18,576 matches
-
Își extinde colaborările și la periodice din București: „Rampa” (în care semnează și comentarii muzicale), „Lectura pentru toți”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”. Hipersensibilă, arsă de dorința de „a face ceva care să iasă din nivelul comun”, conștientă că are „aptitudini pentru lucruri mai alese”, suferind de „acea asfixie a tot ce-i frumos, bun, sfânt în suflet” resimțită în căsnicie, M.-M. și-a căutat salvarea în jurnal, în literatură, în corespondență. Scrisorile către G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
materialele inerte cu care lucrează pentru a-și face treaba. În cazul lui Lenin, relativa lipsă de dinamism a materialului modelat este sugerată de conotațiile termenilor „mase” și „proletariat”. O dată adoptate aceste cuvinte plate, diferențele enorme de istorie, experiență politică, aptitudini organizaționale și ideologie (ca să nu mai vorbim de cele religioase, etnice și lingvistice) din cadrul clasei muncitoare devin greu de analizat. Mai este și un alt posibil motiv, legat de situația Rusiei, pentru care să fi insistat Lenin ca să existe un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a textilelor extrem de competitivă datorită rețelelor de susținere reciprocă, adaptabilității și unei forțe de muncă foarte competente și devotate. În același timp, afacerile de familie sunt și bine integrate Într-o societate locală atent studiată, cu o viață asociativă și aptitudini civice ce durează de secole. Aceste firme și societățile dense și diverse de care depind au Început să fie văzute tot mai puțin ca niște forme arhaice de supraviețuire și tot mai mult ca tipuri de Întreprinderi ideale pentru contextul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Spiritualizat, lirismul se vrea sobru și direct, încălzit de patosul participării, de tensiunea ideilor și de flacăra dragostei (chiar dacă uneori poemele sunt compuse, și acum, în stil de discurs declarativ sau didacticist). O particularitate esențială a poeziei lui I. este aptitudinea de a cânta pe mai multe „coarde”, împletind dezinvolt și inegal socialul cu intimitatea, civismul cu lirismul, notația peisagistică cu cea ontologică. A tradus din opera lui Pușkin, Lermontov, Lev Tolstoi, Nekrasov ș.a. SCRIERI: Blestem, Chișinău, 1937; Moartea vulturului, Chișinău
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
sunt urmate de investiții inadecvate în ceea ce privește personalul implicat în training, inclusiv schimbările implementate și testele, atât articolele lipsă a politicii incorporate protectoare a integrității datelor în sistemele ERP cât și regulile de folosire. Restricțiile ERP-ului includ: Succesul depinde de aptitudinile și experiența forței de muncă, inclusiv training-ul despre cum să facem să funcționeze bine sistemul. Multe companii reduc cheltuielile, minimalizând bugetul pentru pregătire. În particular, deținătorii micilor întreprinderi folosesc pentru sistemul lor ERP un personal cu educația insuficientă în
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
unui organism, de exemplu, menține concentrația de zah)r în sânge între anumite limite, în ciuda variet)ții de mâncare și b)utur) ingerate. În mod similar, taxele negative și progresive pe venituri micșoreaz) disparit)țile de venit, în ciuda variațiilor în aptitudinile, energia și șansele indivizilor. Întrucât asemenea structuri aduc în prim plan procese de nivelare, cei care experimenteaz) efectele de nivelare nu au nevoie nici s) cunoasc) structura, nici modalit)țile prin care sunt produse efectele. Structurile de acest gen reprezint
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
banala locuință, poziționarea și re-poziționarea fiecăruia dintre noi în spațiile sociale scăpate de sub controlul totalitar au devenit libere și normale. Nu întotdeauna, însă, această re-plasare, simbolică sau materială, s-a potrivit cu ceea ce fiecare dintre noi credeam că știm despre posibilitățile, aptitudinile, talentele și meritele noastre și ale celorlalți. Reală sau numai percepută, inadecvarea a devenit, drept urmare, ca și dislocarea, unul din fenomenele curente ale timpului nostru și, în raport cu ea, o prelungire inevitabilă. Or, dintre toți cei care, în ultimii 15 ani
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acestei soluțiuni sunt însă țăranii transilvăneni, care formează Partidul Național, boierii și cei mai de vază politicieni liberali. Boierii se tem de pierderea influenței lor în afacerile statului în cazul în care se va încuiba la curte aristocrația ungară, cu aptitudinile ei politice, dacă se va face unirea. Țăranii transilvăneni se văd amenințați în privința pământurilor lor, în caz că marii proprietari se vor reactiva ca politicieni transilvăneni. Iar liberalii văd în anexarea Ungariei un pericol național în privința menținerii teritoriilor dezlipite de Ungaria, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înfățișat nu o dată de la Slavici și Agârbiceanu până la Liviu Rebreanu și Pavel Dan. PERPESSICIUS Există în literatura română o rea înțelegere a prozatorilor transilvăneni, care se perpetuează. [...] În literatura acestora e mai interesantă masivitatea și concepția, profunzimea, și mai puțin aptitudinea calofilă. Deficitul de stil, real, al prozei lui Ion Lăncrănjan nu poate anula însă valoarea acestui roman - Suferința urmașilor -, care nu stă în stil. MIHAI UNGHEANU SCRIERI: Cordovanii, I-III, București, 1963; Eclipsă de soare, București, 1969; Vuietul, București, 1969
