3,621 matches
-
și recreerii, speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial. Clima - contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin: Hidrografia - contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: Vegetația - reprezentată prin păduri, pajiști, arborete, prezintă o atracție turistică în sine prin parcuri naturale ca destinații de vacanță, parcuri dendrologice, rezervații științifice etc. Vegetația prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement. Fauna - prezintă din punct de vedere turistic o importanță: Rezervațiile naturale
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice. Cele mai
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Pinul negru este răspândit în sudul și, parțial, centrul Europei, peninsula Asia Mică și nordul Africii. În România, apare natural în insule izolate din Banat și Oltenia, în munții Cernei, Valea Dunării, munții Mehedinți - Domogled și Valea Runcului, unde formează arborete pure sau în amestec cu alte specii. Preferă regiunile calde, cu înghețuri târzii rare. Cu toate astea vegetează bine și în condiții staționale grele, pe soluri superficiale, redzinice sau stâncoase, expuse uscăciunii înaintate. Pinus Nigra ssp. Banatica - pinul negru de
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
această cauză se întîlnesc sate duble - Lupșa-Cuciulata, Comăna de Sus - Comăna de Jos, Veneția de Sus-Veneția de Jos. Intensa despădurire a culmilor accesibile își găsește reflectarea în toponimie. Toponimia Pleașa și Pleșița, adesea întîlnite, au semnificația unor culmi pleșuvite de arboret. Depresiunea Vlădeni, caracterizată prin cîmpuri largi, terase și piemonturi datorate Homorodului și numeroșilor lui afluenți se deschide ca un golf spre Țara Bîrsei. Climatul de adapost, relieful domol, prielnic agriculturii (cereale, cartofi) și păstoritului, au contribuit la permanentizarea și dezvoltarea
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
află în aproprierea drumul forestier pe valea cu același nume. Este un petec de 45,5 ha suprafață de tise Taxus baccata seculare. Parcul dendrologic Hăghiac, Dofteana - este un parc înființat în anii 20' ce cuprinde 660 de specii de arboret exotic plantat pe o suprafață de 24 ha. "Munții Nemira - Colecția munții noștri," Mihail Albotă, 1982 "Leíró szöveget írta Enikő Zsigmond", Csíkszereda, 2007
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
de metri în amonte de Piatră Pinului este situată o altă formațiune stâncoasa spectaculoasă, Piatra Șoimului. Rezervatia forestiera “Pădurea de smarald”, face parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este așezată între valea pârâului Ozana și cea a pârâului Nemțișor. Arboretul este interesant prin dimensiunile și aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile subarboretului, bogăția florei ierboase, infiltrațiile de conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți în
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
descris de Mihai Eminescu în "Călin - file de poveste". Toamnă odată cu schimbarea culorii frunzelor peisajele au culori care fac peisajul să pară de poveste. Codrii de Argint sunt situați pe teritoriul comunei Agapia lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor alunecări de teren
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
pe DN 2D, continuat cu DJ 205F. Rezervația conține făgete seculare pure, cu exemplare de Fagus silvatica, avînd vîrsta de aproape 260 ani, circa 35 m înălțime și diametre de pînă la 1,2 m. De asemenea, sînt închegate molidișuri, arborete de molid-brad, cu vîrste cuprinse între 100 și 180 ani, în poienile cărora se întîlnesc frecvent afinul (Vaccinium myrtillus), bulbucul de munte (lius europaeus) - monument al naturii, boziorul (Orchis sambucina), toporași (Viola bielziartp, V. bi- color) ș.a. Nu lipsește papucul
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
asigura condițiile de cazare și de popas pentru persoanele aflate în tranzit pe aceste locuri. În Podișul Dobrogei de Nord există patru rezervații forestiere, trei rezervații botanice, două rezervații paleontologice și o rezervație mixtă, dar și Parcul National Munții Măcinului. Arboretele de fag (Fagus sylvatica, Fagus taurica) în amestec, în principal cu carpenul (Carpinus betulus) și teiul argintiu (Tila tomentosa) se dezvoltă într-o vale îngustă și umedă la altitudini de 350-400 m. Mai apar jugastrul (Acer compester) arțarul, ulmul, gorunul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Peucedanum officinale (chiminul porcului), Platanthera bifolia (stupiniță), Rumex aquaticus (ștevie de baltă), Vicia narbonensis L. ssp. serratifolia . De asemenea trei specii Marsilea quadrifolia (trifoiaș de baltă), Salvinia natans (peștișoară), Trapa natans (cornaci) sunt specii strict protejate conform Convenției de la Berna. Arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur) și frasin (Fraxinus excelsior) sunt preponderente în această zonă, alături de zăvoaiele de plop negru (Populus nigra) și alb (P. alba) și de salcie albă (Salix alba). Ele se găsesc, în principal, în cadrul unui trup mic
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Specii de conifere: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Picus canus") Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"); precum și foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), frasin ("Fraxinus"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gârniță ("Quercus frainetto"), cer ("Quercus cerris"), mojdrean ("Fraxinus ornus"); bârcoace ("Cotoneaster integerrimus"), liliac sălbatic
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
altitudinii. Arbori și arbuști cu specii arboricole de conifere: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), jneapăn ("Pinus mugo"), pin neted ("Pinus strobus"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), cetină-de-negi ("Juniperus sabina"), ienupăr ("Juniperus communis") sau tisa ("Taxus baccata") și Foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
unde acestea sunt întâlnite. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
ovar globulos. Fructul este o nucă de formă sferică sau ovală de dimensiuni mici. Teiul este răspândit prin pădurile din regiunile deluroase până aproape de zona muntoasă. Este mai puțin invadant decât carpenul. Fiind o specie de amestec, foarte rar formează arborete pure. În zona molidului, teiul este o specie fertilizantă solului. În Europa, au fost documentați tei multiseculari și milenari. De exemplu, o plantație de "Tilia cordata, "aflată în Westonbirt Arboretum, Gloucestershire, are o vârstă de aproximativ 2.000 de ani
