73,900 matches
-
s-a prins că i-am aruncat vitriol pe moacă și m-a onorat cu tăcerea. Dar nici nu și-a mai manifestat marea admirație pentru pânzele mele; cel puțin până acum. În situația în care lucrările mele vor fi apreciate pecuniar, ca ale oricărui mare artist înțelegi? doar post-mortem, mi-am luat niște măsuri de siguranță. În perioadele mai lungi de ședere pe insulă, lucrez cel puțin o zi pe săptămână, pe plantația de cocotieri a unei familii prietene, cot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
haine cu dungi, dintre acelea pe care le purta, zâmbind, și nea Onuț. Numai că unchiul era străjuit și de doi milițieni grijulii, care-l ajutau să treacă prin aglomerația de panaramă a unei clădiri foarte mari. Chiar i-am apreciat pe milițienii aceia care-i acordau, dezinteresați, atâta atenție. Mama m-a așezat, în holul acelei clădiri, pe o bancă mare de tot, și mi-a spus că trebuie să nu mă mișc mult timp de acolo, pentru că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nu pe un copac, din câte am înțeles, ci pe un domn care nu voia, nici în ruptul capului, s-o cunoască, deși, între noi fie vorba, avea ce învăța de la ea, cea care mă educase pe mine de mă aprecia toată lumea. Venea apoi supliciul de neocolit. Când punea tata ochii pe mine, în felul său drăgăstos, ca atunci când se jura că n-o să mai folosească decât în scopuri pașnice cureaua de la pantaloni, era clar că a venit momentul sponsorului petrecerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ia mama dracului de guriști și țambalagii de mahala ce sunteți, că a tunat și v-a adunat pe scara asta: pușcăriași, ghicitoare, scandalagii și genioși!"... Era clar. "Sara pe deal" nu putea fi ocolită... Intru și cânt. Unchiul Grătărel apreciază valoarea. Scuipă faraonic pe-o sută și mi-o lipește de frunte. Nimeni nu face economie de scuipat. Mă trezesc, într-o clipă, cu toată fața acoperită de bancnote. Unchiul aplaudă, își suflecă teatral mânecile și lasă să se vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
istoria asta. Se simt obligați amicii să-mi spună că m-au zărit în colțul acela din dreapta-jos în Cina cea de Taină, chiar acolo, în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie. În timp ce unii îmi apreciază bunul simț, pentru că n-am revendicat un loc de-a toarta cu apostolii, alții cred că, dimpotrivă, având în vedere austerul meu stil de viață, aș putea râvni la un loc pe băncuța de mare praznic a tabloului. Sunt prezenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
din prima despre ce-i vorba... Are unchiul un nume?... Tata, utilizator de cap, face gimnastica pozitivă a organului complex amintit... Eu, cu recunoscuta mea autoritate "Deștept băiat. Să vă trăiască" aferim către tata. Ne înțelegeam de minune, iar stilații apreciau asta. Atunci mi-am dat seama că noi doi semănam cu băieții aceia veseli, Stan și Bran, și că am putea juca, substituindu-i, într-un film de genul Stan și Bran în vizită la stilați... Ne-ați putea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
că-i rost de pescuit în ape tulburi... Sărut mâna, doamna Lili, frumoasă mușcată aveți... Madam Lili rămâne în poziția trăsnit din senin... Plec. Ne întâlnim din nou. Sărut mâna, doamna Lili, frumoasă mușcată mai aveți. Și nenea sportivu' o apreciază... Trăsnetul o lovește din nou. Apoi zâmbește precum mușcata din balcon. Doamna Lili e femeie cu scârț. Știe să aprecieze o vorbă bună... Și de mult timp iubești mușcatele?... A, nu, după ce i-au căzut cu tronc lu' nea sportivu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
trăsnit din senin... Plec. Ne întâlnim din nou. Sărut mâna, doamna Lili, frumoasă mușcată mai aveți. Și nenea sportivu' o apreciază... Trăsnetul o lovește din nou. Apoi zâmbește precum mușcata din balcon. Doamna Lili e femeie cu scârț. Știe să aprecieze o vorbă bună... Și de mult timp iubești mușcatele?... A, nu, după ce i-au căzut cu tronc lu' nea sportivu' cu mustață. Are gusturi omu'... Și mai știe cineva că tu și cu nea sportivu' apreciați mușcata?... Timpul însemna bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
