15,564 matches
-
Mubarak, care, cu cîteva zile înainte de a fi debarcat, îi spunea omologului său american, Barack Obama, că în țările musulmane leadershipul nu poate fi asigurat decît pe două căi: ori prin dictatură, ori printr-un regim fundamentalist islamic. Încercările "primăverii arabe" de a democratiza aceste societăți s-au soldat peste tot cu eșecuri lamentabile. Iar exemplele sunt numeroase: Algeria, Egipt, Tunisia, Libia, Irak, Afganistan, Pakistan, Yemen, Bahrein, Siria, și istoria nu s-a sfîrșit. Se dovedește faptul că Islamul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
oameni de știință, bogății etc. Populația sa și-a ales regimul, iar dacă va dori să-l schimbe, tot ea o va face. E vorba despre 80 de milioane de suflete, educați, cosmopoliți, ordonați, deschiși. Dar nu cred că "primăvara arabă" va avea un episod persan. Occidentalii nu sunt echipați să înțeleagă această țară, își urmăresc doar propriile interese geostrategice și pecuniare. Femei sau bărbați, e suficient să le privești ochii mari și negri, migdalat-magneti zanți ca să le intuiești sufletul. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de destabilizare internă. Apoi, dinamismul economic actual nu va rezista pe termen lung. Pe la mijlocul secolului se vor ridica alte puteri, care nu se prea văd acum. Una va fi Japonia, alta Turcia, o platformă stabilă între Balcani, Caucaz și lumea arabă și o a treia crede autorul va fi Polonia. În favoarea acesteia din urmă ar pleda declinul Germaniei, sprijinul primit de la americani împotriva Rusiei și coaliția ce se va constitui în jurul său împotriva aceleiași Rusii. Relațiile tot mai strînse dintre America
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cel mai sărac. Se spune că Adam cunoștea toate numele divine, deci e posibil, fără să tragem garduri în Paradis. Lăsați mîndria, cîtă vreme sunt oameni care suferă ! "Fiți sfinți, precum Tatăl vostru sfînt este !", ne îndeamnă Iisus, iar Ibn Arabi spunea că "Dumnezeu îi pregătește pe cei mai supuși și mai credincioși slujitori ai Săi, reprezentanții Lui cei mai apropiați". Se spune iar că nu poate exista un autor al acțiunii fără un scop și nici un scop fără un autor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Parag, Lumea a doua. Imperii și influență în noua ordine globală, Polirom, Iași, 2008; * Koestler Arthur, Janus, Random House, New York, 1978; * Krugman Paul, Opriți această depresiune acum!, Publica, București, 2011; * Kurzweil Ray, The Age of Spiritual Machines, Viking, 1999; * Ibn Arabi, Cartea înțelepciunii, Herald, București, 2012; * Liiceanu Gabriel, 18 cuvinte-cheie ale lui Martin Heidegger, Humanitas, București, 2012; * Mahoud E.M., Mondialisation et délocalisation des entreprises, La Découverte, Paris, 2006; * Manolescu Anca, Europa și întîlnirea religiilor, Polirom, Iași, 2005; * Maddison Angus, Contours of
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Poverty, Hunger and War, Greeleaf Brok Group Press, 2013; * Rinpoche Gonsar, Esența doctrinei buddhiste, Herald, București, 2010; * Sachs Jeffrey, The End of Poverty, Penguin Books, USA, 2006; * Sedlacek Tomas, Economia binelui și răului, Publica, București, 2012; * Sitaru Laura, Gîndirea politică arabă, Polirom, Iași, 2010; * Smit Jorgen, Meditație și trăirea Ființei lui Christos, Univers enciclopedic, Triade, Cluj, 2009; * Smith Alastair, de Mesquita Bruce Bueno, Manualul dictatorului, Polirom, Iași, 2012; * Sole Andrew, Creatori de lumi. Posibilele și imposibilele noastre, Junimea, Iași, 2009; * Stănciulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
opună viguros suicidului. Căci acela care se ucide nu ucide altceva decât un om", scria el în De civitate Dei16. Mai târziu, martiriul ca mărturie se va regăsi în tradiția musulmană. Cuvântul grec care înseamnă "martor" va fi redat prin arabul shahid. Așa vor fi numiți martirii musulmani morți în lupta împotriva necredincioșilor și susceptibili de a fi răsplătiți în lumea de dincolo pentru aceste fapte meritorii. Totuși, în arabă, acest cuvânt ține de o formă gramaticală pasivă, însemnând mai degrabă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1991, cele 39 de rachete care cad în țară alimentează din nou angoasa existențială națională și privată. Teama de anihilare este trăită intens de populațiile născute în țară. Ea se traduce prin referiri la Saddam Hussein, Yasser Arafat și la arabi în general în termeni preluați din perioada Holocaustului și a celui de-al Doilea Război Mondial. Arafat capătă, o dată în plus, rolul unui nou Hitler, iar palestinienii pe cel al naziștilor; solicitarea acestora de a avea un stat independent este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
organizat un concurs de caricaturi pe tema Holocaustului, apoi un "colocviu" negaționist. Victimizarea în expresia ei politică și colectivă compensează înfrângerea universalului. Acest cult nu este numai apanajul Israelului și al evreilor. El este în mod regulat celebrat de presa arabă, printre care postul de televiziune Al-Jazeera, lucru care a fost posibil numai fiindcă ideologia actuală din lumea arabă promovează acest refuz al universalului și se refugiază într-o cultură a morții care atinge paroxismul prin djihadism. Dacă djihadismul este expresia
