8,708 matches
-
cei mai îndepărtați strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar exercitînd, în același timp, o influență asupra lor" (Daicoviciu et al., 1984, p. 31). Este adăugată precizarea care lămurește egalitatea de statut civilizațional de pe care s-au realizat aceste schimburi și tranzacții mutual benefice: "contactul cu marile civilizații ale antichității a îmbogățit civilizația daco-getică fără a-i răpi originalitatea" (ibidem). Ambele elemente distinctive ale paradigmei rolleriane cu privire la chestiunea originii (slavizarea etnogeniei românești și antagonizarea clasială daco-romană) sunt revizuite. Schimbarea de paradigmă este observabilă încă din anii '60, sincronizându-se în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Manea, A. Pascu și B. Teodorescu (1993, p. 10): Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) Epoca Universal Continental Național Preistoria 4-3 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. Protoistoria Mil. II î.Hr. Mil. II î.Hr. Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista) Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr. 602 d.Hr. ("când dispare granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca modernă 1492 1453 1600 Contemporaneitatea 1789 1789
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și contemporană. O altă variație, mai elaborată, este încercată de A. Vulpe et al. (1999, p. 8), care clasifică "duratele timpului istoric în spațiul românesc" pe întinderea săgeții timpului, de la "Preistorie" (600.000 î.H.cca. 500 î.H), trecând prin "Antichitate" (cca 500 î.H.-271 d.H.), "Epoca migrațiilor" (271 d.H.-sec. IX), "Evul Mediu" (sec. IX-1821), "Epoca Modernă" (1821-1918), ajungând în cele din urmă în "Epoca Contemporană" (1918→). Acest tipar de periodizare își găsește adepți și în câmpul istoricilor care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asociată, de către unii cercetători, celei a originii de natură irațională a poeziei (sociologul american Pitirim Sorokin oferă o listă amplă a numelor date, în diferite epoci, zone geografice și doctrine filosofice, forței creatoare "supraconștiente" a omului, din India și Grecia Antichității până la Jean Jacques Rousseau, Ralph Waldo Emerson ori Eduard von Hartmann atman, purusha, rațiune eternă, nebunie divină, lumina interioară, geniu, inspirație, elan creator, intuiție etc. -69), deși, pentru mulți alții, activitatea poetica s-ar putea rezumă în "ecuația" rațiune tehnică
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ajunge cu măiestrie până în străfundul inimii, spunea Pindar la începutul odei nemeene (a IV-a) dedicate victoriei lui Timasarkos din Egina. Bardul caută să fie mai mult plăsmuitor de subiecte decât de stihuri, nota Aristotel în Poetica să. Iar în Antichitatea târzie, Horațiu le recomandă poeților să observe marele model al vieții și să se transforme în pictori ai ei. În ciuda faimei lui nu tocmai meritate, de fapt de bătrân provincial insensibil în fața artei (iritația, neascunsa, pe care i-o provoca
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
omului, în ultimă instanță 149 și le prezintă că pe o condiție de abilitate 150) în diviziunea dedicată artei frumoase: pentru artă frumoasă, desăvârșită, e nevoie de multă știință: noțiuni de limbi antice, lecturi din autorii considerați clasici, de istorie, antichități etc. Din acele discipline tradiționale care asigură pregătirea necesară și suportul creației ei și, de asemenea, pentru că acestea includ cunoașterea produselor acestui domeniu (retorica, poezia)...151. Înzestrarea înnăscuta a poetului geniu, spirit, gust (reluare a atributelor de perspicacitate intelectuală, forța
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
semnificații omenești de viață, orientându-l spre cele mai legitime și mai înalte dintre acestea. Artă, scrie autorul (pe linia unei vechi tradiții ce ajunge, de la contemporanul sau Giambattista Vico și înapoi prin Cassiodorus, Sextus Empiricus și Strabon pînă în Antichitate), "stimulează forțele sufletului, le sporește și le călește, ca să nu cedam acestor rele"160. Poetul simte cu mai multă intensitate decât ceilalți, datorită "spiritului sau favorabil sentimentului moral" (frumosul și binele apropiate, daca nu contopite cum erau κάλλος și άγαθός
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
confruntat dintotdeauna cu problema combaterii durerii în timpul operațiilor și în perioada postoperatorie. Durerea, în ciuda rolului benefic de semnal împotriva amenințării de leziune, a rămas, prin intensitatea excesivă, un dușman de temut cu care omul a trebuit să lupte. Încă din antichitate, medicina hipocratică folosea diferite extracte de plante (hioscina, scopolamina, opiumul) pentru combaterea durerii. Utilizarea extractului de opium (papaver somniferum), a extractului de maselariță (Hyosciamus niger), utilizarea mătrăgunei (Mandragora officinarum), folosirea hipotermiei, a alcoolului băut în cantitate mare și în timp