în vistierie și scoate una bucată lovea. Mi-o-ntinde, ca din întâmplare, o iau normal, ca și cum aș inspira următoarea gură de aer... Și cam de când ți-ai dat seama că și alții au această pasiune?... Asta da întrebare! Eu apreciam mult întrebările. Proful de civică zicea că întrebările sunt mai importante decât răspunsurile, pe lumea aceasta. După ce-a slobozit înțelepciunea asta pe gură, nici n-am mai prea dat pe la orele lui. Ceva mai important decât asta n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mâna și-mi atinsei locul, apoi dusei la buze. Îmi rămase preț de câteva clipe un gust dulce-amărui, iar pe tot parcursul serii imaginea acelui gust. La sfârșit, din sala extaziată primirăm o ploaie de aplauze care ne acoperiră. Fusesem apreciați. După spectacol, Angi mă luă în brațe și făcu cu mine mai multe piruete. Și greși din pupici (din ploaia de pupici) un sărut pe gură. Poposi o clipă pe buze, parcă nevrând să accepte că a greșit. Când îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cast, dar cu promisiuni fierbinți. Fu perfect. · Îl evitasem în ultimele zile. Iar acum stăteam în biroul său, îngropată în hârțogării, cercetând, înainte de a coborî la petrecere. Ce naiba crezi că faci? intră furtunos pe ușă. Bine, tu? Întrebai eu. Nu aprecie ironia, chiar dacă îi zâmbii puțin. Se vedea prin ochii lui că ține la mine, dar și că era furios. Nu renunți, nu? Pleacă! Nici într-un caz. Dădui din cap, în semn că nu, dar îndrăznii o privire scurtă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
îmbrățișându-mă. Încep să-l plesnesc, până mă ține din nou: Vreau să te cuceresc. Ce zici, îmi dai această șansă? /1 Însă îți sugerez să nu faci vreo prostie. Și ne comportăm normal, civilizat. Vorbim. Și încep să-l apreciez. Însă în același timp încordarea nu mă lasă să respir. Prevăzător nu mi-a lăsat nici o portiță de ieșire. Și când dansam lent, curentul căzu și muzica se opri. Deși stânjenită pe tot timpul dansului, mă simțeam ușurată. Și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Și dacă ne certăm cumva știu cum să o împac. Și dacă se întâmplă să fie vreo neînțelegere la mijloc, atunci o lămuresc dacă e vorba de acele persoane civilizate, astfel evitând eventualele confruntări. Și de persoanele pe care nu apreciez, însă nu le detest, cu ele râd cel mai bine. · Spre exemplu, vine timpul să înfrunt pe toată lumea. Intru în salonul plin. Toți mă privesc. Fără ca ținuta-mi să fie sfidătoare, ochii să-mi sclipească. Mă uit în jur. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Nu te-a dat dracului? — Ca să vezi, Gelule, toată furia și-a stăpânit-o, făcându-mă doar neatent. Și când ne-am lovit în capete, din repezeala cu care adunam lucrurile, nici atunci nu și-a ieșit din fire. Am apreciat foarte mult această atitudine a ei. Dacă ar fi fost o altă puștoaică, te-ar fi făcut cu ou și cu oțet, ba ți-ar mai fi tras și vreo palmă, era de părere Gelu. Mai mult, a izbucnit în
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
avut relații cu mai multe femei pe care le-ai iubit într-o măsură sau alta. Cum te iubesc pe tine n-am iubit pe nimeni și de când te-am cunoscut relațiile amoroase cu femeile au dispărut din viața mea. Apreciez foarte mult atitudinea ta. Ai avut multă răbdare cu mine, n-ai forțat niciodată nota, dovadă că abia după trei ani ne-am sărutat ca doi îndrăgostiți și dacă eu n-aș fi fost de acord nu s-ar fi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de foarte multă vreme. Tot de la el cumpărăm. —E de prin zonă?era curios Matei. —La vreo 14-16 kilometri de aici, îi lămurește Camelia. —La intrarea în satul Plopișor, precizează Sebastian. Am cumpăra și noi, nu Cecilia? Este foarte gustoasă! apreciază Matei. Spuneți câte kilograme doriți, vă pregătiți o putinică, așa cum avem noi, v o ducem acolo ca el să v-o umple și vă anunțăm când este gata ca s-o luați. Noi am dus-o săptămâna trecută. — Dar dacă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mine. Matei nu mai este cel de la început cu renumele de fante. De când a cunoscut-o pe Cecilia s a schimbat radical, fiindcă a iubit-o și-o iubește enorm. — Știu că se iubesc foarte mult pentru care sunt și apreciați de cei care îi cunosc. Numai zilele acestea cu cine m-am întâlnit și am adus vorba despre accident, toți i-au compătimit dorindu-i însănătoșire Ceciliei. Nu era unul să nu spună: „Cât de mult se iubesc oamenii aceștia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