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
colectivă compensează înfrângerea universalului. Acest cult nu este numai apanajul Israelului și al evreilor. El este în mod regulat celebrat de presa arabă, printre care postul de televiziune Al-Jazeera, lucru care a fost posibil numai fiindcă ideologia actuală din lumea arabă promovează acest refuz al universalului și se refugiază într-o cultură a morții care atinge paroxismul prin djihadism. Dacă djihadismul este expresia extremă, cultura morții și cultul victimei, asociate cu ura față de evrei, Israel și Occident ca metafore pentru tot
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
genocidul nu este ignorat de discursul public palestinian și se fac referiri frecvente la el în cadrul mișcărilor politico-ideologice, fără ca totuși să se facă o prezentare coerentă a subiectului. Dacă această catastrofă evreiască este recunoscută într-o primă fază de liderii arabi și palestinieni, după războiul de independență din 1948, înfrângerea palestiniană și expulzarea care urmează, palestinienii, considerându-se ei înșiși victime ale sionismului, resping victimitatea inamicului. Odată cu consolidarea OEP începând din anii 1970, începe să se elaboreze o prezentare a genocidului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a vrut să-și compenseze propria culpabilitate după exterminare garantându-le evreilor un stat. În siajul procesului de pace din anii 1990, apare totuși o nouă tendință, care îndeamnă la recunoașterea tragediilor evreiască și palestiniană, o tendință împărtășită de intelectuali arabi ca Edward Said, care susține acceptarea experienței evreiești cu toată oroarea și teama pe care le inspiră ea. Said îi invita pe arabi la "înțelegere și compasiune". O asemenea atitudine era susceptibilă să încurajeze din partea israelienilor și a susținătorilor Israelului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
totuși o nouă tendință, care îndeamnă la recunoașterea tragediilor evreiască și palestiniană, o tendință împărtășită de intelectuali arabi ca Edward Said, care susține acceptarea experienței evreiești cu toată oroarea și teama pe care le inspiră ea. Said îi invita pe arabi la "înțelegere și compasiune". O asemenea atitudine era susceptibilă să încurajeze din partea israelienilor și a susținătorilor Israelului o voință paralelă de înțelegere și compasiune față de palestinieni 18. Aceste tentative reciproce de recunoaștere a suferințelor Celuilalt, esențiale pentru reconcilierea între cele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ostilității manifestate de repatriați împotriva lui de Gaulle în particular și a regimului gaullist în general. Această animozitate s-a accentuat în timpul Războiului de Șase Zile, din cauza atitudinii adoptate de general față de Israel și a sprijinului său indirect pentru țările arabe. Mulți repatriați au comparat această atitudine de abandonarea Algeriei în mâinile arabilor. Din acel moment, evreii își concep raportul cu națiunea franceză ca supraviețuitori ai Holocaustului și, deci, ca evrei. Ei își exprimă, într-o retorică încărcată de emoție, temerea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
regimului gaullist în general. Această animozitate s-a accentuat în timpul Războiului de Șase Zile, din cauza atitudinii adoptate de general față de Israel și a sprijinului său indirect pentru țările arabe. Mulți repatriați au comparat această atitudine de abandonarea Algeriei în mâinile arabilor. Din acel moment, evreii își concep raportul cu națiunea franceză ca supraviețuitori ai Holocaustului și, deci, ca evrei. Ei își exprimă, într-o retorică încărcată de emoție, temerea ca în Orientul Mijlociu să nu se producă un al doilea genocid și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
25. Ceva inedit în Franța iacobină. Între 1956 și 1967, aproximativ 235000 de evrei din Africa de Nord s-au stabilit în Franța, fugind din Egipt după criza Suezului, din Maroc, Tunisia și Algeria în timpul decolonizării. Aceștia nutresc o puternică ranchiună față de arabi, pe care-i consideră responsabili pentru exilul lor. Pe deasupra, evreii nord-africani au foarte multe ramificații familiale în Israel și își proiectează propria existență în exil asupra israelienilor, temându-se ca aceștia să nu fie și ei obligați să-și părăsească
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
