4,155 matches
-
sau să minimalizeze activitățile, faptele și motivele incompatibile cu imaginea de sine pe care o promovează. Pe această linie de interpretare, limbajul politic are rolul de a mistifica aspectele peiorative și de a accentua elementele favorabile legitimității în spațiul politic. Argumentare și conectori argumentativi în limbajul politic Vizând "direcționarea sau deturnarea destinatarului către o anumită concluzie"148, argumentarea este intrinsecă limbajului politic. În virtutea caracterului pragmatic, limbajul politic se definește ca ansamblu de strategii retorice menite să influențeze atitudinea publicului receptor. Potrivit lui
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
această linie de interpretare, limbajul politic are rolul de a mistifica aspectele peiorative și de a accentua elementele favorabile legitimității în spațiul politic. Argumentare și conectori argumentativi în limbajul politic Vizând "direcționarea sau deturnarea destinatarului către o anumită concluzie"148, argumentarea este intrinsecă limbajului politic. În virtutea caracterului pragmatic, limbajul politic se definește ca ansamblu de strategii retorice menite să influențeze atitudinea publicului receptor. Potrivit lui Oswald Ducrot, valoarea argumentativă a unui enunț "nu reprezintă o consecință a informațiilor transmise prin intermediul ei, ci
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lor informativ, servesc la conferirea unei orientări argumentative a enunțului, antrenând destinatarul într-o direcție sau alta"149. Definită ca "logica în acțiune, logica utilizată în situațiile în care omul intră în relație cu semenii pentru a-i convinge"150, argumentarea vizează "o organizare de propoziții cu ajutorul raționamentelor în vederea întemeierii (dovedirii) altei propoziții, cu scopul de a convinge interlocutorul de adevărul sau falsitatea ei"151. Argumentarea vizează oferirea de temeiuri în sprijinul unei teze și are la bază adoptarea unei atitudini
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în situațiile în care omul intră în relație cu semenii pentru a-i convinge"150, argumentarea vizează "o organizare de propoziții cu ajutorul raționamentelor în vederea întemeierii (dovedirii) altei propoziții, cu scopul de a convinge interlocutorul de adevărul sau falsitatea ei"151. Argumentarea vizează oferirea de temeiuri în sprijinul unei teze și are la bază adoptarea unei atitudini, a unui rol din partea locutorului: asentiment, confirmare, adeziune, justificare, probă, concesie, rectificare, obiecție, contestare, dezacord, critică, acuzație, reproș, teză, concluzie 152. În privința raportului dintre informare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
oferirea de temeiuri în sprijinul unei teze și are la bază adoptarea unei atitudini, a unui rol din partea locutorului: asentiment, confirmare, adeziune, justificare, probă, concesie, rectificare, obiecție, contestare, dezacord, critică, acuzație, reproș, teză, concluzie 152. În privința raportului dintre informare și argumentare, Sorin Stati afirmă că informarea este subordonată argumentării și că pretenția de a descrie realitatea ascunde de fapt pretenția superiorității în fața opiniilor celuilalt 153. În cazul limbajului politic, dincolo de valoarea de adevăr a enunțurilor, locutorul este interesat de modificarea comportamentului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
are la bază adoptarea unei atitudini, a unui rol din partea locutorului: asentiment, confirmare, adeziune, justificare, probă, concesie, rectificare, obiecție, contestare, dezacord, critică, acuzație, reproș, teză, concluzie 152. În privința raportului dintre informare și argumentare, Sorin Stati afirmă că informarea este subordonată argumentării și că pretenția de a descrie realitatea ascunde de fapt pretenția superiorității în fața opiniilor celuilalt 153. În cazul limbajului politic, dincolo de valoarea de adevăr a enunțurilor, locutorul este interesat de modificarea comportamentului interlocutorului. Vizând inculcarea unor idei, atitudini și valori
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
succintă, consemnând câteva dintre trăsăturile publicisticii eminesciene. Față de volumele anterioare, ediția A.C. Cuza mai include șase articole de fond reproduse după Timpul, studiul "Chestiunea israelită" și câteva creații lirice din manuscrise. Din păcate, editorul acestui volum selectează tendențios materialul în vederea argumentării naționalismului eminescian. Ediția lui D. Murărașu, intitulată Scrieri politice, apărută la Scrisul Românesc din Craiova, în 1931, are meritul de a restabili textul multora dintre articolele trunchiate în edițiile anterioare și de a opera o organizare cronologică a materialului. Delimitând
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
trecutului, ci mai degrabă rectificarea acestuia, Eminescu pledează pentru preluarea și aplicarea "formelor" noi doar în măsura în care acestea sunt adecvate specificului național. Debutul publicistic reflectă maturitatea și independența de gândire a jurnalistului în tratarea problemelor culturale și politice, siguranța discursului și argumentarea solidă a punctelor de vedere. 3.3.2. Redactor la Curierul de Iași În toamna anului 1874, la recomandarea lui Titu Maiorescu, Eminescu este numit bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iași, rămânând în această funcție până în iunie 1875, când este
