67,494 matches
-
în așa fel încât opera lui poate fi citită astăzi, la începutul unui nou mileniu, cu interes activ și vie participare. De altfel, relația romancierului cu "epoca jazzului" avea, cum singur considera, un caracter ambiguu: la maturitate, Scott Fitzgerald își amintește de respectiva perioadă cu nostalgie, dar o consideră, totodată, un timp mort: "A fost o epocă a miracolelor, a fost o epocă a artei și a fost o epocă a satirei ..."; Este o perioadă moartă, tot atât de moartă cum era în
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
care sugerează un "centru invizibil" ce o justifică în adîncime. Fie dobîndind aspecte ușor reportericești, fie stimulînd dorința de comunicare caritabilă ("să trimiți scrisori/ cît mai multe scrisori tuturor"), această năzuință a bardului de-a se contopi moralmente cu masa amintește și de tonalitatea umanitaristă a lui Ilarie Voronca, accentuată în faza franceză a acestuia: "stînd la rînd la carne cunoști oamenii cartierului/ necazurile lor îți defilează prin fața privirilor/ te simți ancorat puternic de pămînt/ uși și ferestre se deschid ca
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
înalt catarg, însoțit de acordurile Imnului național ? Ce Dumnezeu! Doar nu suntem copii, ci... Să păstrăm un moment de tăcere pentru a nu bruia circuitul telefonic tocmai când Anca Grigoraș (să fi fost și ea vreodată gimnastă ? - că nu-și amintește...!!!) le anunță pe marile campioane că sunt lăsate la vatra propriilor cluburi. Gata: altă generație - mai sunt destule talente! Iar vreo zece ani, până se va pune la cale un lot "de aur" al gimnasticii feminine românești, nu e un
Stoica, Grigoraș și Vieru sau distrugerea lotului feminin de gimnastică al României by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11892_a_13217]
-
într-un tîrziu, la pas, cu niște turiști străini, întîlnește o "siluetă" de bătrîn, semănînd atît de bine cu "domnul Marcu", acela de pe vremuri...Da, doar că el a murit de mult. Ceva mai sobru, mai metodic și reținut, își amintește Dorli Blaga întîmplări care au punctat un destin de scriitor. E o mărturisire "în umbră", făcută cu teama, parcă, de-a nu uita ceva, de-a nu strecura, prin jocurile înșelătoare ale memoriei, vreun amănunt care să știrbească "viețile postume
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
e o recunoaștere îndoită a unei puteri "odioase", exagerînd, de bună seamă, disprețul față de învățătură al unora din oamenii de la țară. Ștefan a Petrei Ciubotariul și Ilie Moromete, mult mai "cruzi", mai dogmatici, trăiesc simultan în felul cum și-l amintește fiica pe acest țăran ardelean de modă veche, priceput la ale lui, dar neîndurător cu pasiunile altora. După moartea lui, "l-am visat, ani mulți, pe tatăl meu cu fața întoarsă de la mine. Mă trezeam ca atinsă de grație, bucuroasă
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
-l facă pe un tînăr supradotat, grav bolnav psihic, să spargă zidul izolării, să se destăinuie, într-un moment de grație, pregătit cu răbdare și dăruire de sagacea Lisa. Înainte de a părăsi Parma natală, Alberto îi va înmîna fotografia incriminantă, amintită în Prolog, bătrînului Mora, uscat sufletește și la adînci bătrîneți, dar cu aceeași slăbiciune pentru Lisa, acum dispărută. Stăpînind bine arta povestirii, Bevilacqua nu a uitat detaliul, dimpotrivă, i-a întărit valoarea de purtător de semnificații. Acest ultim volum percutant
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
fost omonimul joc pe calculator, din acesta "involuând" filmul regizat de Paul W. S. Anderson, responsabil pentru câteva Mortal-Kombat-uri! Acesta, lipsit de protagonista de până acum, Ellen Ripley (Sigourney Weaver), reprezintă în ochii mei decesul ciclului, mai ales că filmul amintește de două vedete sleite, lipsite de popularitate, care încearcă să-și resusciteze cariera făcînd un duet. Mă refer la acela dintre Alien și Predator. Suntem informați prin trailer că în lupta dintre cei doi monștri va fi amenințată existența speciei
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
prin straturile succesive ale memoriei, până la forma dată de Sofocle, cea adoptată de civilizația noastră. Contestând majoritatea lecturilor acceptate - nu este o dramă a destinului ("confuză idee romantică"), nu e spectacolul persecuției divine a unui vinovat neștiutor ("definiție existențialistă") - autorul, amintind că Sofocle a fost un poet profund religios, încheie cu un citat care oferă ca suprem ideal "să nu te fi născut" (V. arioso-ul lui Oedip din actul II). într-un alt registru, cel al informației, Gianluigi Mattietti prezintă
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