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
de 1 ianuarie a anului următor depunerii documentelor doveditoare, proporțional cu numărul de luni menționate în certificat. 75. Facilitățile fiscale menționate la art. 464 alin. (1) lit. w) din Codul fiscal se acordă tuturor suprafețelor de fond forestier certificate, tuturor arboretelor cu vârsta de până la 20 de ani aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice. 76. Prin sintagma suprafețe de fond forestier certificate se înțelege suprafețele de fond forestier aflate în proprietate, în conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
de 1 ianuarie a anului următor depunerii documentelor doveditoare, proporțional cu numărul de luni menționate în certificat. 75. Facilitățile fiscale menționate la art. 464 alin. (1) lit. w) din Codul fiscal se acordă tuturor suprafețelor de fond forestier certificate, tuturor arboretelor cu vârsta de până la 20 de ani aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice. 76. Prin sintagma suprafețe de fond forestier certificate se înțelege suprafețele de fond forestier aflate în proprietate, în conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269105_a_270434]
-
depozitării și administrării arhivei, precum și terenurile afectate funcționării Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale; ... w) suprafețele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, cele certificate, precum și cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani; ... x) terenurile deținute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserție; ... y) terenurile aflate în proprietatea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, cu statut de utilitate publică, precum și cele închiriate, concesionate sau primite
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264700_a_266029]
-
depozitării și administrării arhivei, precum și terenurile afectate funcționării Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale; ... w) suprafețele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, cele certificate, precum și cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani; ... x) terenurile deținute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserție; ... y) terenurile aflate în proprietatea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, cu statut de utilitate publică, precum și cele închiriate, concesionate sau primite
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272235_a_273564]
-
depozitării și administrării arhivei, precum și terenurile afectate funcționării Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale; ... w) suprafețele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, cele certificate, precum și cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani; ... x) terenurile deținute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserție; ... y) terenurile aflate în proprietatea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, cu statut de utilitate publică, precum și cele închiriate, concesionate sau primite
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
săditor; (iii) Material săditor: plantele crescute din semințe, din porțiuni de plante sau din plante prin regenerare naturală; (c) Materialul de bază înseamnă oricare din următoarele: (i) Sursa semințelor copacii de pe o anumită suprafață de la care se recoltează semințele; (ii) Arboret o populație delimitată de copaci care posedă suficientă omogenitate în structură; (iii) Plantaj pentru semințe O plantație de clone selectate sau familii care sunt izolate sau îngrijite în așa fel încât să se evite sau să se reducă polenizarea de la
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
rameți) derivat originar dintr-un singur individ (ortet) prin propagare vegetativă, de exemplu prin butași, micropropagare, altoi, marcote sau diviziuni; (vi) Amestec clonal: Un amestec de clone identificate în proporții definite. (d) Autohton sau indigen înseamnă oricare dintre următoarele: (i) Arboret autohton sau sursă autohtonă de semințe: Arboretul autohton sau sursa autohtonă de semințe este un arboret care s-a regenerat continuu în mod normal prin regenerare naturală. Arboretul sau sursa de semințe poate fi regenerată și artificial din materialul de
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
ortet) prin propagare vegetativă, de exemplu prin butași, micropropagare, altoi, marcote sau diviziuni; (vi) Amestec clonal: Un amestec de clone identificate în proporții definite. (d) Autohton sau indigen înseamnă oricare dintre următoarele: (i) Arboret autohton sau sursă autohtonă de semințe: Arboretul autohton sau sursa autohtonă de semințe este un arboret care s-a regenerat continuu în mod normal prin regenerare naturală. Arboretul sau sursa de semințe poate fi regenerată și artificial din materialul de reproducere adunat din cadrul aceluiași arboret sau din
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
altoi, marcote sau diviziuni; (vi) Amestec clonal: Un amestec de clone identificate în proporții definite. (d) Autohton sau indigen înseamnă oricare dintre următoarele: (i) Arboret autohton sau sursă autohtonă de semințe: Arboretul autohton sau sursa autohtonă de semințe este un arboret care s-a regenerat continuu în mod normal prin regenerare naturală. Arboretul sau sursa de semințe poate fi regenerată și artificial din materialul de reproducere adunat din cadrul aceluiași arboret sau din aceeași sursă de semințe sau de la arboreturile sau sursele
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
în proporții definite. (d) Autohton sau indigen înseamnă oricare dintre următoarele: (i) Arboret autohton sau sursă autohtonă de semințe: Arboretul autohton sau sursa autohtonă de semințe este un arboret care s-a regenerat continuu în mod normal prin regenerare naturală. Arboretul sau sursa de semințe poate fi regenerată și artificial din materialul de reproducere adunat din cadrul aceluiași arboret sau din aceeași sursă de semințe sau de la arboreturile sau sursele autohtone de semințe din apropiere; (ii) Arboret indigen sau sursă indigenă de
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]