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sunt personalități pentru care scrisul jurnalistic complinește scrisul artistic, între cele două instaurându-se zone de convergență, de contaminare, menite să le îmbogățească și să le nuanțeze. Așa se explică caracterul hibrid al limbajului jurnalistic eminescian: "în materia solidă a argumentării rațional-discursive, din care se clădește orice edificiu retoric, sunt încorporate, la Eminescu, materiale heteroclite, ținând fie de sfera narativă, fie de regimul poetic"231. În acest sens, lectura contrastivă a creației beletristice și a celei publicistice relevă o serie de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
urmăriți pentru crime 664 inși, între cari 425 țărani și au fost condamnați 319. În anul 1874 au fost urmăriți 1493 inși pentru crime între cari 961 țărani și au fost condamnați 701"342. Pe lângă consultarea arhivelor, gazetarul recurge în argumentarea tezelor politice la exemple din opera unor autorități în materie: filosofi, istorici, economiști, matematicieni, naturaliști sunt citați în corpul articolelor, în funcție de problematica și ideile susținute: "Politica practică recomandată de Machiavelli pentru a parveni și a se susține, politica operării cu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de vedere, distingem în cadrul publicisticii eminesciene două tipuri de texte, specializate (studii, analize economice, expunerea unor teorii politice ș.a.) și vulgarizatoare (note informative, prezentări ale ședințelor din Parlament, glose politice ș.a.). Dacă în cazul textelor specializate, modalitatea discursivă dominantă este argumentarea, modelarea referentului fiind una teoretică, iar accesul la el fiind asigurat de cunoașterea discursiv-rațională, în cazul textelor vulgarizatoare în sens etimologic, modalitățile discursive dominante sunt narațiunea și descrierea, referentul fiind construit după model analogic, iar accesul la el fiind mediat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la finalitățile demersului jurnalistic. O altă dimensiune a analizei hexadice a vizat identificarea și descrierea mijloacelor de expresie folosite de jurnalist în construirea demersului publicistic. În acest sens, remarcăm preferința gazetarului pentru mijloace precum: utilizarea paremiologiei românești și străine în argumentarea ideilor politice; explicitarea constantă a vocabularului; dezvăluirea mecanismelor și strategiilor discursive, prin intermediul metacomentariului didactic care însoțește excursul jurnalistic; cultivarea tehnicii exemplului și a analogiei, cu rol în plasticizarea noțiunilor și structurilor abstracte din spațiul politic; îmbinarea formelor lexicale vechi cu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Pierre, (2002), Istoria presei, Institutul European, Iași. Andriescu, Alexandru, (1979), Limba presei românești în secolul al XIX-lea, Editura Junimea, Iași. Andriescu, Alexandru, (1990), "Publicistica eminesciană operă de asanare morală", în Cronica, nr. 13, pp. 1-8. Arhip, Odette, (2003), Teoria argumentării. Retorica modernă. Structuri și strategii argumentative în discursul juridic, politic și literar, Editura Sedcom Libris, Iași. Antip Const., (1964), Contribuții la istoria presei române, Uniunea ziariștilor din Republica Populară Română, București. Arsith, Mirela, (2005), Semiotica discursului politic, Editura "Ștefan Lupașcu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
philosophie du langage, PUF, Paris. Ricoeur, Paul, (1984), Metafora vie, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București. Rovența-Frumușani, Daniela, (1991), Introducere în semiotică, Editura Universității din București, București. Rovența-Frumușani, Daniela, (1995), Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București. Rovența-Frumușani, Daniela, (2000), Argumentarea. Modele și strategii, Editura Bic ALL, București. Rovența-Frumușani, Daniela, (2004), Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București. Rovența-Frumușani, Daniela (coord.), (2009), Ipostaze discursive, Editura Universității din București, București. Russell, Bertrand, (2002), La connaissance humaine sa portée et ses limites
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Georges-Elia, (2002), Précis de pragmatique, Nathan, Paris. Saussure, Ferdinand de, (1998), Curs de lingvistică generală, traducere și cuvânt înainte de Irina Izverna Tarabac, Editura Polirom, Iași. Sălăvăstru, Constantin, (2001), Critica raționalității discursive, Editura Polirom, Iași. Sălăvăstru, Constantin, (2003), Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași. Sălăvăstru, Constantin, (2009), Discursul puterii, Editura Tritonic, București. Sârghie, Anca, (2004), Din istoria presei românești, Techno Media, Sibiu. Scărlătescu, Doru, (1990), "Poezie și politică", în Cronica, p. 8. Scânteie, Mihaela, (1996), Introducere în semiotică, Editura Pygmalion, Iași
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
D., (2001), "Eminescu. Dicționar de economie politică", în Manuscriptum, nr. 1-4, pp. 5-16. Vattimo, Gianni, (1995), Societatea transparentă, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța. Vatiimo, Gianni, (2000), Etica interpretării, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța. Vazaca, Marina, (1993), " Argumentarea în publicistica eminesciană", în România literară, nr. 17, p. 10. Vâlcu, Angelica, (2003), Funcționarea discursului specializat, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași. Wald, H., (1983), Ideea vine vorbind, Cartea Românească, București. Wittgenstein, Ludwig, (1991), Tractatus logico-philosophicus, traducere de Alexandru Surdu, Editura Humanitas