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
de argumente care urmărește să ilustreze modalitatea tranziției culturale În România, mai precis În perioada care a urmat anului 1990, doresc să arăt că privesc modernitatea, În general, ca pe o tranziție de forme culturale, iar modernul, ca implicând o aptitudine și o atitudine explicită față de ceea ce se constituie sub forme diferite drept tranziție, adică „depășirea” unor forme culturale și sociale considerate la un moment dat caduce. Explicațiile de mai sus sunt tentative de a asigura baza unei comprehensiuni mai largi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
generic, de grupuri de indivizi, posibil de „clase” (deși termenul pare definitiv compromis), ori doar, cum s-a spus cu oarecare frustrare, de o „schimbare de putere”? Tranziția este privită diferit de diferiții ei actori. În ambele cazuri se observă aptitudinea de a fixa un comportament identitar. Pentru cei care au reușit să se impună În tranziție există termenul revoluție, ei considerându-se revoluționari, În sensul unei răsturnări violente care a readus Însă În cele din urmă România În democrație. Pentru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ineditul rezultatului. Nu puține sunt și piesele unde, printr-o neașteptată străfulgerare, apar imagini expresive care sugerează o intensitate emoțională remarcabilă. De altfel, și în volumele următoare, Vânătorile (1969), Balcanice. 100 balade (1970), se remarcă aceeași atenție acordată stilului, aceeași aptitudine artizanală de a găsi cuvinte colorate, și mai puțin capacitatea de a construi un univers liric unitar și coerent. Poeții de douăzeci de ani (Covor românesc) (1972) surprinde prin maniera total diferită de aceea a cărților anterioare. Este o culegere
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
ale cărui opinii le contrează de câte ori are prilejul -, exegetul filtrează printr-o logică personală „contradicțiile”, marcate de ciudățenii, ale lui Mateiu I. Caragiale. Emil Botta, bântuit de angoase, în transa unor frenezii halucinante, face obiectul unui comentariu ce dă măsura aptitudinilor de critic de poezie ale lui D. Apropiindu-se și de dramaturgie, criticul detectează în „temele-obsesii” din unele piese ale lui Horia Lovinescu o sursă existențialistă. Cea mai surprinzătoare imagine este aceea desprinsă din scrisorile lui V. Alecsandri, mirceșteanul fiind
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
traducerea Aforismelor lui Schopenhauer, apoi, împreună cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Jurnalul și Epistolarul și, în sfârșit, seria Opere (I-IV, 1978-1988). Rod al cunoașterii perfecte a biografiei lui Maiorescu, dublată de familiarizarea cu însemnările zilnice și corespondența, lucrarea Tânărul Maiorescu (1974) dovedește aptitudine de analiză critică, psihologică, sociologică. Autoarea reușește să contureze aici portretul unui tânăr cărturar de excepție, singular în epocă, adevărat erou al unui bildungsroman. A scris, de asemenea, o micromonografie Emil Gârleanu (1968), cuprinzând judecăți nuanțate despre acest scriitor, căruia
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
consecință, a crescut interesul pentru rolul pe care serviciile de informații îl puteau juca în consolidarea situației economice 10. Situația economică a unei națiuni se îmbunătățește sau se degradează în timp din cauza unor factori precum coeficientul de investiții, productivitatea muncii, aptitudinile de management și nivelul de educație al forței de muncă. În plus, deși unele evoluții din economia internațională pot avea importante consecințe pentru securitatea națională, nu este clar dacă guvernul ar trebui sau dacă ar putea să facă prea multe
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ultime cărți M. devine o figură emblematică pentru poezia milenaristă, după cum anterior fascinase o serie de reprezentante ale optzecismului. Tot în aria de iradiere a poeziei se plasează și Jurnal scris în a treia parte a zilei (2003), care dovedește aptitudini pronunțate de autopsiere a „eului profund”, dar o slabă racordare la cotidian. În pofida acestor modulații, universul imaginar al autoarei rămâne extrem de coerent, continuând să reverbereze aceleași obsesii, accentuate și acutizate în versurile din urmă. M. scrie o tragică poezie a
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
adevărul” ei. În domeniul culturii se apropie de orientarea lui Titu Maiorescu, de care se delimitează însă în filosofie. Era, totuși, un audient entuziast al cursurilor acestuia și putea fi văzut uneori și la ședințele Junimii. A arătat interes și aptitudini pentru filosofia culturii și pentru estetică. Arta ar fi, în concepția sa, formulată într-un amplu comentariu asupra picturii lui N. Grigorescu, o fuziune între realitatea obiectivă și subiectivitatea artistului. Evoluția artei „după psihicul fiecărei epoce” este explicată prin evoluția
