16,557 matches
-
tradiționale și cele noi. În sfârșit, în alte cazuri, unor populații nu li s-a recunoscut cetățenia noului stat și au întâmpinat dificultăți să o obțină. Nu ne referim, în acest context, la problemele politice privind trasarea frontierelor și legitimitatea apartenenței unui teritoriu la unul sau altul din state. Insă comunitățile respective, devenite minoritare fără voia lor, în cele mai multe cazuri aflate pe teritoriile respective de secole sau decenii, au dreptul să fie tratate ca minorități și să li se aplice standardele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
apogeul absurdului și nesăbuinței, un act de futilitate și iresponsabilitate al factorilor decidenți, măsuri care se răsfrâng în mod nedrept asupra românilor din stânga Prutului, o aventură a celui care fără să fie măcar român (nici numele nu-i poate disimula apartenența), nu are nici legitimitatea să o facă. Odată ce România a intrat în Uniunea Europeană și în N.A.T.O, frontiera sa de Est, dar și cea comunitară duce totalmente la delimitarea-ruperea, pe Prut, a Europei de Moldova și prin aceasta, devine veșnică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
RSS Moldovenești unionale", iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 "Decretul cu privire la stabilirea graniței între RSS Ucrainiană și RSS Moldovenească", acte normative prin care s-a încercat, în absența oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii și apartenența noii republici la URSS; RAMINTIND că în ultimii ani mișcarea democratică de eliberare națională a populației din Republica Moldova și-a reafirmat aspirațiile de libertate, independență și unitate națională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naționale de la Chișinău din 27
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
soluția aleasă ridică, totuși, întrebarea de ce au fost necesare atâtea eforturi? Numai ca să se elimine cuvintele "constituție" și "constituțional" sau referirile la simbolurile Uniunii, în condițiile în care, pentru 16 state membre, inclusiv România, aceste însemne "continuă să reprezinte simbolurile apartenenței comune a cetățenilor Uniunii Europene și ale legăturii lor cu aceasta", așa cum se menționează în Declarația nr.52 anexată Actului final al Conferinței? Prin preluarea dispozițiilor din Tratatul constituțional, s-a urmărit să se dea satisfacție, atât celor 18 state
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
administrativ-teritoriale pe criterii etnice, lingvistice sau altele asemenea, criteriile trebuind să fie generale și comune pentru toate unitățile administrativ-teritoriale de același rang sau de același nivel. Admiterea unor asemenea criterii ar însemna instituirea unei discriminări între cetățenii aceleiași țări, în funcție de apartenența lor la o minoritate națională sau de folosire a unei anumite limbi materne, cu desconsiderarea unor criterii obiective. Aceste criterii pot și trebuie însă să fie avute în vedere în ansamblul celorlalte criterii expres prevăzute de lege, care au rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Portugaliei, Comisia Europeană a subliniat faptul că acquis-ul comunitar implică și o condiție politică, în sensul că "principiile democrației și respectării drepturilor omului fac parte din patrimoniul comun al popoarelor statelor reunite în Comunitățile Europene și constituie elemente esențiale ale apartenenței la aceste Comunități". Tratatul asupra Uniunii Europene face referire la acquis-ul comunitar în Art. B, care prevede că Uniunea Europeană are ca obiectiv "menținerea integrală a acquis-ului comunitar și dezvoltarea lui" și în Art. C, potrivit căruia acțiunile Uniunii pentru atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2007 46 De exemplu, un obiect nu poate ocupa simultan poziții diferite în spațiu, sau nu poate avea simultan culori diferite etc. P.Kun, op.cit., p.7 47 În concepția autorului, cel mai evident naționalism civic este cel american. Astfel, apartenența este definită formal de calitatea de cetățean, adică de drepturile și libertățile presupuse de această calitate, la care nu au acces cei ce nu beneficiază de cetățenie. Etnia sau calitățile unui anumit grup nu caracterizează naționalismul american, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
470 km este demarcată de cursul Dunării. footnote> pentru a primi asistență financiară din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, în cadrul obiectivului „Cooperare teritorială europeană”. De asemenea, este primul program care tratează regiunea transfrontalieră ca pe un întreg, fără a distinge apartenența la una dintre cele două țări vecine. Programul vizează cinci obiective specifice: • îmbunătățirea accesului la infrastructura de transport în cadrul zonelor eligibile în vederea facilitării circulației bunurilor și persoanelor; • îmbunătățirea transmiterii de informații despre oportunitățile comune în cadrul zonei transfrontaliere; • conservarea valorii intrinseci
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
a cheltuit fonduri comunitate în valoare totală de 211 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat un aport mediu anual de 0,8% la produsul intern brut. Aceste creșteri au atins niveluri mai mari în perioadele: 1985-1990 (primii cinci ani de apartenență a Spaniei la UE) și 1997-2005 (perioadă în care a coincis cu integrarea Spaniei în Uniunea Economică și Monetară). footnote>. De altfel, Spania, alături de Irlanda, a fost considerată una dintre țările care a folosit cel mai eficient resursele comunitare alocate
