12,966 matches
-
fie discutată. Aici începe expunerea despre destin, despre liberul arbitru și despre preștiința și providența divină: o serie de chestiuni înlănțuite între ele, care sînt analizate în cartea a cincea. Consolatio reprezintă nu numai un moment fundamental din istoria filozofiei antice și medievale, ci și unul dintre textele cele mai semnificative ale literaturii antice tîrzii. Limpezimea discursului, chiar a celor mai complexe secvențe speculative, puritatea stilului, care se întoarce la clasicismul ciceronian și îl îmbogățește cu întorsături preluate din Seneca, rafinamentul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și providența divină: o serie de chestiuni înlănțuite între ele, care sînt analizate în cartea a cincea. Consolatio reprezintă nu numai un moment fundamental din istoria filozofiei antice și medievale, ci și unul dintre textele cele mai semnificative ale literaturii antice tîrzii. Limpezimea discursului, chiar a celor mai complexe secvențe speculative, puritatea stilului, care se întoarce la clasicismul ciceronian și îl îmbogățește cu întorsături preluate din Seneca, rafinamentul compozițiilor lirice inserate în cadrul dialogului, animate de o muzicalitate insolită, cu ecouri din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ultima operă a lui Boetius este și cea mai reușită din punct de vedere artistic. într-adevăr, și ca filozof, și ca scriitor, Boetius, așa cum a fost considerat, a fost ultimul dintre romani și primul dintre scolastici, iar civilizația latină antică tîrzie se încheie în mod strălucit cu filozofia și arta lui, în care se îmbină armonios cultura profană și credința creștină. Bibliografie. Texte: pentru Consolatio philosophiae, care s-a bucurat de multă atenție din partea cercetătorilor, amintim doar edițiile cele mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ne este cunoscută și grație fragmentelor păstrate în scrierile literaților carolingieni Florus și Agobard din Lyon, originari din aceeași regiune (și, ca atare, mai bine informați decît alții). Alte epistole cu conținut dogmatic, specie cu o lungă tradiție în creștinismul antic, sînt cele Contra arienilor (Epistulae contra Arrianos), numite și cărți (probabil pentru întinderea și conținutul lor). Acestea trebuie să fi fost similare celor ajunse pînă la noi (nr. 2 și 3), intitulate Contra ereziei lui Eutihie, în două cărți (Contra
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din țara sa, în care a fost implicat în atîtea feluri, ci se oprește doar asupra realității sociale a creștinilor; de aceea, predicile sale prezintă un tablou fără doar și poate negativ, dar interesant pentru cunoașterea creștinismului popular în lumea antică (adesea covîrșit de cele mai negre superstiții și, în esență, rămas la același nivel ca și păgînismul); o astfel de caracterizare a creștinismului nu reiese aproape niciodată din textele literare, însă tocmai de aceea, recent, a atras atenția multor cercetători
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
A murit în 594. Grigorie a fost unul dintre reprezentanții aristocrației galo-romane care, în Gallia intrată cu totul sub stăpînirea francilor, continua totuși să reziste pentru că păstrase o parte importantă din vechile posesiuni; astfel, putea să contribuie la supraviețuirea culturii antice și să furnizeze Bisericii candidați pentru nivelurile cele mai înalte ale ierarhiei. Așa cum spune el însuși, educația sa a fost serioasă, însă unilaterală: a studiat Scriptura, dar nu cunoștea mare lucru din operele patristice; Orosius, Sulpicius Severus și Prudentius îi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
chiar de Grigorie. Ca scriitor, Grigorie de Tours se situează la sfîrșitul epocii clasice; el nu e conștient, precum Grigorie cel Mare, Cassiodor sau Isidor de Sevilia, de faptul că trebuia să salveze ce se mai putea salva din cultura antică, într-o epocă în care violența și barbaria covîrșeau totul. De aceea, operele sale conțin numeroase greșeli, chiar la nivel gramatical, și autorul însuși declara (fără îndoială, exagerînd) că nu știe gramatică; și citatele din autorii clasici, pe care Grigorie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
