7,050 matches
-
poate părea hazardată și de-a dreptul ofensatoare pentru miile de victime ale fostului regim comunist. Suferința celor care au trecut prin chinurile temnițelor comuniste este inimaginabilă și incontestabilă. La fel cum nici realitatea suferinței ilegaliștilor comuniști nu trebuie discreditată. Analogia nu își propune nici să bagatelizeze suferința victimelor regimului comunist, nici să pună pe același plan al suferinței și terorii sistemele concentraționare în care au îndurat partizanii comuniști în interbelic și opozanții regimului în perioada postbelică. Ea își propune doar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
accentului dinspre un eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o cheie metaforică de inspirație masonică, manualele de istorie constituie "cărămizile textuale" ale memoriei naționale românești, doctrina naționalistă fiind, în același registru metaforic, mortarul ideologic utilizat pentru legarea acestora; b) examinate dintr-un unghi interpretativ tributar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Astfel se explică idealul estetic existent în matematică și logică înțeles ca simplicitate. Nu e deloc greu de argumentat existența unei poetici a științei sociale în care metafora este utilizată pe post de dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele sociale capitalizează conceptual metafore și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă" a pieței pentru care a militat atât de ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mărturie pentru varietatea lor caleidoscopică, precum și pentru ingeniozitatea metaforică a teoreticienilor memoriei. De la faimoasa imagine platoniciană a memoriei ca tablă de ceară, trecând prin asemuiri ale memoriei cu biblioteci și depozite, pivnițe și labirinturi, palate și teatre și sfârșind cu analogii organiciste precum asemănarea cu un stomac sau cu un fagure de albine, memoria nu a dus lipsă de comparații metaforice. Teza inescapabilității limbajului metaforic se verifică din plin și în domeniul interdisciplinar de studiu al memoriei sociale (social memory studies
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
metaforă hibridă, în care sunt integrate elemente masonice cu elemente de inspirație administrativă - arhiva fiind, materialmente, o construcție în interiorul căreia se derulează procese de organizare și reorganizare a fondului pe care îl găzduiește. Fără să minimalizăm din meritele euristice ale analogiilor de ordin constructivist și administrativ în luminarea naturii memoriei colective, am păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență tensiunea funciară
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
oricum deschisă, aflîndu-se în atenția a numeroși cercetători: dintre teoretizările recente trebuie amintită cea a lui Albert Hirschman [1982]. Acest cercetător distinge trei modalități prin care cei înscriși într-o organizație sau consumatorii unui produs (pentru că analiza e realizată pe analogia între întreprinderi, partide și stat) pot influența organizația însăși. Cele trei modalități sînt: protestul (voice), dezertarea (exit), loialitatea (loyalty). Față de alegerile nedorite și de comportamentele neacceptate, cei înscriși pot să-și manifeste protestul în mod explicit, prin mijloacele existente, și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
-ului de-naturat, scos din propria sa "natură". Pentru o readucere a celui dintâi într-un orizont tematic încă nespecific, chiar impropriu pentru el, totuși, de neocolit (cel judicativ, sub convențiile căruia lucrăm cu toții, încă), ne vom putea folosi de unele analogii cu conceptul spațiului (mai bine spus, al "locului"), superficial tematizat în istoria filosofiei, tatonat însă ca "obiect intențional" privilegiat în analizele fenomenologilor contemporani. Dar acest fapt reprezintă numai o tehnică de lucru, care nu poate interveni decât strict analogic și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
spațiului (mai bine spus, al "locului"), superficial tematizat în istoria filosofiei, tatonat însă ca "obiect intențional" privilegiat în analizele fenomenologilor contemporani. Dar acest fapt reprezintă numai o tehnică de lucru, care nu poate interveni decât strict analogic și "local". Prima analogie se referă la relația de cuprindere, de incluziune. Astfel, logos-ul este cuprins în fiecare act de gândire, rostire etc.; ceea ce înseamnă că el este numai în acest chip; dar poate fi numai astfel doar dacă este însăși "originea originară
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
