11,041 matches
-
luate ca tot unitar. Imaginea este minunată dar logica este greșită. În măsura în care suntem într-adevăr interesați de niște evenimente localizate în spațiu și timp, putem face comentarii consistente asupra lor numai datorită unui studiu nomologic. Astfel, dau un răspuns destul de agresiv acestei obiecții des ridicate, dar, de fapt, superficiale. Nu există nici un mod intelectual de a capta, ca unitate organică, un eveniment sau o consecință, oricât de mică, a evenimentelor care au avut loc, fie în trecutul îndepărtat, fie chiar în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mare - se agita și făcea comentarii cu voce tare spre televizor cu toate că, desigur, jucătorii nu-l puteau auzi. Și astfel, am avut inspirația unei noi teorii, numai bună de testat! Consumul de carne merită studiat! În natură carnivorele sunt mai agresive, ele trebuie să atace și să ucidă ca să-și obțină hrana. Ierbivorele sunt mult mai pasive, ele doar mestecă frunze - care se spune că sunt mult mai ușor de digerat, de altfel - și nu sunt echipate biologic pentru luptă. Cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
implementează o legislație de reformă, opoziția va susține și ea reforma, pentru a pretinde că are și ea merite pentru o astfel de măsură de îmbunătățire, foarte populară într-o guvernare democratică. Cu un pic de noroc și o campanie agresivă, partidul 2 ar putea chiar să adune o parte mai mare din voturile pentru reformă (r2 > r1) și chiar să compenseze probabilitatea sa naturală mai scăzută de a câștiga (1-p < p), obținând astfel o victorie într-un sistem politic reformat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi aceea de a stabiliza sistemul de propuneri și amendamente. Rezultatul specific nu poate fi prezis, dar schimbările sunt limitate de pozițiile lor față de situația curentă. Mai mult, legislatorii vor descoperi că, cu cât vor acționa mai liber și mai agresiv în cadrul acestui spațiu de probleme bidimensional, cu atât vor fi mai multe șansele ca, în final, statu quo-ul să rămână neschimbat. Această ultimă observație ne conduce la cea de-a treia soluție prin care se obține stabilitatea democratică în cadrul adunărilor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pedeapsă potențiala prin necooperare. Dar de îndată ce celălalt jucător își acceptă pedeapsa, cooperând în ciuda faptului că este conștient de necooperarea ta (y, z), îl ierți și te întorci la prezumția de cooperare mutuală. În caracterizarea lui Axelrod, tit-for-tat este plăcut, iertător, agresiv doar ca răspuns la provocare și clar. În general, jocurile care au aceste trăsături de bază se pretează la concursuri. Trebuie amintit că tit-for-tat nu constituie nici o soluție dominantă și nici una perfectă. În primul rând, poate fi contracarată de necooperarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aplică tit-for-tat primește doar z, pe când celălalt obține y, iar apoi ambii obțin w. Generozitatea din runda 1 poate fi exploatată dacă celălalt nu este interesat deloc de mărimea recompenselor din continuare. În al doilea rând, tit-for-tat nu este destul de agresiv împotriva jucătorilor care nu răspund prin pedepsire la necooperare. În acest caz, jucătorul tit-for-tat va continua la nesfârșit cu cooperarea (x, x), chiar și când ar mai putea să scape câteodată cu câte un rezultat ocazional mai bun (y, z
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
continua la nesfârșit cu cooperarea (x, x), chiar și când ar mai putea să scape câteodată cu câte un rezultat ocazional mai bun (y, z) de pe urma necooperării - cu toate că multe alte strategii s-au dovedit necâștigătoare din pricina faptului că erau prea agresive. În al treilea rând, tit-for-tat nu este întotdeauna destul de „iertător” față de jucătorii care în mod normal preferă cooperarea mutuală. Astfel, jucătorul tit-for-tat va pedepsi imediat necooperarea unui oponent cu propria necooperare și nu va trece cu vederea nici o ocazie de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
al treilea rând, tit-for-tat nu este întotdeauna destul de „iertător” față de jucătorii care în mod normal preferă cooperarea mutuală. Astfel, jucătorul tit-for-tat va pedepsi imediat necooperarea unui oponent cu propria necooperare și nu va trece cu vederea nici o ocazie de joc agresiv, sporind riscul de a obține (w, w) în mod repetat, în situația în care s-ar fi putut obține (x, x) cu suficientă regularitate pentru a compensa, chiar peste nevoie, câte un (z, y) ocazional - cu toate că pasivitatea excesivă în cazul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sfârșit, strategia depinde de cifrele reale ale recompenselor pentru w, x, y și z. De exemplu, cu cât este mai mică diferența dintre y și w, cu atât este mai mică teama de necooperare mutuală consecventă, drept consecință a jocului agresiv aplicat de unul dintre jucători în fazele inițiale