însuși; era nevoie așadar de eforturi pentru reeducarea culturală (în sensul cel mai amplu al termenului) a unui întreg popor, cel romano-vizigot. De aici, intensa activitate a lui Isidor, care, prin scrierile sale, vrea să facă o sinteză a înțelepciunii antice pe care s-o adapteze pentru un popor „nou”; operele vor fi valorificate apoi de-a lungul întregului Ev Mediu, nu numai spaniol. Bineînțeles, acest devotament pentru instruirea propriului popor și pentru istoria acestuia duce la o restrîngere a orizontului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de atitudinea autorului: în scrierile Etimologii, Despre diferențele dintre cuvinte, Natura lucrurilor, Isidor trece cu ușurință de la un domeniu la altul, de aceea trebuie să ne gîndim că scopul său de a construi o enciclopedie creștină constă în combinarea tradiției antice cu gîndirea creștină. în fond, așa era formația sa, în care interveniseră cu autoritate fratele său Leandru, ca și regula monahală, însă un rol important a avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în douăzeci de cărți de către discipolul său Braulion din Saragoza. Bineînțeles, nu trebuie să căutăm în Origini etimologii în sensul științific al termenului, așa cum ne-a obișnuit lingvistica modernă, pentru că nu vom găsi altceva decît metoda, aproape întotdeauna arbitrară, a anticilor: în cultura latină, cel mai mare învățat, vestit pentru folosirea metodei etimologice, fusese Varro, iar Isidor face legătura cu el, reprezentînd ultima verigă dintr-o tradiție care numără mulți intermediari între scriitorul păgîn și eruditul din Sevilia. însă, lăsînd la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dintr-o tradiție care numără mulți intermediari între scriitorul păgîn și eruditul din Sevilia. însă, lăsînd la o parte metoda, pentru că nu-i putem cere în mod anacronic lui Isidor să folosească o metodă diferită de cea utilizată în lumea antică, această operă e prețioasă și în zilele noastre pentru marea masă de informații gramaticale și lexicale pe care ni le-a transmis. în afară de etimologie și de limbă, Isidor se consacră și explicării celor șapte arte liberale, devenind în această privință
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu conținut religios, unde se reiau numeroase motive tradiționale ale exegezei biblice, ale polemicii antiiudaice, ale ortodoxiei niceene; în operele exegetice ale lui Isidor nu există dezbateri care să aducă noi argumente sau să ajungă la noi rezultate, însă izvoarele antice, Ieronim și Augustin în primul rînd, sînt foarte mult exploatate de scriitor, care vrea să obțină compendii redactate cu spirit enciclopedic, adică vrea să concentreze cît mai multe informații și reflecții într-un spațiu cît mai redus. Isidor intenționează să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Visigotici..., Quaderni Catanesi 2 (1980), pp. 221-263 și nr. 5 (1983), pp. 79-146; J.N. Hillgarth, „La conversión de los Visigodos...”, în Analecta sacra Tarraconensia, 34 (1961), pp. 21-46. Dacă Grigorie cel Mare, așa cum am văzut mai sus, reprezintă sfîrșitul culturii antice în Italia și, după el puține lucruri sînt de semnalat în creștinismul italic, pînă la renașterea carolingiană; dacă Grigorie din Tours este expresia unei mentalități și a unei culturi populare de tip medieval, în aceeași măsură Isidor de Sevilia poate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
el puține lucruri sînt de semnalat în creștinismul italic, pînă la renașterea carolingiană; dacă Grigorie din Tours este expresia unei mentalități și a unei culturi populare de tip medieval, în aceeași măsură Isidor de Sevilia poate fi considerat încheierea creștinismului antic, organizat de el pe plan cultural în vederea unor dezvoltări viitoare. Cultura creștină, puternic sărăcită de crizele care au lovit zona Mediteranei occidentale în ultimele decenii ale secolului al VI-lea, așteaptă o transformare, care se va produce datorită germenilor sădiți
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de cristologia antiohiană, nu apar aici nici numele lui Nestorie, nici terminologia referitoare la unirea dintre divin și uman în Cristos, teză pe care Chiril o adoptă în timpul controversei; considerăm deci că opera a fost compusă înainte de 429. Diverși autori antici, printre care Leonțiu din Bizanț (Contra lui Nestorie și Eutihie 2) și Efrem din Antiohia (în Fotie, Biblioteca, cod. 229), spun că ar exista și un Comentariu la Evanghelia după Matei scris de Chiril (sînt menționate o primă și o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nici coerența metodologică a lui Origen sau a lui Didim (a cărui influență, de altfel, nu se manifestă în opera lui Chiril). Bibliografie. Indicăm edițiile curente ale textelor grecești, însă, în ce privește editarea ulterioară a unor fragmente - mai ales în versiuni antice - aceste date trebuie completate cu CPG III, nr. 5200-5210 (reproducerea întregului detaliu ar fi prea lungă). închinarea și cultul în duh și adevăr: PG 68, 133-1125. Glaphyra: PG 69, 9-678. Comentariu la Isaia: PG 70, 9-1449. Comentariu la cei doisprezece
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
exegeza textelor biblice însoțește dezvoltarea diferitelor tematici, însă, în anumite cazuri, atenția se concentrează asupra interpretării Scripturii: de exemplu, cînd e vorba despre nașterea și sacrificiul lui Isac, simbol al lui Cristos (5), sau, în general, despre raportul dintre Legea antică și revelația creștină (30). Unele epistole tratează teme cristologice, mai cu seamă întruparea: epistola 17 (din 429) este în întregime dedicată acestui subiect, autorul insistînd asupra unității dintre naturile lui Cristos (există și o veche traducere latină a acestei epistole