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
față de acesta, decizia de a-l cumpăra sau nu, de a amâna achiziția etc.<footnote Ildiko Fekete, op. cit., p. 13. footnote> Astfel, consumator poate fi considerat orice subiect economic care are drept obiectiv satisfacerea necesităților individuale sau ale microgrupului de apartenență (familie, gospodărie). Conceptul de consumator nu se referă numai la câmpul existenței bunurilor, ci se prelungește în eul subiectului economic, în principal asupra proceselor cognitive, adică a premiselor care duc la conștientizarea actului de cumpărare<footnote H. Raffee, „Das Verbraucherverhalten
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
anticipări, așteptări; − intenții de economisire; − aspirații de promovare profesională. Variabilele exogene cuprind: − situația economică, demografică și financiară a cumpără torului; − antecedentele culturale și de instruire; − biografia socioprofesională și a ocupațiilor din trecut; − normele de comportament în familie, grup social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul la informațiile publice și private; − mărimea și valoarea cumpărăturii; − urgența cumpărăturii. Comportamentul consumatorului este, prin urmare, rezultanta a două grupe de variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
dezvoltării economice și de nivelul de civilizație, acestea se grupează în: − nevoi de bază sau inferioare; − nevoi complexe sau superioare. c) În raport cu dimensiunile ființei umane, nevoile sunt structurate în: − fiziologice (nevoia de hrană, nevoia de reproducere etc.); − sociale (nevoia de apartenență la un grup, nevoia de comunicare); − spiritual-psihologice (presupun raționalitate, gândire elevată, viață spirituală superioară). d) După subiecții purtători, trebuințele (nevoile) se clasifică în: − individuale; − de grup; − ale societății, în ansamblu. e) În funcție de ciclul activităților vitale, distingem: − nevoi zilnice; − nevoi săptămânale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
conducătoare care să-i îndepărteze de la un anumit comportament). Totodată, trebuie să facem distincție între (figura 3): − motivații biogene, structurate pe nevoi de ordin fiziologic (foame, sete etc.); − motivații psihologice, care au la bază nevoi de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.). După cum precizam mai sus, motivațiile care stau la baza comportamentului de cumpărare și consum pot fi clasificate și în: − motivații raționale; − motivații emoționale. Observație: Cercetătorii behavioriști ai consumatorului<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 30. footnote> folosesc
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Japonia și țările vorbitoare de limbă germană, oamenii consideră ca fiind foarte importante nevoile de securitate personală și confort, în timp ce în Spania, Franța, Portugalia și alte țări latine sau asiatice, oamenii sunt cel mai motivați de nevoia de securitate și apartenență la un anumit grup<footnote Geert Hofstede, Cultural Consequences, Sage, London, 1984, apud Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 361. footnote>. Totodată, această abordare secvențială a nevoilor a fost criticată de unii sociologi și psihologi, în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
comportă o dublă dimensiune (cognitivă și afectivă), determinând formarea atitudinii față de marcă<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 92. footnote>. În procesul de formare a atitudinilor unui consumator, un loc important îl au influențele de natură culturală și socială (grupul de apartenență, grupul de referință, cultura etc.), precum și persona litatea, sau stilul de viață al individului. <footnote Costinel Dobre, Constantin Negruț, Mirela Venczel, Marketing, Editura Amphora, Reșița, 1995, pp. 92-93 footnote> Atitudinile formează o punte de legătură între percepții și comportamentul manifest
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
footnote> (Sorokin, Social and cultural mobility). În acest context, recunoașterea diferențelor este o realitate: diferențe de venit, de patrimoniu, de putere, de prestigiu, de cultură... și de loc, în cadrul producției<footnote Ibidem. footnote>. Comportamentul consumatorului este puternic influențat și de apartenența acestuia la o anumită clasă socială - acea grupare relativ permanentă și omogenă, care cuprinde indivizii cu poziție socială asemănătoare, caracterizată prin nivelul apropiat al veniturilor, proprietăților, nivelul educațional și al stilului de viață. Max Weber definea clasele sociale pornind de la
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
individului, este, de asemenea, o variabilă foarte importantă care influențează comportamentul consumatorului, deși nu întotdeauna este un indicator bun în delimitarea claselor sociale. Averea (patrimoniul) reprezintă rezultatele acumulării unor venituri dintr-o perioadă anterioară. Ea este un indicator decisiv al apartenenței la o anumită clasă socială, nu doar prin valoarea sa, ori prin posibilitățile prezente și viitoare de generare a altor venituri, ci și prin natura alegerilor efectuate (locuința pe care o posedă consumatorul, mașina pe care o deține, titlurile de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