ale super-jocului. Prin contrast, cu cât diferența dintre z și x este mai mică, cu atât va fi mai mic costul de a fi fraier și a promova cooperarea mutuală consecventă. Dacă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Experimentele formale" Un experiment stabilește cele mai riguroase condiții pentru testarea ipotezei. Acesta constituie un concept controlat care afectează atât condițiile de testare, cât și aranjamentul eșantioanelor. Să ne imaginăm un experiment care ar analiza rolul poveștilor violente în jocul agresiv al copiilor mici. În ceea ce privește condițiile de testare, cercetătorul planifică din timp condițiile în care să se facă lectura, ce literatură să se citească și situația în care se face înregistrarea rezultatelor. Copiii sunt apoi introduși în acest context care a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
clipei de grație. Versurile din cărțile care au urmat accentuează această a doua mișcare, evoluând în sfera gravității, cu sau fără conotații ironice, a viziunilor sumbre ori chiar grotești și absurde. Universul muzical se restrânge, sufocat de invazia tot mai agresivă a lucrurilor maculate, viața e amenințată de fantoma nopții și a morții. Corelativ, notația lapidară, fulgurantă cedează locul compunerilor descriptiv-narative ample, în chip intenționat prozaice, ca și când degradarea lucrurilor și a valorilor ar induce trivializarea discursului liric, denobilarea dicțiunii. Este, cum
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
cunoașterea mai de aproape a realității. Aici stilul lui I.L. Caragiale se pliază, programatic, peste o lume mediocră și veselă. Și cele unsprezece povestiri foarte scurte din Amendament la instinctul proprietății sunt construite foarte riguros, iar naturalețea lor e voit agresivă. Scenariul cuprinde un mare număr de „relansatori epici” citați în text, printre care Mihail Bulgakov, dar și Gilbert Durand, amestecați cu horoscoape, studii sociologice, reclame turistice, extrase din scrisori inventate, anuarul statistic, parafrazări din Eminescu, Creangă, Marin Preda etc. S-
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
date obținute este extensiv și relativ coerent În susținerea unor patternuri sistematice de influență. În general, acordul unanim se referă la trei categorii principale de efecte. În primul rând, agresivitatea. A privi violența la televizor poate duce la creșterea comportamentului agresiv și/sau la schimbări În atitudini și sistemul de valori al individului favorizând folosirea agresiunii În rezolvarea conflictelor. În al doilea rând, desensibilizarea. Privitul excesiv al violenței poate duce la o scădere a sensibilității la violență și la o mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
media are un efect cauzal asupra comportamentului celor care privesc. Importantă este distincția Între efectele de scurtă durată și cele de lungă durată. Totuși, deși conștientizăm faptul că violența transmisă pe cale TV poate avea un rol important În ceea ce privește creșterea comportamentului agresiv, a fricii, a modificării atitudinilor și valorilor din societate, cercetătorii consideră că este necesar să știm mai mult despre cum au loc aceste schimbări exprimate prin comportamente sociale nedezirabile. Cea mai substanțială teorie care explică modalitatea de schimbare atitudinală/comportamentală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la cunoștiiță de faptul că agesivitatea comportamentului lor făcea parte din aceste studii). Cercetările i-au avut În prim-plan pe copii. Aceștia au fost observați În situații de ,,nesilire”, ,,neconstrângere”, după care au fost expuși unor filme cu caracter agresiv și nonagresiv (Felson, 1996). La final, s-a constatat că, dintre cele 28 de studii avute În vedere, doar În cinci nu existau diferențe semnificative Între grupurile de control și cele experimentale. Violența este o temă asociată naturii și culturii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rata omuciderii a crescut și că aceasta a Început să crească și În zonele rurale o dată cu introducerea televiziunii. Alte remarce au fost că albii au fost primii care au avut acces la televiziune, În comparație cu cei de culoare. Media și comportamentul agresiv În literatura de specialitate, definițiile date agresiunii au stârnit controverse deoarece nu făceau distincție ,,Între leziunile accidentale” și alte tipuri de agresiune. ,,Un automobil aflat În mișcare poate cauza răni fizice serioase, dar foarte multe dintre aceste acte nu sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