instanță, cu gândirea însăși, netrecută, în privința actelor sale, în registru dictatorial. Potrivită pare a fi, luând în seamă ceea ce s-a întâmplat în anumite perioade ale istoriei filosofiei, pentru "spargerea" orizontului de care vorbeam și în schematizarea reliefului non-judicativului, calea analogiei (gr. analogia). Aceasta ar mai putea fi în stare să ne dezvăluie "realități" ascunse altminteri, dar mai cu seamă ne poate arăta căi pe care putem înainta în înțelegerea non-judicativului; fără a pune un prea mare preț pe demersurile "logice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirea însăși, netrecută, în privința actelor sale, în registru dictatorial. Potrivită pare a fi, luând în seamă ceea ce s-a întâmplat în anumite perioade ale istoriei filosofiei, pentru "spargerea" orizontului de care vorbeam și în schematizarea reliefului non-judicativului, calea analogiei (gr. analogia). Aceasta ar mai putea fi în stare să ne dezvăluie "realități" ascunse altminteri, dar mai cu seamă ne poate arăta căi pe care putem înainta în înțelegerea non-judicativului; fără a pune un prea mare preț pe demersurile "logice" corespunzătoare, fiindcă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putea fi în stare să ne dezvăluie "realități" ascunse altminteri, dar mai cu seamă ne poate arăta căi pe care putem înainta în înțelegerea non-judicativului; fără a pune un prea mare preț pe demersurile "logice" corespunzătoare, fiindcă din această perspectivă analogia ("asemănarea") devine, chiar la Aristotel, o formă de raționare care nu garantează dobândirea adevărului. Anterior acestui moment, însă, analogia constituia o tehnică de filosofare privilegiată. Era folosită, e drept, de sofiști, dar în alte împrejurări filosofice, folosirea ei a avut
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care putem înainta în înțelegerea non-judicativului; fără a pune un prea mare preț pe demersurile "logice" corespunzătoare, fiindcă din această perspectivă analogia ("asemănarea") devine, chiar la Aristotel, o formă de raționare care nu garantează dobândirea adevărului. Anterior acestui moment, însă, analogia constituia o tehnică de filosofare privilegiată. Era folosită, e drept, de sofiști, dar în alte împrejurări filosofice, folosirea ei a avut chiar sensul unor rezultate "acreditate", unii dintre filosofi fiind veritabili maeștri ai ei. Unul dintre aceștia este Platon. De
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialogul Phaidros (246 a 249 d), atunci când își propune să vorbească despre suflet, Platon (prin personajul Socrate) constată că nu poate spune ce este sufletul, dar poate spune cum îi apare el; și urmează, în demersul platonician construit printr-o analogie, un mit: al sufletului ca un atelaj cu vizitiu și doi cai. Pentru contextul de față, îmi pun întrebarea: ce este non-judicativul? Ce este acesta potrivit dictaturii judicativului? Apoi, printr-un alt tip de demers, am putea spune cum ne
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de demers, am putea spune cum ne apare el, trecând dincolo de acest spațiu desfășurat inițial în fața întrebării noastre despre non-judicativ, spațiu dominat de judicativul constitutiv. Acest travaliu trezește gândirea adormită în "prejudecățile" dictaturii judicativului și repoziționează conștiința întrebătoare. Fără îndoială, analogia nu poate opera în sens absolut. Dacă ar fi așa, problema non-judicativului ar fi fost rezolvată demult; sau, poate, nici nu ar fi existat. Drumul construcției judicative este complicat și de aceea el poate fi bătut, filosofic, doar în sens
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dacă nu cumva și mai devreme, ținând seama, spre exemplu, de interesul lui Socrate și al lui Platon, dar și al sofiștilor, al stoicilor din prima generație, pentru anumite operații logice, cum ar fi definiția, diviziunea, clasificarea, generalizarea inductivă, deducția, analogia, dialectica etc. Totuși, Aristotel nu ne-a predat o "teorie" a formelor gândirii, ci mai degrabă trei teorii, câte una pentru fiecare formă a gândirii. De altminteri, compoziția Organon-ului, chiar dacă a fost stabilită la distanță apreciabilă în timp față de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ideii formulate ca temă mai sus, referitoare la relația de adecvare dintre lucru și cuvânt și la sinteza onticului cu lingvisticul în logic. Frege a avut alte scopuri în studiul său despre Funcție și concept, decât tema deschisă aici, însă analogia pe care el o construiește între funcție și concept are semnificația pe care am semnalat-o mai devreme, relevantă și pentru discursul de față. Acesta este motivul pentru care am socotit că este binevenită această scurtă luare la cunoștință asupra
