3,666 matches
-
a fost amânată și nu s-a mai realizat. La 29 august 1936, N. Titulescu va fi înlăturat din guvern. Textul pactului de asistență mutuală româno-sovietic, conținea, între altele: asistență mutuală în cadrul Societății Națiunilor, care să vizeze, în general, orice agresor european; intrarea în acțiune a fiecăreia dintre cele două țări se va face numai când Franța va fi intrat în acțiune; guvernul sovietic recunoaște că trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nici una din alianțele sale actuale; ar fi dispusă să dea asigurări că nu va lua parte la nici o acțiune îndreptată împotriva Germaniei, dacă aceasta ar „garanta în mod precis și categoric integritatea noastră teritorială”. În condițiile politicii de cedare în fața agresorului și a agresiunii, promovată de statele occidentale, situația României devenea tot mai incertă. Ocuparea Austriei de către Germania (Anschluss-ul, 13 martie 1938) a trezit o profundă îngrijorare în cercurile politice și opinbia publică din țara noastră, care considerau evenimentul ca o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
conținea, în fond, varianta ocupării prin forță a Basarabiei. Alexandru Cretzianu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine, comentând declarațiile lui V. Molotov, va observa: „Așadar, Kremlinul a hotărât să ignoreze nu numai Pactul Briand-Kellogg, ci și Convenția pentru definirea agresorului. În acest caz, nu ar trebui decât să ne reamintim ce s-a întâmplat în Polonia, Finlanda și în cele trei republici baltice, care avuseseră acorduri formale și specifice de neagresiune cu Uniunea Sovietică”. Declarația lui V. Molotov a fost
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unele accente, prea puternice, din orientarea sa, fără a-și modifica în esență obiectivele urmărite în perspectivă, parte integrantă a „misiunii istorice” asumate de Internaționala Comunistă. După semnarea Protocolului de la Moscova (9 februarie 1929) și a Convenției de definire a agresorului (1933), s-au reluat relațiile diplomatice la 9 iunie 1934, dar nu s-a ajuns la încheierea pactului de asistență mutuală dintre cele două state. Putem găsi în aceste tratative și în documentele adiacente recunoașteri formale, implicite, ale frontierei pe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cum a fost explicată în raportul comitetului pentru chestiunile de securitate cu data de 24 mai 1933 (Raportul Politis), la Conferința pentru reducerea și limitarea armamentelor, raport făcut în urma propunerii delegațiunei Sovietelor. Art. 2. În consecință va fi recunoscut ca agresor într-un conflict internațional, sub rezerva acordurilor în vigoare între părțile în conflict, statul care primul va fi comis una din acțiunile următoare: 1.Declarațiune de război [împotriva] unui alt stat; 2.Invaziune prin forțele sale armate chiar fără declarațiune
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
agresiunii Înaltele Părți Contractante, semnatare ale Convenției relative la definiția agresiunii, Dornice, sub rezerva expresă a nu restrânge întru nimic aplicarea absolută a regulii pusă în art. 2 al zisei Convenții de a da anumite indicațiuni de natură a determina agresorul, Constată că nici un act de agresiune în sensul art. 2 al zisei Convențiuni nu vă putea, între altele, să fie justificat de una din împrejurările următoare: A. Situația internă a unui stat, de exemplu structura sa politică, economică sau socială
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și intereselor naționale vitale ale unor state vecine, membre ale Ligii Națiunilor. Acțiunea stalinistă a constituit, de asemenea, o încălcare gravă a normelor conduitei statelor în relațiile internaționale, a obligațiilor asumate prin Pactul Briand-Kellogg din 1928 și Convenția privind definirea agresorului din 1933 de la Londra. Statele și popoarele Europei au luat act de faptul că, prin Hotărîrea adoptată la 24 decembrie 1989 privind aprecierea politică și juridică a Tratat sovieto-german de neagresiune din 1939, Congresul Deputaților Poporului, cel mai înalt forum
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
crimelor violente și victimele lor. Puține proiecte de cercetare Încearcă să explice cauzele și motivele crimei, precum și rolul victimei În producerea crimei. Studiul de față Încearcă să se centreze asupra tendințelor fundamentale În evoluția crimelor violente, asupra tipologiei victimelor și agresorilor În mediul intrași extrafamilial, pentru a identifica soluții În vederea prevenirii victimizării persoanelor. Introducere Amploarea și intensitatea criminalității violente constituie, În prezent, una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă societatea românească În perioada de tranziție, Întrucât acest