contribuie la încadrarea consumatorului într-o anumită clasă socială. Asocierea se referă la relațiile pe care un individ le are cu semenii săi. Deoarece oamenii se simt cel mai bine când sunt împreună cu cei care au comportamente și valori asemănătore, apartenența la un anumit grup și interacțiunile sunt considerate un determinant primar al clasei sociale a unei persoane. Socializarea este procesul prin care o persoană învață anumite lucruri, încă din primii ani, din participarea la viața comunității. Puterea reprezintă potențialul oamenilor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
o asociație profesională, un club sportiv, un sindicat ș.a. Aceste grupuri au o influență mai scăzută în formarea atitudinilor și în controlul comportamentului, însă pot exercita o influență în cadrul sferei de activitate comună sau al interesului reciproc; c) Grupurile de apartenență reprezintă un tip de structură socială față de care oamenii au conștiința că îi aparțin, ei având un obiectiv comun, un simțământ de unitate și unele norme comune<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 112. footnote>; d) Grupurile disociative sunt
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
asociere colegială și sunt mai puțin structurate. Deși foarte rar apar în scris, normele acestor grupuri pot fi uneori stricte, iar influența lor este, de multe ori, foarte puternică; g) Grupurile implicite sau categoriale sunt acele grupuri în cazul cărora apartenența este implicită datorită vârstei, educației, culturii etc. și chiar dacă nu sunt constituite pe criteriul voluntariatului, subiecții sunt totuși influențați de presiunea de conformitate a grupului propriu zis<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 124. footnote>. După cum reiese din cele prezentate mai
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
consumator. Dacă nevoia consumatorului este una fiziologică (foame, sete etc.), ea grăbește decizia de cumpărare, pentru că, „după un anumit prag de intensitate, devine un imbold.”<footnote Ibidem. footnote> În situația în care nevoia consumatorului este de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.), stimulul vine din exterior, iar procesul „deliberării” este, în general, mai lent. Prin urmare, apariția unei probleme poate avea la bază atât un stimul intern, cât și un stimul extern, ofertanții trebuind să studieze consumatorii pentru
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
față de acesta, decizia de a-l cumpăra sau nu, de a amâna achiziția etc.<footnote Ildiko Fekete, op. cit., p. 13. footnote> Astfel, consumator poate fi considerat orice subiect economic care are drept obiectiv satisfacerea necesităților individuale sau ale microgrupului de apartenență (familie, gospodărie). Conceptul de consumator nu se referă numai la câmpul existenței bunurilor, ci se prelungește în eul subiectului economic, în principal asupra proceselor cognitive, adică a premiselor care duc la conștientizarea actului de cumpărare<footnote H. Raffee, „Das Verbraucherverhalten
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
anticipări, așteptări; − intenții de economisire; − aspirații de promovare profesională. Variabilele exogene cuprind: − situația economică, demografică și financiară a cumpără torului; − antecedentele culturale și de instruire; − biografia socioprofesională și a ocupațiilor din trecut; − normele de comportament în familie, grup social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul la informațiile publice și private; − mărimea și valoarea cumpărăturii; − urgența cumpărăturii. Comportamentul consumatorului este, prin urmare, rezultanta a două grupe de variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
dezvoltării economice și de nivelul de civilizație, acestea se grupează în: − nevoi de bază sau inferioare; − nevoi complexe sau superioare. c) În raport cu dimensiunile ființei umane, nevoile sunt structurate în: − fiziologice (nevoia de hrană, nevoia de reproducere etc.); − sociale (nevoia de apartenență la un grup, nevoia de comunicare); − spiritual-psihologice (presupun raționalitate, gândire elevată, viață spirituală superioară). d) După subiecții purtători, trebuințele (nevoile) se clasifică în: − individuale; − de grup; − ale societății, în ansamblu. e) În funcție de ciclul activităților vitale, distingem: − nevoi zilnice; − nevoi săptămânale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
conducătoare care să-i îndepărteze de la un anumit comportament). Totodată, trebuie să facem distincție între (figura 3): − motivații biogene, structurate pe nevoi de ordin fiziologic (foame, sete etc.); − motivații psihologice, care au la bază nevoi de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.). După cum precizam mai sus, motivațiile care stau la baza comportamentului de cumpărare și consum pot fi clasificate și în: − motivații raționale; − motivații emoționale. Observație: Cercetătorii behavioriști ai consumatorului<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 30. footnote> folosesc
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]