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
lui Chevit și Iliada, rămân neterminate. G. este primul traducător în românește al epopeii lui Homer (e drept că numai primele două sute de versuri). Interesant apare cărturarul în ipostaza de moralist. Spirit raționalist, înrâurit de filosofia luministă, el probează reale aptitudini speculative atunci când ia în discuție unele chestiuni de etică. În comentariile dialogate din Cărticică coprinzătoare dă cuvintele ce am auzit dă la însuș cugetul mieu (definitivată înainte de 1820), se străduiește să lămurească relativitatea unor concepte, sugerând totodată o politică de
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
conținut în metodele „formalizante” dirijate spre aspectele transindividuale ale creației, G. optează pentru eficacitatea unei „critici imanente”, apărându-i virtuțile impresioniste de desconsiderările la care o supun metodele pozitiviste. Opera, ca produs al individualității, solicită criticului identificarea cu creatorul ei, aptitudinea deplină a sinelui de a se vida pentru a se lăsa „ocupat de o conștiință străină”. Pe de altă parte, se ia distanță față de proiectul utopic al „criticii totale” și este acuzată inexistența unei critici de direcție în fenomenul literar
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
la cursuri serale și la cele prin corespondență (fără frecvență) a scăzut constant În RDG după 1970. La fel, efectivele generale ale studenților au Început să scadă după 1971. În paralel, o politică foarte selectivă, bazată pe identificarea precoce a „aptitudinilor” - au Început În 1964, În RDG, fiind Înființate „clase speciale” de matematică-fizică, rezervate elevilor celor mai dotați. Cele trei reforme ale sistemului de Învățământ În RDG Politica de reforme În Învățământul superior din Germania de Est a cunoscut trei momente
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pare, de asemenea, îndreptățit să prefere momentele în care poetul își depășește programul, lăsând versurile lucide și reci, aseptice uneori, să fie contaminate de stările lumești. Înzestrarea analitică îi permite o valorificare superioară pe terenul criticii literare, L. dovedindu-și aptitudinile în comentarii ample la autori ca George Bacovia, Jean Bart, Liviu Rebreanu sau Mircea Ivănescu. Se remarcă îndeosebi studiile, fertile polemic, despre Alexandru Ivasiuc (1986) și despre Hortensia Papadat-Bengescu, postfață la o ediție din 1988. Interpretul răstoarnă imaginea critică a
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
reprezintă avantaje în optimizarea deciziilor de căsătorie și a vieții de familie în general. Desigur, ar fi naiv să credem că atare cunoștințe asigură automat o mai bună reușită în mariaj. Alți parametri - trăsături de personalitate, cum ar fi inteligența, aptitudinile empatice, orientarea axiologică a individului, precum și caracteristici situaționale, de mediu social, inclusiv ceea ce numim noroc - sunt mult mai importanți. Dar evident că la o valoare egală sau apropiată a celorlalți parametri (principiul ceteris paribus), nivelul înalt de sensibilitate și cultura
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acesta - în limitele deontologiei - în asigurarea succesului procesului terapeutic, al beneficiului clientului și al lui însuși. Poate că mai mult decât în oricare altă profesie ce se bazează pe interacțiuni intense cu oamenii, psihoterapia presupune în cel mai înalt grad aptitudini empatice și capacități de comunicare. Referitor deci la calitățile necesare unui bun terapeut de familie, ele se înscriu în realizarea unui repertoriu comportamental menit să îndeplinească două cerințe concomitent: conversația terapeut-client să pară normală, cu schimburi bidirecționale de mesaje; prin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aflat în opoziție, batjocorește în șarje brutale oamenii politici aflați la putere (liberalii, în speță), speculând cu o regretabilă insistență chiar defectele lor fizice. Când renunță la poanta de un gust dubios, publicistul practică o cozerie acidulată, dezvăluindu-și oarecare aptitudini narative (ca în notele de voiaj București-Varna), precum și resurse umoristice. Însemnările lui au câteodată un aspect de fiziologie, colectând „tipuri și impresii”, ca în volumul Trotuarul Bucureștiului (1896), unde anomaliile „sistemei” politice, administrative, felurite obiceiuri și năravuri, specimene variate (cămătarul
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
, Neculai (1821, Iași - 1.VII.1893, Iași), traducător. A învățat la Iași, la școala de la „Trei Ierarhi”, după care, descoperindu-și aptitudini pentru arta plastică, s-a înscris la clasa de pictură de la Academia Mihăileană. La Paris ia lecții de artă dramatică de la actori reputați și susține roluri de mică întindere pe scena de la Théâtre du Palais Royal. Va face și studii
LUCHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287877_a_289206]