10,591 matches
-
de deocheat. Cînd albinele roiesc și nu se prind degrabă de un copac sau altceva, atunci să stai jos, să te prinzi cu mînile de iarbă și să zici: „Cum m-am prins eu cu mînile, așa să se prindă albinele de un copac.“ Spre a face ca albinele să roiască de multe ori pe vară și să adune miere multă, este bine a frige o țarcă și a o pune sub stupi. Se crede că dacă visează un om tînăr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prind degrabă de un copac sau altceva, atunci să stai jos, să te prinzi cu mînile de iarbă și să zici: „Cum m-am prins eu cu mînile, așa să se prindă albinele de un copac.“ Spre a face ca albinele să roiască de multe ori pe vară și să adune miere multă, este bine a frige o țarcă și a o pune sub stupi. Se crede că dacă visează un om tînăr albine zburînd îi va merge foarte bine. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de un copac.“ Spre a face ca albinele să roiască de multe ori pe vară și să adune miere multă, este bine a frige o țarcă și a o pune sub stupi. Se crede că dacă visează un om tînăr albine zburînd îi va merge foarte bine. Se crede că dacă visează un om bătrîn albine zburînd îi va arde gospodăria. Se crede că cel ce umblă pe lîngă albine să nu mănînce usturoi, c-apoi ele îl mușcă, fiindcă ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să adune miere multă, este bine a frige o țarcă și a o pune sub stupi. Se crede că dacă visează un om tînăr albine zburînd îi va merge foarte bine. Se crede că dacă visează un om bătrîn albine zburînd îi va arde gospodăria. Se crede că cel ce umblă pe lîngă albine să nu mănînce usturoi, c-apoi ele îl mușcă, fiindcă ele nu sufăr mirosul usturoiului. Cînd albinele dau năvală la urdiniș e semn că în scurt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune sub stupi. Se crede că dacă visează un om tînăr albine zburînd îi va merge foarte bine. Se crede că dacă visează un om bătrîn albine zburînd îi va arde gospodăria. Se crede că cel ce umblă pe lîngă albine să nu mănînce usturoi, c-apoi ele îl mușcă, fiindcă ele nu sufăr mirosul usturoiului. Cînd albinele dau năvală la urdiniș e semn că în scurt are să ploaie grozav. Ca să-și aducă bărbatul înapoi, femeia unge ușorii* și păreții casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine. Se crede că dacă visează un om bătrîn albine zburînd îi va arde gospodăria. Se crede că cel ce umblă pe lîngă albine să nu mănînce usturoi, c-apoi ele îl mușcă, fiindcă ele nu sufăr mirosul usturoiului. Cînd albinele dau năvală la urdiniș e semn că în scurt are să ploaie grozav. Ca să-și aducă bărbatul înapoi, femeia unge ușorii* și păreții casei cu miere descîntată. (Gh.F.C.) Albinărel Se crede că paserea numită albinărel de aceea șuieră, pentru că i s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-i ia graiul, fiindcă cel ce strigă este Necuratul; dacă însă strigă afară de trei ori, apoi se poate răspunde ori ieși afară, fiind el curat. Dracul se poate preface în orice fiară sau dobitoc, numai în oaie și-n albină ba. Necuratul nu se poate preface în oaie, pentru că oaia e blagoslovită, și cînd se culcă își face cruce cu piciorul. Cînd auzi în miezul nopții scîrțîind cumpăna de la fîntînă, să știi că dracul scoate apă. Să nu-ți faci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vreo furtună, și se aruncă între acei doi pe timpul cînd se află laolaltă. Fagure Fagurii de miere să-i rătezi în ziua de Sf. Ilie, că altfel Sf. Ilie îți dă ploi de-ți ia știubeiele* ori îți îneacă albinele. E bine a da mai întîi cuiva să guste din faguri și apoi să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fir roșu, ca să-și ghicească norocul. în Ajunul Crăciunului, înainte de a gusta din grîul pregătit cu miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul se va ținea de casă; după alții, ca albinele, cînd vor roi, să se prindă bine. Cine postește în ajunul Bobotezei are noroc. La Lăsatul Secului de postul Paștelui, nu este bine să se strîngă masa, ci să se lase așa cum s-a mîncat la ea și cu oarecare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se fac cercuri și se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe. Salcîm Se întîmplă că mai vezi și toamna cîte-o floare de salcîm printre frunze; aista-i semn de toamnă lungă. Sare Dacă pui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și buratecii orăcăiesc. Cînd cîntă boul-lui-Dumnezeu*. Cînd visezi pește. Cînd se strîng multe cioare la un loc și croncănesc. Cînd cîntă cocoșii ziua. Cînd se scaldă vrăbiile în colb. Cînd cîntă vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