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
i se atribuie capacitatea de a-și prezice moartea. Puține lucruri ne-au rămas din scrierile sale. Omonimul său, Ghenadie de Marsilia, care îl definește ca pe un „om cu un limbaj limpede și cu spirit pătrunzător, îmbogățit prin lectura anticilor”, îi atribuie un comentariu complet la Daniel și cîteva omilii ( Despre bărbații iluștri 89), care, din păcate, au dispărut. Potrivit lui Marcellinus Comes, un istoric latin din secolul al VI-lea, ar fi comentat toate epistolele lui Pavel. într-adevăr, sub
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Ambrozie în Imnurile sale este, la rigoare, un metru clasic, însă putea fi citit și cîntat și potrivit pronunției din limba de zi cu zi, care era ritmică și bazată pe accent. Cum cîntul era foarte important în liturghia creștină antică, se înțelege de ce s-au dezvoltat imediat diverse forme de imnuri și de rugăciuni cîntate și de ce o astfel de producție a sporit și chiar s-a format în fiecare comunitate și prin „invenție” spontană. Caracteristic acestor compoziții, așa cum am
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
gen literar este stabilită și el va fi inserat definitiv în liturghie. Sîntem în plină epocă bizantină, și acesteia îi este destinat kontakion-ul, așa cum, cu opera lui Roman, ne aflăm într-o perioadă care este de-acum la limita creștinismului antic. 3. Roman Melodul Pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea se cunoștea doar biografia acestui autor de imnuri („Melodul”, deci „cantorul” prin excelență), de altfel plină de lucruri incerte, așa cum fusese scrisă de cei ce compuneau calendarele bizantine cu martiri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
împăratul Theodosius al II-lea (408-450) apar cele mai importante istorii bisericești din secolul al V-lea: toți scriitorii sînt interesați de politica culturală de mare anvergură a acestui împărat. Bibliografie. Cf. A. Momigliano, „L’età del trapasso fra storiografia antica e storiografia medievale (320-550 d.C.)” în Idem, Quinto contributo alla Storia degli Studi Classici e del Mondo Antico, Edizioni di Storia e Letteratura, Roma, 1975, pp. 49-71; F. Winckelmann, „Die Kierchengeschichtswerke in oströmischen Reich”, în Byzantinoslavica 37 (1976), pp. 1-10
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
că vrea să renunțe la orice încercare de înfrumusețare retorică și că nu dorește decît să fie înțeles fără dificultate. De multe ori transcrie ad litteram documente istorice și, procedînd astfel, se abate de la o regulă consolidată în tradiția istorică antică, și anume aceea de a nu insera în text elemente străine, cum e cazul documentelor, dacă sînt văzute dintr-o perspectivă retorică, astfel încît Sozomen, care scrie după Socrate, abandonează această practică, poate și în semn de dezacord implicit; de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pentru a respinge anumite critici adresate lui Constantin de către păgîni; lui Socrate, dimpotrivă, acestea nu-i trezesc aproape nici un interes. Partea introductivă a operei a fost considerată una din cele mai importante dovezi de conștiință metodologică rămasă de la un istoric antic, mai ales din cauza interesului autorului pentru documentele de arhivă și pentru valorificarea lor. într-adevăr, Sozomen nu declară doar că istoricul trebuie să vadă cu ochii lui sursele, așa cum, în fond, afirmase deja Socrate (și, firește, alții înainte de ei, chiar dacă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ales din cauza interesului autorului pentru documentele de arhivă și pentru valorificarea lor. într-adevăr, Sozomen nu declară doar că istoricul trebuie să vadă cu ochii lui sursele, așa cum, în fond, afirmase deja Socrate (și, firește, alții înainte de ei, chiar dacă istoriografia antică n-a avut o sensibilitate particulară pentru acest criteriu, care adesea nu era decît un enunț teoretic), ci expune și normele ce trebuie avute în vedere pentru o evaluare critică a izvoarelor. E necesar ca sursele să fie căutate în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sub tălpi, el e El Dorado și goana după aur. El îi mână de la spate, el face jocurile, el e zeul Coin la care se închină toți, de când se nasc și până își dau duhul. El a actualizat acel dicton antic panem et circenses și a prefăcut America, lumea, într-un McDonald's și Disneyland gigantic! Religia dolarului acoperă tot spectrul existenței, abia dacă poți vârî un vârf de ac din credința străbună cu care vii de-acasă. Nimic mai opus
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]