exilul lor. Pe deasupra, evreii nord-africani au foarte multe ramificații familiale în Israel și își proiectează propria existență în exil asupra israelienilor, temându-se ca aceștia să nu fie și ei obligați să-și părăsească țara ca urmare a unei victorii arabe. Pe de altă parte, conflictul israeliano-arab suscită un curent de opinie favorabil Israelului în mediile ne-evreiești, fie din admirație pentru realizările tânărului stat, fie din anti-arabism, moștenire a războiului din Algeria. Ceea ce se repercutează asupra populației evreiești franceze, care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din societate. Valorizarea Israelului de către Franța este astfel de două ori interiorizată de grupul evreu. O anchetă realizată în primele două zile ale Războiului de Șase Zile arată că 98% dintre parizieni simpatizau cu Israelul, iar numai 2% cu țările arabe. Iar dintr-o anchetă realizată în toată Franța între 8 și 11 iunie reieșea că doar 6% dintre francezi considerau că Israelul era agresorul, față de 94% care blamau țările arabe 26. Însă, în paralel, aveau să vină în noiembrie 1967
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dintre parizieni simpatizau cu Israelul, iar numai 2% cu țările arabe. Iar dintr-o anchetă realizată în toată Franța între 8 și 11 iunie reieșea că doar 6% dintre francezi considerau că Israelul era agresorul, față de 94% care blamau țările arabe 26. Însă, în paralel, aveau să vină în noiembrie 1967 declarațiile generalului de Gaulle despre statul Israel războinic și poporul evreu "sigur pe el și dominator", declarații care aveau să provoace teama de o resurgență a antisemitismului. În acest climat
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
popor care a fost dintotdeauna victimă, cu Auschwitz-ul în fundal. Astfel, în 1967, în ciuda angajamentelor lor politice diferite, numeroși evrei au invocat genocidul pentru a-și explica susținerea necondiționată față de statul evreilor. Când, în 1973, guvernul francez îi susține pe arabi, când publicul francez nu se raliază cauzei israeliene și, în 1982, presa critică această țară cu ocazia invadării Libanului și a masacrelor de la Sabra și Shatila, comparând-o cu Germania nazistă, evreii invocă suferințele lor din trecut pentru a demonstra
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
reușită a celor din urmă, legată de deținerea unor instrumente de adaptare moștenite din lunga istorie a diasporei evreiești în general, exacerbează, în această perioadă a conflictului israeliano-palestinian, resentimentul celor dintâi față de ei. Dar evreii maghrebieni care trăiesc în vecinătatea arabilor au ei înșiși resentimente, nu doar din cauza traumatismului plecării din Africa de Nord, ci și fiindcă își proiectează propria experiență, pe care o interpretează azi ca o "expulzare", asupra a ceea se întâmplă în Orientul Mijlociu între israelieni și palestinieni, considerând că în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
totuși grade pe scara de "valori" care se aplică urii. Cum arabofobia se bucură de mai puține ecouri în media ca și în societate în general -, Michaël Tronchon, alias Phinéas, nu se va mulțumi să rănească în august 2004 un arab cu lovituri de topor; el profanează și un cimitir evreiesc cu simboluri provenite din antisemitismul de tip nazist și din ura antiarabă. Phinéas se erijase în călău. O lună mai târziu, în iulie 2004, Marie Leblanc simulase o agresiune antisemită
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
victimă este deodată palestinianul, identificat, în mediile creștine implicate în cauza palestiniană, cu un Iisus în suferință. În cursa pentru victimitate, rolurile sunt interschimbabile în funcție de desfășurarea evenimentelor. Invadarea Libanului în iulie 2006 a atribuit, pentru un moment, rolul de victimă arabilor și palestinienilor, făcând din israelieni călăi ai unei populații civile, în timp ce Hezbollah-ul se erija în rezistent și salvator al poporului libanez. Inconstanța opiniei publice și perceperea maniheistă a rolurilor confirmă perversitatea conceptului de victimitate și ușurința cu care el poate
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
păcate, emblematică pentru violența care a copleșit societățile dezvoltate, din multiple motive. La puțin timp după aceea, un francez ne-evreu murea în circumstanțe asemănătoare, torturat până la moarte pentru o sumă derizorie de bani. Și nu mult mai târziu, un arab era ucis de gloanțe la Oullins, în circumstanțe cel puțin neclare, din care nu lipsea bănuiala de rasism. Asasinarea tânărului Ilan Halimi este urmată de o manifestație care adună în majoritate evrei și se desfășoară în cea mai mare emoție
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
prin nașterea Israelului, înțelegem de ce acesta a rezumat și întruchipat foarte repede, de unul singur, speranța de care aveau nevoie evreii pentru a-și obloji rănile tragicei experiențe. Mereu într-un echilibru fragil, fluctuând în funcție de războaiele dintre israelieni și țările arabe și evoluțiile conflictului israeliano-palestinian, această speranță nu a reușit totuși să potolească definitiv perpetua neliniște în care trăiesc evreii, acel "triumfalism al suferinței" care-i închide în ei înșiși și îi îndepărtează adesea de universalismul care mult timp i-a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]