elemente grotești, cu viciile lor pe care feciorul de crai le privește cu înțelegere și jovialitate. Știind, după filosofia străveche, că omul nu poate trăi singur, Harap-Alb reușește să-și facă prieteni buni, este altruist, are un suflet mare, iubind albinele și furnicile, milos, respectă ritualurile țărănești (ale pețitului). Un mijloc de caracterizare este dialogul dintre Harap-Alb și celelalte personaje. Este sensibil în relație cu Sfânta Duminică, are însușiri miraculoase, între care și aceea de a înțelege graiul animalelor și al
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Agrostemma githagoă, Nigella, Nigella Nigella damascena, cuișoarele (Dianthus chinensisă, garoafa turcească (Dianthus barbatusă, garofița de grădină (Dianthus caryophyllusă, crăița (Tagetes patulaă, luminița (iarba-asinului, Oenothera biennisă, părăluțele (Bellis perennisă, macul de California (Eschscholzia californicaă, panseluța, perilla, brebenocul (Catharanthus roseusă, petunia, floarea albinelor (Phacelia tanacetifoliaă, brumăreaua (Phlox drummondiă, Delphinium ceratophorum, sângele-voinicului (Lathyrus odoratusă, portulaca, Tanacetum cinerariifolium, ochiul-boului (Callistephus chinensisă, rododendronul, ricinul, crăițele africane (Tagetes erectaă, nalba de pădure roșie (Alcea roseaă, Echinacea, salpiglossis, salvia, Scabiosa atropurpurea, Scaevola sericea, Silene latifolia, gălbeneaua, Limonium sinuatum
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
preferă să dea ginerelui 5 000 de taleri, bani jos,acestuia re ve nin du-i sarcina de a le cum păra pe gustul lui și al soției. Ani ma le le - boi, vaci, cai, oi, porci, capre -, stupi de albine sunt și ele trecute, ținându-se cont de numărul, calitatea și starea lor în momentul cedării. Cu alte cuvinte, se face foarte bine diferența între o vacă stearpă, o alta cu vițelul după ea și alta care se află cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să-și cumpere o fată cu banii primiți. La 28 iulie 1811, se putea cumpăra un taur sau un cal cu 10 taleri, o vacă valora 7,5 taleri, o bivoliță 25 de taleri, o oaie sau un stup de albine numai 2 taleri, iar un râmător aproape 2 taleri și jumătate. Deci cu 20 de taleri ca zestre, o fată își putea cumpăra două vaci cu lapte și-i mai rămâneau bani și pentru două oi. III logodna Pețitorii Dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ieșire din letargie. Cum să se înfrângă exasperantul imobilism? Lancea lui Horea a fost una dintre soluții: protestul radical și fără întoarcere contra opresiunii. Luminarea sistematică a poporului prin școală și biserică definea o altă linie de conduită. Alăuta și Albina lui Asachi deveneau simboluri ale noului tip, alături de sabia Vladimirescului, de școala lui Lazăr, de Curierul heliadesc, și de atâtea noi instrumente ale regenerării. Un cântec popular din 1821 îi invita pe români să nu mai sufere, ca înainte, "rușini
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
calitatea fructelor în cele trei medii de cultură (sisteme de cultivare) unde a fost examinată. Studiile și cercetările au fost mult îngreunate, în primul rând datorită faptului că această specie este entomofilă, foarte mult preferată de insecte, în special de albine, care pot cu ușurință să impurifice materialul biologic ameliorat. Pentru a evita acest lucru, s-au folosit spații de izolare închise controlate pentru mediile de cultură (sistemele de cultivare), seră și solar, iar pentru câmp s-au respectat distanțele de