Reportajul tv ocazionat de plânsul Președintelui Traian Băsescu în fața unui vagon de marfă românesc, aflat la Muzeul Holocaustului din Washington, a răscolit atât în mine cât și în prietenul Haralampy gena sentimentalismului latino-carpatin, care ne-a făcut să lăcrimăm abundent amintindu-ne de un alt reportaj tv privitor la o mulțime de vagoane de marfă și de călători uitate în ruginire în multe gări din România încă de pe vremea ministeriatului băsescian. Pe-atunci, domnul președinte încă nu învățase să plângă... În
De plânsul președintelui și alte știri importante... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11918_a_13243]
-
destul de întunecoasă, cu un copac mare la fereastră și, mai ales, plină de căldura vieții lor, de fetișurile poeziei lui, de încărcătura dragostei ei. Pe pat, un leu de pluș, cu ochi triști, leul care avea să fie lângă el, amintind de zodia lor comună, până în ultimele clipe. Puzderie de cărți, puzderie de fotografii, desene, obiecte, care fiecare avea o semnificație, amintea de cineva, aducea la lumină o întâmplare cu resorturi ascunse. Apoi a început o discuție care avea ceva straniu
Amintiri cu Lyggia Naum by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11910_a_13235]
-
încărcătura dragostei ei. Pe pat, un leu de pluș, cu ochi triști, leul care avea să fie lângă el, amintind de zodia lor comună, până în ultimele clipe. Puzderie de cărți, puzderie de fotografii, desene, obiecte, care fiecare avea o semnificație, amintea de cineva, aducea la lumină o întâmplare cu resorturi ascunse. Apoi a început o discuție care avea ceva straniu, într-atât aveam impresia că cei doi sunt unul singur. Gellu Naum povestea diferite secvențe ale vieții lui, cu scânteieri în
Amintiri cu Lyggia Naum by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11910_a_13235]
-
sateliți de după 1990. Toate aceste țări (care luate laolaltă reprezentau binișor peste jumătate din populația globului) și-au schimbat obiceiurile și direcțiile, au încetat de a mai fi o primejdie mortală de îndată ce au fost incluse în jocul democratic. Să ne amintim că vreme de peste 40 de ani (1950-1990) lumea a trăit sub norii întunecați ai unui posibil dezastru nuclear mondial. Știm prea bine că arme nucleare continuă și azi să existe: în schimb, pericolul lor a scăzut radical de îndată ce posesorii au
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
mai brutale), nu lipsită de trîndava pasivitate, fie dintr-o simpatie subconștientă pentru sistemele dictatoriale (inclusiv, în cazul multor europeni, un antisemitism tacit și inhibat), fie (în interiorul Americii și aiurea) prin solidaritatea de rubedenie ideologică între menșevism și bolșevism. Ne amintim prea bine că în anii '80, cînd America (cu același sprijin al solidarității anglosaxone) înfrunta și sfîrșea prin a nărui imperiul marxist-leninist, aceleași milioane și milioane de europeni, mai cu seamă tineret ignorant și dezinformat, se dedica unei pasionate "lupte
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
mesaje reproduse cu insistență egală se impune pînă la urmă doar unul. Succesul lingvistic nu depinde nici de popularitatea produsului; destul de repede, mulți vorbitori nu mai știu la ce obiect anume se făcea publicitate prin textul pe care și-l amintesc în schimb foarte bine. Cel mai mare succes l-au avut în ultimii ani cîteva enunțuri din publicitatea audio-vizuală, din spoturi de televiziune, reprezentînd în genere replici de dialog, enunțuri cu funcție pragmatică. Pătrunderea în limba curentă e confirmată de
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
de lungă și nefirească să devină clișeu lingvistic și formulă la modă. De fapt, ea se grefează pe tipare deja existente: alături de exclamații familiare (ei, aș!, sanchi! aiurea!) și de expresii figurate argotice (las-o jos că măcăne! ), poate fi amintită formula ironică "uite-așa o barbă-avea, și-uite-așa și-o pieptăna", în care apar imperfectul narativ și tonul de basm. Enunțul publicitar a intrat în acest tipar, căruia i-a adăugat exotismul situației și al lexicului: marmota și staniolul au puține
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
o carte cu adevărat tulburătoare, dacă o privim prin prisma asta. Nu era o carte "mare", dar, parafrazîndu-l pe Voltaire, nici plicticoasă nu era. Fiica timpului - e vorba despre faimă, ce de timp depinde, în primul rînd, cum ni se amintește în motto - de Josephine Tey, o autoare care (amănuntele contează totdeauna) are un master în istorie. Chiar dacă istoricii spun, poate, că interpretarea din acest roman e contestabilă, o să-l amintesc aici, nu în ultimul rînd fiindcă tocmai despre adevărul/adevărurile
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