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
the horizon of their reception because the journalist's questions are never identical to the ones of the interpreter. Keywords: Eminescu, journalistic work, political language, semiotic analysis În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
33. 101 Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 214-215. 102 Apud Simina Mastacan, Discursul implicit al dreptului, Editura Junimea, Iași, 2004, p. 55. 103 Ibidem, p. 56. 104 Odette Arhip, Teoria argumentării. Retorica modernă. Structuri și strategii argumentative în discursul juridic, politic și literar, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003, p. 17. 105 Dumitru Irimia, Limbajul poetic eminescian, Editura Junimea, Iași, 1979, p. 12. 106 Ibidem, p. 17. 107 Delia Marga, Repere în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cotidiană ca spectacol, traducere de Simona Drăgan și Laura Albulescu, Editura Comunicare.ro, București, 2007, p. 7. 147 Ibidem, p. 63. 148 Oswald Ducrot, Les échelles argumentatives, Paris, PUF, 1980, p. 11. 149 Ibidem. 150 Constantin Sălăvăstru, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 34. 151 Ibidem. 152 Sorin Stati, Le transphrastique, PUF, Paris, 1990, p. 65. 153 Ibidem. 154 Daniela Rovența-Frumușani, Argumentarea. Modele și strategii, Editura Bic All, București, 2000, p. 112. 155 Ibidem, p. 89. 156 Apud
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Les échelles argumentatives, Paris, PUF, 1980, p. 11. 149 Ibidem. 150 Constantin Sălăvăstru, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 34. 151 Ibidem. 152 Sorin Stati, Le transphrastique, PUF, Paris, 1990, p. 65. 153 Ibidem. 154 Daniela Rovența-Frumușani, Argumentarea. Modele și strategii, Editura Bic All, București, 2000, p. 112. 155 Ibidem, p. 89. 156 Apud Luminița Hoarță Cărăușu, Teorii și practici ale comunicării, Editura CERMI, Iași, 2008, p. 361. 157 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Mihai Eminescu, Opere X, p. 46. 194 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, București, 1975, p. 115. 195 D. Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu 1870-1877, Editura Junimea, Iași, 1985, p. V. 196 Marina Vazaca, "Argumentarea în publicistica eminesciană", în România literară, nr. 17, 1993, p. 3 . 197 Garabet Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească, Tipografia Moldova, Iași, 2001, pp. 155-157. 198 Al. Oprea, op. cit., p. 16. 199 D. Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu 1870-1877, Editura Junimea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Deva, 1998, p. 138. 302 Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983, p. 108. 303 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 292. 304 O descriere a manierei în care Eminescu își construia discursul argumentativ întâlnim în articolul "Argumentarea în publicistica eminesciană", publicat de Marina Vazaca, în România literară, nr. 17, 1993. 305 Mihai Eminescu, Opere XII, pp. 181-182. 306 Dan Mănucă, "Publicistica politică eminesciană", în Convorbiri literare, nr. 8, 2000, p. 28. 307 Mihai Eminescu, Opere IX, pp.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
literare. Traducerea și tipărirea integrală a Bibliei în Țara Românească ar fi avut drept consecință afirmarea subdialectului muntean ca bază în evoluția ulterioară a limbii române literare. Cercetările mai noi, reactualizând un alt punct de vedere, dar aprofundând investigația și argumentarea, insistă asupra însemnătății traducerii lui N. Milescu, a ponderii acestui text în cuprinsul ediției de la 1688. A fost semnalată apoi pătrunderea în textul Bibliei de la București, în proporție considerabilă, a unor fenomene lingvistice de tip popular (muntenești), dar și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
Colecția ACADEMICA 101 Seria Filosofie Camelia Grădinaru este doctor în Filosofie din anul 2008, cu teza intitulată Discursul filosofic postmodern. Jean Baudrillard. Cadru didactic asociat la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași (20052007), membru al Seminarului de Logică discursivă, Teoria argumentării și Retorică din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a aceleiași universități, precum și redactor de carte. A semnat studii introductive, articole și recenzii în reviste de specialitate și dicționare. A tradus Yves Cattin, Marile noțiuni filosofice. Metafizică și religie (2006
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în vedere faptul că, la nivel discursiv, între unele dintre umanitățile contemporane nu prea poate fi vorba de existența unor bariere etanșe. După ce a demonstrat în mod, dacă nu chiar întotdeauna cu totul convingător, dar cu siguranță captivant prin abilitatea argumentării, că postmodernismul este un obiect epistemic asemenea tuturor obiectelor epistemice "serioase", Camelia Grădinaru demonstrează, la fel de cuceritor, alegerea lui Baudrillard datorită poziției sale "emblematice", poziția de "simptom" al curentului, datorită capacității de a se sincroniza perfect cu mutațiile survenite pe toate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]