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
utilizarea sa în scopuri educaționale. Studiul scriitorilor antici poate fi valoros, dacă se realizează o selecție judicioasă din operele poeților, istoricilor și retoricilor, excluzându-se tot ceea ce ar putea fi periculos pentru sufletele elevilor. Într-o astfel de literatură, precum albina în flori, tinerii trebuie să caute mierea și să evite otrava. Astfel, tânărul creștin al Cezareii ar putea găsi numeroase exemple de virtute la Homer, Hesiod, Teognis, Solon, Euripide și la alți filosofi, și mai presus de toți, la Platon
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ne îndepărtăm pe care ne-am fi dorit, pentru o clipă, să le renegăm. Credem că vorbim despre animal și, deodată, ne dăm seama că tot despre om este vorba. Alungați omenescul și el va reveni în galop. "E ca și cum albina și-ar aminti, ca și cum leul s-ar înfuria, ca și cum rândunica s-ar pregăti, ca și cum cerbul s-ar speria" (Plutarh, Trei tratate pentru animale). Astfel parodiază Plutarh opinia comună, care se hrănește de bunăvoie din vechi teze filosofice și încearcă, aici
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din paltini. Et.: ap. plai d. lat.plagium (doar Dicționarul explicativ al limbii române indică “etimologie necunoscută”) + ap. paltin d. lat. platanus. PRISACA, platou din localitatea Răcăuți. Într-o poiană din pădure a existat cândva o prisacă, cu stupi de albine (se numea, în alte zone, stupărie). Deoarece apicultura s-a practicat de timpuriu și în multe arii geografice, amintirea prisăcilor s-a perpetuat în toponimia și antroponimia românească: Prisăcaru, Prisăcani (jud. Iași ), Prisăcuța și Prisaca Dornei (jud. Suceava). Et.: ap.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de cunoștințe; teste privind lărgimea vocabularului; probă de abstractizare și generalizare; probă pentru spiritul critic; 19 probă de judecăți morale; test sociometric; teste privind analiza și sinteza; Exemplu: Eliminați prin tăiere cu o linie cuvântul nepotrivit din seriile: a) fluture, albină, pește, crocodil, tunet; b) roșie, castravete, salată, varză, cretă, morcov; c) cais, scaun, păr, smochin; d) ninge, coardă elefant, trotinetă, căldărușă. memorarea unui material cu sens; test privind investigarea nivelului mintal; Exemplu: Definiți: a) obiecte: casa, scaunul ... b) ființe: c
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
nou basm, Harap-Alb trăind experiențe mai complicate decât eroii altor basme, care fac o singură călătorie. Lasă să treacă pe un pod o nuntă de furnici și-și riscă viața mergând prin apă, face un stup pentru un roi de albine fără adăpost, ia cu el niște personaje grotești: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă, personificări ale forțelor elementare ale naturii. Socotind o mare îndrăzneală faptul că fata lui e cerută de niște golani venetici, împăratul Roș îi supune la probe în urma
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
munte, apoi tocmai după lună; Ochilă o vede, Păsări-Lăți-Lungilă se întinde și o ia. Când reînnoiesc cererea de a li se da fata, împăratul îi pretinde lui Harap-Alb să o recunoască dintre două fete cu înfățișarea identică. Îl ajută crăiasa albinelor, care zboară pe obrazul adevăratei fete a împăratului. Acesta nu se mai împotrivește, i-o dă cu dragă inimă. Fata împăratului Roș nu pleacă până când nu ia cu ea trei smicele de măr dulce, apă vie și apă moartă aduse
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mitologoce antice, unde totdeauna zeul somnului este fratele zeului morții. În concepția populară românească moartea este somnul de veci. Formula finală, mai amplă ca de obicei, poartă pecetea originalității autorului: Ș-apoi fost-au poftiți la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor! Și mai fost-au poftiți încă: crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, ș-un păcat de povestariu, fără bani în buzunaru. Veselie mare între toți era, chiar și sărăcimea ospăta
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]