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
papaver somniferum), a extractului de maselariță (Hyosciamus niger), utilizarea mătrăgunei (Mandragora officinarum), folosirea hipotermiei, a alcoolului băut în cantitate mare și în timp scurt, precum și unele metode stranii, ca strangularea sau contuzia cerebrală, reprezintă „tehnici” de anestezie imaginate încă din antichitate și practicate până târziu, în Evul Mediu. În legătură cu utilizarea mătrăgunei, lui Dioscorides i se atribuie prioritatea în privința utilizării termenului de anestezie. Dar, orice istoric riguros al anesteziei îi va revendica începutul, va trebui să țină seamă - desigur într-un sens
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
o pedeapsă divină (idee preluată și dezvoltată de la mesopotamieni și evrei) și că; vindecarea se poate obține prin rugăciune și credință (convingere indusă Îndeosebi de vindecările miraculoase Înfăptuite de Iisus Hristos, apoi de apostoli și de marii sfinți creștini ai antichității și perioadei medievale), se regăsesc aproape nealterate. Dacă prima idee se poate traduce astăzi În termeni moderni printr-un mod și stil de viață dezordonat și necumpătat, abuziv și neadaptat nevoilor individuale, cea de a doua idee Își păstrează actualitatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
raporturile cu agresiunea externă fizică, chimică sau biologică (patologia), tratamentul unor boli (terapeutica), modalitățile de prezervare ale organismului față de agresiunea externă (igiena), au făcut ca durata medie de viață să depășească 70 ani, plecând de la 25-30 ani cât era În antichitate și apropiindu-se treptat de ceea ce este asigurat prin codul genetic (140 ani). Vreau să fac precizarea că știința la ora actuală, oricât de spectaculară pare prin realizările sale, nu a depășit nivelul cunoașterii reacțiilor fizicochimice și schimburilor de energie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sus, adică prin deturnarea nevoilor metabolice reglate instinctual conform teoriei lui Richter, către satisfacerea plăcerii de a mânca, fără a ține cont de nevoile reale ale organismului, cu alte cuvinte a acelui echilibru Între aport și consum cunoscut Încă din antichitate. În lumea antică exista termenul latin dioita care includea toate elementele ce contribuie la menținerea stării de sănătate: aer, apă, hrană, temperatură, exercițiu fizic, odihnă, iar Hipocrate scrie Încă din sec IV Î.e.n. despre regimul alimentar la omul sănătos și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
carbonului și hidrogenului (aduși prin alimentație) În prezența oxigenului (adus prin respirație), rezultatul fiind energia eliberată de aliment prin descompunerea sa până la bioxid de carbon și apă. Relația alimentației cu sezonul, profesia și zona geografică erau bine cunoscute Încă din antichitate „Între alimentație, origine, și locul geografic ocupat de un popor este o legătură care nu trebuie ruptă niciodată” sau, după cum spunea Hipocrate, „mai degrabă un regim alimentar nepotrivit decât să schimbi obiceiurile alimentare ale bolnavului”. Din acest concept vor decurge
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
veche cunoscută - aproximativ mileniul VI Î.H) avea În scrierile sale primele seturi de mișcări sportive „pentru sănătate și tinerețe”. Datorită acestor principii aplicate cu cunoscuta rigurozitate asiatică, se consideră că civilizația chineză a realizat cea mai sănătoasă populație din antichitate. În urmă cu 3500 de ani civilizația egipteană, la rândul ei, punea la loc de cinste mișcarea sportivă, mărturie stă faptul că majoritatea mormintelor egiptene sunt ornate cu scene sportive, cu picturi Înfățișând oameni În diferite ipostaze tipic sportive. La
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
naturii și care are ca izvor obiectiv dispozția simetrică a părților obiectelor, imbinarea specifică a culorilor, armonia sunetelor etc.”. Cu alte cuvinte frumosul ar presupune perfecțiunea În formă, culoare și sunet, de aici și interesul filosofilor pentru frumos Încă din antichitate. Astfel pitagoricienii limitează frumosul la proporție, măsură și armonie, dimensiuni pe care le includ În două definiții distincte. Prima ar fi că frumosul constă În adecvația unui lucru sau unei ființe la scopul ei, ceea ce Înseamnă că frumosul presupune o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