ce de timp depinde, în primul rînd, cum ni se amintește în motto - de Josephine Tey, o autoare care (amănuntele contează totdeauna) are un master în istorie. Chiar dacă istoricii spun, poate, că interpretarea din acest roman e contestabilă, o să-l amintesc aici, nu în ultimul rînd fiindcă tocmai despre adevărul/adevărurile istoricilor și ale istoriei trata. Cartea demonstra (citînd documente pe care, desigur, nu m-am dus să le verific și nu cred că aș fi avut vreo competență în domeniu
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
veac, care a devenit acuză fără drept de apel, de-a lungul veacurilor și în veci. Un manuscris găsit în podul locuinței părăsite a lui Sir Thomas Morus, la o vreme după moartea acestuia (încă un asasinat politic, după cum ne amintim din derularea altui film) și atribuit, fără vreo îndreptățire acestuia. Și astfel, printr-un fals postum deliberat, alt fals postum, deliberat, a căpătat un gir etern. Și așa se (poate) scrie (și falsifica) istoria. Istoria e o istorisire, o poveste
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
de morți sînt mînuite, cu unelte proprii morților. Povestea de mai sus mai are o morală. Nici o scrisoare nu e aneantizată pe deplin. Mereu rămîne o ciornă, o sugativă, o oglindă, care, de pe un birou sau dintr-un buzunar își amintește și vorbește. Sau rămîne cenușa care, răscolită, face ca hîrtia arsă să reînvie. Astfel că, în romanul Muschetarilor, pentru a evita să reapară o scrisoare - care, odată cunoscută, ar fi pus în pericol multe vieți -, Athos îl pune pe valetul
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
grijă să nu cazi! M-a suit în spatele lui. Mușamaua încinsă îmi ardea picioarele și bucuțele, fustița scurtă sa ridicat fără s-o pot așeza să mă protejeze, am văzut că el nu simțea fierbințeala prin pantaloni, apoi mi-am amintit că cei în vârstă au pielea mai groasă, mai insensibilă, așa a spus mama, de aceea ea poate lua o cratiță de pe foc fără ștergarul de bucătărie, dar dacă eu mă ating de urechile cratiței mi se fac imediat bășicuțe
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
sau la dreapta, dar eu nu auzeam din cauza pârâitului puternic, m-am lipit mai tare de el și cu cât înaintam, deși bătea vântul și era răcoros din cauza vitezei, el transpira și-l simțeam ud și grețos, atunci mi-am amintit cuvântul libidinos. Dar era tare bine să mergi pe motocicletă! Din cauza spatelui său imens eu nu vedeam nimic în față, însă vedeam lateral și priveam curioasă să văd dacă mă observă copiii din vecini, că doar nu e lucru mic
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
în loc să-mi dea drumul am simțit un nou val de putere cu care mă Ținea pentru sine, am simțit cum ceva între picioare i se face tare, degetele lui trebăluiau ceva în chiloțeii mei și tremura ca un apucat. Îmi amintii dintr-o dată de cățeaua noastră, cum vin câinii și o călăresc, mi-am dat seama că și oamenii mari s-ar putea să facă așa ceva, dar cumva nu îmi pusesem problema asta, nu intra în sfera jocurilor mele de copil
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
oamenii mari s-ar putea să facă așa ceva, dar cumva nu îmi pusesem problema asta, nu intra în sfera jocurilor mele de copil, mi-era de-ajuns că după ce cățelei i se va întâmpla lucrul acela vom avea cățeluși, îmi amintii că se mai vorbea despre nu știu care fată că a fost făcută de rușine de un oarecare bărbat, taină pentru mine privind felul întâmplării, apoi îmi dădui seama de ce nu a vrut sora mea să meargă cu motocicleta, poate a simțit
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
de a abate atenția opiniei de la adevăratele probleme ale României! De ce nu spune însă nici unul dintre cei nemulțumiți că fostele declarații de avere ale demnitarilor lăsau la bunul lor plac ce să declare și ce nu. Iar dacă presa mai amintea unuia sau altuia ce a uitat să menționeze, nu se întîmpla nimic, tocmai din cauză că în vechea variantă nu se stipula în detaliu ce anume trebuie să conțină aceste declarații. Ne-am găsit noi acum să fim mai catolici decît Papa
Exerciții de memorie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11942_a_13267]
-
nu-i nevoie... în orice caz, ceva dacă pare ceva, nefiind sigur ce este, cel mai bine e să te bazezi pe ce ți se pare imediat, că ar fi - vorba franțuzului, al cărui nume pe moment nu mi-l amintesc,... Mefiez vous de la premičre impression, elle este la bonne! - temeți-vă de prima impresie, este cea bună! Spinoza: Determinatio est negatio. Aproape de Hegel și de dialectică. Adică, a afirma ceva, înseamnă a nega tot ce nu este. Să nu arăți
Perfectul simplu (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11975_a_13300]