează. Dar aceasta se întîmplă numai pînă cînd cel agresat reușește să-și declanșeze resorturile autoagresiunii. Smulgîndu-se din imobilitate, dureros dezechilibrat, el intră într-o nouă mișcare, aude și vede altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]