3,633 matches
-
în 1943 ca asistent la Catedra de Istoria Românilor din cadrul Facultății de Litere și Filozofie din Iași, iar apoi promovat ca șef de lucrări la Catedra de Istorie generală medie. Din 1951 a fost încadrat la Institutul de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol din Iași, unde a lucrat până în 1970 în calitate de cercetător științific principal, îndeplinind, totodată, funcția de șef al Sectorului de Arheologie medievală. Din 1970, a revenit în învățământul superior, ca lector și, apoi, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de lucrări la Catedra de Istorie generală medie. Din 1951 a fost încadrat la Institutul de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol din Iași, unde a lucrat până în 1970 în calitate de cercetător științific principal, îndeplinind, totodată, funcția de șef al Sectorului de Arheologie medievală. Din 1970, a revenit în învățământul superior, ca lector și, apoi, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie Geografie de la Institutul Pedagogic de 3 ani din Bacău, unde a funcționat până în 1975, când s-a pensionat la cerere. Activitatea didactică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Fortificațiile medievale din România (1972), Probleme referitoare la cultura urbană medievală din secolele XV-XVII din Moldova (1978). Dr. Alexandru Andronic a fost atras de epoca și personalitatea lui Ștefan cel Mare, în legătură cu care ne-a dat studii interesante: Cercetări de arheologie medievală privind epoca lui Ștefan cel Mare (1969), Aspecte occidentale ale civilizației moldovenești în epoca lui Ștefan cel Mare (1979), Curtea Domnească de la Vaslui din vremea lui Ștefan cel Mare (1982). Contribuții importante a adus la cunoașterea personalității lui Ion
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
I.Cuza, devenind licențiat în anul 1955. A obținut titlul de doctor în Istorie cu teza: Austria și Principatele Române în vremea războiului Crimeii. 1853-1856, susținută la Universitatea București. După absolvirea facultății, a fost încadrat la Institutul de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol din Iași, unde a deținut posturile de cercetător științific principal, șef al sectorului de istorie universală. Leonid Boicu și-a început activittaea științifică sub îndrumarea eminentului profesor universitar Dimitrie Berlescu, care i-a canalizat preocupările în direcția istoriei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
România postdecembristă, îl numeam pe Vladimir Tismăneanu, deși atunci era foarte tânăr, ca fiind omul în jurul căruia se încheagă școala noastră de politologie. Publicase deja, la noi, șapte cărți: Condamnați la fericire. Experimentul comunist în România (1991), Ghilotina de scrum, Arheologia terorii (1992), Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Irepetabilul trecut, Noaptea totalitară (1995) și Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihăieș (1996). Pe d-l Lucian Boia l-am cunoscut la doctoratul colegului Florea Ioncioaia. Aș vrea să amintesc aici câteva dintre cărțile
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
iar cea externă, Hildebrand Frollo. Cenzurile și bibliografia o vor face, după diferitele ramuri de știință aceia care tratează temele respective"343. Observăm din tematica acestei publicații că a fost una preponderant culturală, cu subiecte de istorie, filosofie, teologie, literatură, arheologie, dar și cu rubrici politice, știri din arhidieceză, știri externe și alte informații. Referindu-se la "modul de a scrie" în această publicație, arhiepiscopul Netzhammer a precizat că orice polemică era interzisă în paginile revistei, deoarece întreaga responsabilitate îi revenea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mod riguros (ridicându-se deasupra polemicelor politice cotidiene) aportul catolicilor la dezvoltarea și cultura României. Ea se bucura de o deosebită considerație datorită excelentelor contribuții, multe având caracter științific. Raymund Netzhammer publică și el în mod regulat articole de teologie, arheologie, numismatică și istorie. În redacție și printre autori există și români greco-catolici. Prin acest proiect comun de la Revista Catolică, Raymund Netzhammer a reușit să întemeieze o publicație cu care atât latinii, cât și uniții puteau să se identifice și să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din timpuri străvechi funcționând, grija omului a depășit sfera nutriției, instinctului sexual și a agresivității intertribale, căutând să răspundă cerințelor spiritului și tot mai mulți cercetători afirmă că viața spirituală l-a însoțit pe om întotdeauna. Antropologia, paleontologia , susținute de arheologie, își dau mâna, înnoindu-și mereu cunoștințele despre primitivi. Omul preistoric s-a opus dispariției. Oasele sale descoperite în straturile terestre, dovedesc violentarea ființei umane de agenți naturali, care și-au lăsat urmele în fracturi, consolidate vicios. Tot pe oase