capul patului, și să-și privegheze atent și în liniște mama aflată în suferință. Tot timpul, el ținu neîntrerupt mâna ei într-ale lui, pentru a-i putea simți bine pulsul grăbit, clipă de clipă. Nu s-ar putea deloc aprecia cam cât a stat el în felul acesta, căci este prea greu de socotit, întrucât, în astfel de situații, mereu timpul ți se pare fie că înțepenește dintrodată locului, fie că o ia nebunește la goană. În fine, Șerban a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare solicitate. Plata se va face ramburs (la primirea coletului poștal), taxele poștale fiind suportate de editură. Și pentru că dumneavoastră apreciați cărțile noastre, meritați din plin să faceți parte din Clubul de carte Institutul European, beneficiind totodată de reduceri semnificative de preț. Astfel: Suma minimă Suma maximă Reducere (%) 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
-i pe părinții mei. Am mințit colegii pentru că la fabrică trebuia s-o iau în sens invers, apoi ca ei să nu vadă ce plan pun eu în practică, astfel că ei au plecat fiecare la casa lui. Când am apreciat că distanța față de ei este favorabilă mie, am făcut cale întoarsă și am ajuns la poarta omului. L-am salutat din nou, el a ridicat capul să vadă cine sunt, m-a văzut, mi-a răspuns ca de obicei și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
tuturor persoanelor singure poezia: „Singur.” După ceva ani am întâlnit un caz aproximativ asemănător, într-o altă zonă a țării, numai că de această dată nu era vorba despre un bărbat, ci despre o femeie. Femeia în cauză avea vârsta apreciată de mine, între cincizeci și șaizeci de ani, soțul îi murise în război, nu avea copii și nici rude. Căsuța destul de săracă în care locuia, era situată într un câmp destul de departe de satul de care aparținea, de aceea vedea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Nietzsche unul care crede în Dumnezeu și pe atei sau agnostici să-i consider creștini "impliciți" sau, cum spusese la timpul său Karl Rahner, "creștini anonimi". Îmi era limpede încă de la început că îndeosebi evreii și musulmanii nu ar fi apreciat acest tip de "anonimitate creștină" și l-ar fi considerat o încercare de monopolizare creștină. Astfel raportul dintre încrederea de fond și credința în Dumnezeu se verifică a fi foarte complex. Pe baza experienței mele, confirmată de Erik H. Erikson
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
noi. Nimic și nimeni nu poate să constrângă o persoană să-și pună întrebarea despre sensul vieții. Este o întrebare care se poate ține foarte ușor sub cheie. Hartmut von Hentig (n.1925), un profesor de pedagogie pe care îl apreciez mult, afirmă că nu știe care este scopul vieții sale și că nu simte deloc lipsa acestuia. "Viața mea însăși este un scop al ei", a scris odată în revista Christ in der Gegenwart (nr. 36, 1999). Cu tot respectul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
structuralist care consideră că sensul și valoarea vieții ar fi doar o construcție umană. Pentru un asemenea constructivist eu, ca și om, mă limitez să aplic realității și existenței mele o construcție conceptuală sau lingvistică. Și eu, ca și constructiviștii, apreciez libertatea, forța creativă, autonomia. Dar găsesc problematic faptul că individul sau societatea în totalitatea sa trebuie să apară ca niște creatori ai sistemelor de sens sau chiar al sensului prin antonomasie, fără a presupune nici un fel de sens intrinsec al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
specific romană, imposibilitatea și inadecvarea hirotonisirii femeilor, pe care o consider conformă cu scripturile și timpul prezent. Evreii, creștinii și musulmanii sunt monoteiști: ceilalți sunt politeiști? De fiecare dată când vorbesc cu indienii culți îmi dau seamă cât de puțin apreciază să fie considerați politeiști, adoratori de zei. Și în India sunt religii monoteistice. Pentru mulți indieni Vishnu și Shiva sunt chemați Dumnezeu prin antonomasie. Iar alții văd în spatele tuturor acestor diverse divinități indiene singura și unica divinitate, pe care o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]