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spontane sau repetate cu victima, ca și de sentimentele de ură, gelozie, răzbunare, jaf sau tâlhărie, de multe ori pe fondul consumului de alcool chiar Împreună cu victima. La rândul lor, victimele pot fi ocazionale sau Întâmplătoare, neavând nici o legătură cu agresorii, provocatoare sau incitante, care prin gesturi, atitudine, limbaj și comportament precipită declanșarea violenței asupra lor, sau victime slabe sub raport fizic, biologic sau psihic, având un grad sporit de vulnerabilitate victimală (copii, minori și tineri, bătrâni, persoane cu dizabilități fizice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de victime lezate În urma diverselor acțiuni violente, ca și Între violență și victimele din afara și interiorul familiei, și că, În spatele unei dinamici globale a delictelor violente, pot fi identificate ,,ritmuri individuale” privind victimele acestora, care conferă o ,,coloratură” specifică atât agresorilor, cât și victimelor implicate În violența din afara sau din interiorul familiei. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență În afara mediului familial În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2003), În urma diverselor delicte comise și descoperite de organele de poliție, a rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victime ale unor acte de tâlhărie (74,0% victime În urban față de numai 26,0% victime În rural). Un indicator relevant care caracterizează starea victimelor delictelor cu violență Îl reprezintă consumul de alcool chiar de către victimă sau de către aceasta Împreună cu agresorul, În multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a delictului, În sensul precipitării declanșării acesteia. Dacă În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de alcool era prezent Într-o proporție de aproximativ 10,0%, În cazul delictelor de omor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură, fie Împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori ca fiind un mediu securizant pentru indivizi, familia și mediul familial se confruntă, În ultima vreme, cu o recrudescență a unor forme diverse de violență
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
umane, decât cele care se produc În cadrul familiei din urban. Un indicator la fel de relevant privind evoluția victimelor delictelor cu violență În mediul familial este reprezentat de consumul de alcool de către victimă, Înaintea sau În timpul producerii acțiunii violente, singură sau Împreună cu agresorul, ceea ce a constituit o condiție favorizantă În producerea violenței sau a declanșării actului violent (figura 14). Fig. 14. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și implicare În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În funcție de natura delictului și implicare În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență produse În mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau Împreună cu agresorul, alcoolul fiind Însă mult mai prezent În cazul victimelor de omor, care Într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, În care 32,0% dintre victime au consumat alcool
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au fost victimele unor delicte de tâlhărie, În urma unor acte de violență și jaf comise asupra lor de către diverși agresori, În timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale unor acte de viol. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
curriculum formal. Caracterul neatractiv, adesea Încărcat al Învățării formale nu răspunde cerințelor copiilor și tinerilor de astăzi. În al treilea rând, problema receptivității individuale: Întrebarea care persistă, se referă la următorul aspect: ,,De ce nu toți copiii de aceeași vârstă devin agresori?”. Conform unor cercetări actuale (M. Quille et al., 2001), indivizii cu dispoziții pentru violență sunt singuratici, neglijați social, fragili emoțional, tratați rău În relațiile de proximitate. În fine, În al patrulea rând, a fost analizată problema responsabilității: În multe țări
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
granița dintre violența legitimă și cea ilegitimă. Totuși, unele studii privind efectele media, examinează comportamente care nu implică această intenție. Cei doi autori mai sus menționați, sunt de părere că acest concept poate fi Înțeles ca fiind comportamentul prin care agresorul așteaptă și agresează victima și, ca urmare, prin intermediul violenței produse, el valorifică ,,răul”. În general, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte ale experienței personale: când individul este victimă, agresor sau doar când e În postura de a privi imagini