al utilității frumosului prin adecvație către o finalitate necesară și cel al plăcerii procurate prin Încântarea simțurilor. Sofiștii aveau să supraliciteze acest ultim aspect al frumosului și-l vor afunda În „mâlul plăcerilor”, concepție și atitudine care avea să domine antichitatea până la Socrate, cel ce avea să scoată frumosul din zona plăcerilor Înălțându-l spre zona sufletului, asociindu-l (În celebrele sale dialoguri cu Phidas) cu noțiunea de bine. Platon va respinge ambele definiri ale frumosului și-l va introduce În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conviețuire pașnică, toate În spiritul iubirii aproapelui. Până la urmă toate acestea n-ar Însemna altceva decât respect pentru natura umană (individ și societate) și natura Înconjurătoare din care omul face parte integrantă (mediul Înconjurător). Seneca, unul din marii Înțelepți ai antichității, referindu-se la natura umană spunea „omul nu moare, el se omoară pentru că prin neștiința lui se abate zilnic de la regulile naturii și-și grăbește deznodământul pe care soarta i l-a pus la un termen mai Îndepărtat”. Prin urmare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de emancipare a spiritului uman. Acest melanj civilizator a dus În timp la constituirea a ceea ce numim, de aproximativ 200 de ani Încoace, mediul urban. Deși ca structură și oportunități mediul urban s-a delimitat de mediul rural Încă din antichitate, adevărata ofensivă a urbanizării o putem asocia descoperirilor tehnico-științifice, care aveau să conducă la apariția și dezvoltarea industrializării, cunoscută În prima sa etapă din evoluția civilizației umane ca epoca mașinismului, epocă care avea să dureze de la Începutul secolului al XIX
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nutriment, muncă executată manumilitară (impusă, la comandă n.n.) este o șarlatanie demnă de un fanariot bătrân” (se referea la C A Rosetti). Eminescu cunoștea foarte bine posibilitățile medicinei acelor vremuri „ce s-ajute terapia, arta de a vindeca, care din antichitate până azi mai nu a făcut progrese contra rezultaților administrației” și se Întreabă retoric: cu clistirul se reduc dările? Se fac oamenii stăpâni pe echivalentul muncii lor? blasturul va desființa echiritul pe gâște și găini? decocturile vor face pe zevzechidis
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
prin promovarea propriei culturi în exterior, fenomen văzut, în funcție de conjunctură sau de perspectivă, ca fiind negativ sau pozitiv (americanizarea lumii în secolele al XX-lea și al XXI-lea, romanizarea unor spații europene, asiatice și nord-africane de către Imperiul roman în antichitate). Termenul de imperialism cultural a apărut și a câștigat circulație în anii șaizeci, dar a devenit și mai important după căderea blocului comunist, în condițiile în care SUA este percepută ca singura supraputere militară și principalul exportator de ceea ce John
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
adevăratul Dumnezeu, În Care, de veți crede cu neîn‑ doială, Îndată veți fi sănătoși”. IX.2.1. Sfinții Cosma și Damian - patronii spirituali ai medicilor 257 Marele dosar hagiografic al acestor doi sfinți martiri, ale căror origini trimit tocmai către Antichitatea creștină, s‑a Îmbogățit și mai mult de‑a lungul secolelor, prin numeroasele traduceri și modificări aduse martirologiilor, dar și datorită culegerilor ce reunesc relatările minunilor și a multiplelor panegirice. Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 213
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și Euprepius au suferit În orașul Egeei, În ziua a cincea a lunii octombrie. IX.2.2. Reprezentarea celor doi sfinți taumaturgi În iconografie Foarte cunoscuți, sfinții „fără de arginți” Cosma și Damian au fost În mod frecvent reprezentați Încă din Antichitate ; patroni spirituali ai medicilor, ei apar În diverse imagini, pe sigilii, pe monede, În decorațiunile sanctuarelor ; tămă‑ duitori fiind, s‑au bucurat de recunoștința bolnavilor vindecați. Puternici protectori cerești, atrag nenumărați credincioși, care le sunt devotați, dintre care unii au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
adapteze și la cultura de afaceri, care este puternic influențată de cultura națională și care se referă la înțelegerea „modului de a face afaceri”. Ce este valabil în Germania se situează, poate, în afara cutumelor în Japonia - și știm încă din Antichitate că atunci când ești în Roma trebuie să te comporți precum romanii. Există, de asemenea, o cultură ocupațională (de exemplu, o cultură a bancherilor sau una a consultanților) care trebuie încadrată în cultura corporatistă specifică fiecărei ocupații. În ultimul timp, în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
lui Apollinaire, Zone, e justificată, trebuie remarcat totuși că, dincolo de tehnica simultaneistă ce putea servi drept exemplu, Ulise al lui Voronca apasă mai puțin pe latura demitizantă de care era tentat poetul francez „las de ce monde ancien” și sătul de antichitatea greacă și romană. Sensibil la spectacolul modernității, Voronca reabilitează naturalul, reintroducându-l, insolit, în scena metropolei moderne, sub imperiul particularei sale aspirații de comunicare / comuniune cu elementele: sensibilitate al cărei fond romantic poetul român e departe de a-l renega
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]