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceasta, ca fiind nesaturat; ceea ce înseamnă că și lui trebuie să i se adauge un "argument": de fapt, un obiect care, cu o expresie a lui Frege, "să cadă sub acel concept". Aceasta ar fi cel mai important element al analogiei dintre concept și funcție; însă am putea înlocui, în cele câteva formulări ale ideilor lui Frege despre funcție, termenul "funcție" cu cel de concept, iar pe cel de "argument" cu cel de "obiect", și multe dintre ideile în cauză ar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
concept, iar pe cel de "argument" cu cel de "obiect", și multe dintre ideile în cauză ar exprima gânduri valabile. De altfel, valoarea funcției este luată drept obiect. Și fiindcă o funcție poate avea mai multe valori, adică obiecte, prin analogie, un concept poate avea mai multe obiecte care să cadă sub el, acestea formând extensiunea conceptului în cauză; de exemplu, conceptul de "copac" are în extensiunea sa toți copacii de diferite soiuri și mai departe fiecare "individual-copac"; parcursul valoric al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a limbajului pe care îl propune Frege, corespunzător unui veritabil "eveniment" cunoscut sub numele de "turnură lingvistică", eveniment încă cercetat, dată fiind importanța sa logică și filosofică, chiar și astăzi. Care este semnificația propriu-zis judicativă a teoriei lui Frege despre analogia conceptului cu funcția? Nu o putem gândi pe aceasta decât în raza ideii lui despre nesaturația "predicativă" a conceptului. Ceea ce înseamnă că singurul sistem de referință în care pot fi formulate, tematizate și soluționate astfel de probleme, privind relațiile dintre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutive neintenționale, fenomenologic vorbind (imposibile, de altfel, și unele și celelalte). Dar conținutul nu le aparține, nu le este propriu, pentru că ele nu sunt constitutive ca atare față de acesta, ci doar "regulative" (asemenea principiilor regulative ale intelectului, la Kant, anume analogiile experienței și postulatele gândirii empirice); ele valorează doar ca reguli aplicate, reguli în funcțiune (sau "reguli implicate", cum ar spune Wittgenstein, reguli al căror simbol face parte din procesele de înțelegere etc.39). Tocmai din acest motiv, logica, un corpus
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutiv reglementează întregul orizont al discursului și constituie orice discurs despre orice "obiect"; regulile sale devin norme de acreditare a formelor în care poate fi turnat orice discurs. Cel puțin înainte de exprimarea "opțiunii" pentru judicativul constitutiv, anumite "teorii", sau doar analogii, cu privire la deblocarea "logică" încă erau luate în seamă; și sunt și astăzi, dar interpretate după regulile de acreditare ale dictaturii judicativului. În Mitul peșterii din Republica lui Platon, de exemplu, cei legați cunosc umbrele, pe care le socotesc "reale" și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adevărată. Însă odată urcat în "tărâmul deschis vederii" lucrurilor, el va parcurge mai multe trepte de cunoaștere, iar drumul se va încheia cu vederea soarelui. Acum el înțelege că lumina soarelui constituie "mediul" în care este posibilă vederea lucrurilor. Prin analogie, putem spune: numai cel care va "vedea" logos-ul va înțelege că acesta oferă lumina inteligibilă necesară cunoașterii lucrurilor. Dar lumina aceasta nu este decât a logos-ului ca atare, nu a celui "de-naturat" în logică, este a ființei acestuia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru Husserl) la unitatea lor formală originară, anume o "formă logică" simplă, asemenea celei tocmai amintite. Desigur, toate acestea, fiind legate de pregătirea condițiilor pentru operarea reducției judicative, nu primesc, în discuția de față, decât justificarea posibilă pe calea unei analogii; o analogie cu unele idei ale lui Husserl, formulate deja, și cu acel concept al său, amintit mai sus. Luând în seamă sensul cel mai direct al "teoriei pure a multiplicității", socotind, mai departe, că relația S P este originară
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la unitatea lor formală originară, anume o "formă logică" simplă, asemenea celei tocmai amintite. Desigur, toate acestea, fiind legate de pregătirea condițiilor pentru operarea reducției judicative, nu primesc, în discuția de față, decât justificarea posibilă pe calea unei analogii; o analogie cu unele idei ale lui Husserl, formulate deja, și cu acel concept al său, amintit mai sus. Luând în seamă sensul cel mai direct al "teoriei pure a multiplicității", socotind, mai departe, că relația S P este originară ca formă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]