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acest concept poate fi Înțeles ca fiind comportamentul prin care agresorul așteaptă și agresează victima și, ca urmare, prin intermediul violenței produse, el valorifică ,,răul”. În general, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte ale experienței personale: când individul este victimă, agresor sau doar când e În postura de a privi imagini violente (știri, emisiuni sau filme). De asemenea, există evidențe cauzale privind modul În care violența difuzată prin intermediul media are un efect cauzal asupra comportamentului celor care privesc. Importantă este distincția
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Preventing violence. A guide to implementing the recommendations of the World report on violence and health (2004, 1) conceptul de violență Îmbracă mai multe forme. Ne referim, În primul rând, la violența Îndreptată către propria persoană, În care victima și agresorul sunt una și aceeași persoană. Ca subtipuri Întâlnim sinuciderea și abuzarea de propriul trup (de exemplu, injectarea de droguri). În al doilea rând, avem violența interpersonală. Este violența exercitată Între indivizi; ca subtipuri Întâlnim violența familială și violența dintre partenerii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
probleme deosebit de sensibile: „Recursul la istorie reclamă (...) un apel la memoria colectivă” (p. 7). Și, desigur, subiectivismul este inerent percepției și memoriei imediate, cu atât mai mult memoriei istorice. S-a spus, desigur, că, dacă victimele au dreptul la memorie, agresorii au obligația la aceasta. Partea problematică a unui asemenea tablou constă În faptul că, oarecum la fel ca În cazul asumării reușitei și eșecului, suportarea agresiunii (mai ales când aceasta are proporțiile Holocaustului) Își cunoaște mai degrabă „părinții” decât agresiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victimele. Dar, dincolo de acei notorii comandanți ai Reich-ului și câțiva aliați ai lor implicați atunci În „chestiunea evreiască”, știuți măcar pentru că au fost condamnați Într-o formă sau alta după război, cine a mai rămas să Își asume condiția de agresor? Și, până la urmă, este de dorit să mai fi rămas cineva? Nu ar fi și această asumare generatoarea unui soi de solidaritate sinistră cu indivizi vinovați Într-o măsură mai mare sau mai mică? Darie Cristea Silviu G. Totelecan Vecinătatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în notațiile ei, Simone Weil revine de cîteva ori la același pasaj din Tucidide pentru a face din exercitarea forței un criteriu de deosebire a naturalului de supranatural. Relatînd episodul distrugerii micii cetăți Melos, Tucidide dezgolește mecanismul istoric al forței. Agresorii atenieni ca și melienii fideli spartanilor, cei puternici ca și cei slabi, atacatorii ca și victimele stau sub constrîngerea aceleiași legi care face ca forța să tindă spre manifestarea ei integrală, acționînd oriunde nu află piedici sau oriunde izbutește să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
eliberarea locală de radicali liberi, conduc la alterări interesând toate funcțiile hepatice. 8.4.5. CONSECINTE DIGESTIVE Leziunile hemoragice și necrotice ale mucoaselor digestive și intensificarea translocației bacteriene conduc la agravarea hipovolemiei și la pătrunderea în circulație a unor noi „agresori” microbieni, care pot continua amorsarea procesului chiar în cazul unei eliminări (spontane sau terapeutice) a focarului septic declanșator. La nivelul tubului digestiv este localizată o proporție impresionantă a celulelor sistemului imunitar, ceea ce face ca aici să se producă mari cantități
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
Acest zeu a înțeles că descoperirea iminentă a salvării, oprind ciclul etern al nașterilor, morților și renașterilor, va pune capăt domniei sale. În toate versiunile, se observă că în lupta care se declanșează între Gautama și Măra, primul este de fapt agresorul. El este cel care amenință că distruge puterea Zeului Morții. Practic Gautama și Măra sunt realmente doi rivali care își dispută imperiul. Asistat de armata sa de demoni, Măra se repede la Gautama cu foc și cu tenebre, cu ploi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
provocată chiar de către aceasta, prin ținută și comportament. Opinia dominantă este că persoana hărțuită poartă o parte din vină, de multe ori având tendința să exagereze dimensiunile problemei, pe care ar fi putut-o evita dacă ar fi descurajat categoric agresorul. Bărbații, într-o măsură mai mare comparativ cu femeile, consideră că femeile abuzează de acuzațiile de acest tip. Credința că este de ajuns un refuz categoric pentru a preveni o astfel de situație este larg răspândită, însă persoanele tinere, necăsătorite
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]