politică și cea economică. Mai menționăm faptul că natura tuturor acestor tipuri de violență poate fi socială, fizică, psihologică, de neglijare sau deprivare. E.I. Megargee (1982, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305) definește violența ca fiind ,,forme extreme de comportamente agresive condamnate de lege (omorul, violul, jaful ș.a.m.d)”. Plecând de la această definiție, E.I. Megargee (1982) supune atenției ,,modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a.m.d)”. Plecând de la această definiție, E.I. Megargee (1982) supune atenției ,,modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare, produc un comportament agresiv. Variabilele-cheie În ecuația lui Megargee sunt instigarea la agresiune și inhibiția Împotriva agresiunii” (Patrick și Zempolich, 2003, 309). Instigarea face referire la ,,toți factorii interni care motivează o persoană să comită un act agresiv sau violent” (Megargee, 1982, 125, apud
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
situație, prin combinare, produc un comportament agresiv. Variabilele-cheie În ecuația lui Megargee sunt instigarea la agresiune și inhibiția Împotriva agresiunii” (Patrick și Zempolich, 2003, 309). Instigarea face referire la ,,toți factorii interni care motivează o persoană să comită un act agresiv sau violent” (Megargee, 1982, 125, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305). ,,Din perspectiva teoriei emoției, instigațiile (motivațiile) primare sunt de ordin defensiv și din interes.” (Patrick și Zempolich, 2003, 309) Inhibiția Împotriva agresiunii Înseamnă ,,suma tuturor factorilor interni care se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
particular Îndreptat Împotriva unei ținte” (Megargee, 1982, 126, apud Patrick și Zempolich, 2003, 309). O serie de cercetări (Eron et al., 1972; Milavsky et al., 1982; Freedman, 1984; Wiegman et al., 1992) au Încercat să pună În evidență măsurarea comportamentului agresiv. Spre exemplu, studiul lui O. Wiegman și al colaboratorilor săi (1992) a arătat faptul că inteligența nu a corelat cu expunerea la violență și nici cu comportamentul agresiv. Privind agresiunea, Richard B. Felson (1996, 110) preciza că, ,,În primul rând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Wiegman et al., 1992) au Încercat să pună În evidență măsurarea comportamentului agresiv. Spre exemplu, studiul lui O. Wiegman și al colaboratorilor săi (1992) a arătat faptul că inteligența nu a corelat cu expunerea la violență și nici cu comportamentul agresiv. Privind agresiunea, Richard B. Felson (1996, 110) preciza că, ,,În primul rând, măsurarea agresiunii include itemi ce fac referire la comportamentul antisocial care nu implică agresiunea. În al doilea rând, măsurarea expunerii la televiziune este bazată pe credințele părinților În ce privește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai semnificativă s-a Înregistrat În localitatea În care televiziunea a fost introdusă de-a lungul studiului” (Felson, 1996, 107). Totuși, rezultatele nu au fost destul de concludente. ,,În prima fază a studiului, copiii din comunitatea fără televiziune au fost la fel de agresivi ca și cei din comunitățile care aveau televiziune. Fără televiziune, aceștia ar fi trebuit să fie mai puțin agresivi. Copiii din comunitatea unde a fost introdusă televiziunea atunci se presupune că devin mai agresivi decât copiii din celelalte comunități În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
107). Totuși, rezultatele nu au fost destul de concludente. ,,În prima fază a studiului, copiii din comunitatea fără televiziune au fost la fel de agresivi ca și cei din comunitățile care aveau televiziune. Fără televiziune, aceștia ar fi trebuit să fie mai puțin agresivi. Copiii din comunitatea unde a fost introdusă televiziunea atunci se presupune că devin mai agresivi decât copiii din celelalte comunități În faza a doua, când toate cele trei comunități au avut televiziune. În acest punct, nivelul comportamentului agresiv În cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunitatea fără televiziune au fost la fel de agresivi ca și cei din comunitățile care aveau televiziune. Fără televiziune, aceștia ar fi trebuit să fie mai puțin agresivi. Copiii din comunitatea unde a fost introdusă televiziunea atunci se presupune că devin mai agresivi decât copiii din celelalte comunități În faza a doua, când toate cele trei comunități au avut televiziune. În acest punct, nivelul comportamentului agresiv În cele trei comunități ar trebui să fie similar. Pentru a accepta rezultatele, trebuie să presupunem că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai puțin agresivi. Copiii din comunitatea unde a fost introdusă televiziunea atunci se presupune că devin mai agresivi decât copiii din celelalte comunități În faza a doua, când toate cele trei comunități au avut televiziune. În acest punct, nivelul comportamentului agresiv În cele trei comunități ar trebui să fie similar. Pentru a accepta rezultatele, trebuie să presupunem că acea comunitate fără televiziune, de la Începutul studiului, a avut copii mult mai agresivi decât comunitățile care aveau deja televiziune, din alte cauze, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]