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cirezi de animale, plante aromate, păduri umbroase, lemn de tămâie și smirnă, scorțișoară, hrănitorii palmieri. Un fel de Eden. Aici au proliferat uimitor sabeii, cea mai numeroasă populație arabă. Se dezvoltă cultura și civilizația. Timpul îngroapă documentele, probe pe care arheologia le va scoate la iveală, uimindu-ne: orașe, inscripții, obiecte, opere de artă, palate regale etc. Dinastiile se succed. Civilizația suie până la întoarcerea în istorie cu o cultură care a luminat pe toate meridianele lumii. După acest apogeu va veni
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
leagă insulele de continent, și oamenii japonezi de voința dăinuirii. și în adevăr, tot mai mulți geologi și antropologi susțin că odată, aceste pământuri încercate de ape au fost legate de continent. Dacă apariția japonezilor pe acest pământ este enigmatică, arheologia a descoperit probe că în epoca Jomon, ei aveau o cultură a pietrei, că trăiau în comunități de cca 400 case și aveau un început de agricultură, o industrie a prelucrării argilei, diverse statuete simbolizând zei. Morții erau îngropați fără
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unei discipline medicale fundamentale: Anatomia patologică. Creația sa se întregește suplimentar, cu o biografie de valoare privind imaginea magistrului său Antonio Maria Valsalva, cu o carte despre monumentele regiunii sale natale, Forli și cu pasiunea sa secundară pentru antichitate și arheologie. Morgagni ajunge prin analiză critică și experimentare, la concluzii veridice. El dovedește că orice alterare anatomică se însoțește de una funcțională care dă simptomele bolii. îndepărtarea cauzelor bolii exprimă grija clinicianului care asistă un bolnav. Boala celui decedat e urmărită
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Misterioasa și enigmatica regină din Saba, amintită în Vechiul Testament, în scrierile istoricului evreu Flavius Josephus, și în Coran, prezentă în tradiția etiopiană cu numele Makeda și considerată mama națiunii, prezentă și în tradiția islamică cu numele Bilquis sau Balkis, incită arheologii în a găsi urme istorice convingătoare ale existenței regatului și ale reginei acestuia în Yemen și în Etiopia. Frumoasa, ambițioasa și seducătoarea regină din Saba, numită de tradiția etiopiană, Makeda, de tradiția islamică, Balkis, a cărei existență reală se străduiesc
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în a găsi urme istorice convingătoare ale existenței regatului și ale reginei acestuia în Yemen și în Etiopia. Frumoasa, ambițioasa și seducătoarea regină din Saba, numită de tradiția etiopiană, Makeda, de tradiția islamică, Balkis, a cărei existență reală se străduiesc arheologii s-o demonstreze, semilegendară cum este, a intrat în eternitate prin operele literare ale lui Calderon de la Barca, Gérard de Nerval, Gustave Flaubert, William Butler Yeats, John Freeman ș.a, prin opere muzicale realizate de: Charles Gounod, H. Löhr, K.
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
acceptat să fie model demonstrativ pentru profesorul universitar de anatomie Manzoni. A profitat de faptul că a locuit în casa profesorului, o ajuta pe doamna în gospodărie, și citea din cărțile bibliotecii lui. A fost secretara contesei Zélide, pasionată de arheologie, a învățat multe de la ea. A vegheat-o pe contesă când a murit și după aceea a plecat la Amsterdam, unde își câștigau existența prostituate de trotuar, de lux sau de cazinouri și cocote de interior. Multe dintre ele erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Introduction à l'étude de la médecine expérimentale), pe care se bizuie deschis Zola în Romanul experimental (Le Roman expérimental, 1880). Dacă, în anii 1880, științele exacte focalizează înspre ele toate speranțele, lumea se pasionează și de științele umane, ca istoria, arheologia, etnografia, susceptibile să ofere o viziune globală a lumii sociale. Naturaliștii visează să dea literaturii un caracter științific, să facă din ea un câmp de observare cvasi clinic. Zola, în Romanul experimental unde expune metoda și scopurile sale, își compară
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
trist,/ Ce port pecetea ca pe-un inel cu ametist/ Pe mâna lin depusă în arhetipul meu./ Oroles tenebrosul, leit haiduc de Pind/ Și Pirus taciturnul, întunecat suind/ Fruntariile Romei ... Priam-bătrânul soare;/ Ei sunt statornicia, albastrele-mi ponoare” (Meteorii). O arheologie blândă, cu aer de fast și demnitate istorică transpare în aceste versuri corecte, cu trimiteri la peisagistica pillatiană sau la stampele solemne ale lui V. Voiculescu. Respiră din ele un vitalism profund, de tip dionisiac, în care figurile Turiei natale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
le spuneau corăbierii greci, formate atât la gurile Dunării, cât și la gurile îngemănate ale Bugului și Niprului. Insula Fidonissi este precis marcată pe portulanul medieval al lui Marino Sanudo cel Bătrân, în dreptul gurii Sollina. În secolul al XIX-lea, arheologii ruși fac săpături pe insulă și dezvelesc fundațiile unui templu extraordinar de mare; se mai păstrau încă și porțiuni însemnate din zidăria cu blocuri mari de calcar alb. Nicolae Densușianu 19 face legătura între mitul grecesc al Insulei Albe și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Câteva broșuri, dintre care una dedicată în 1881 personalității mitropolitului Veniamin Costache, precum și discursul rostit la înmormântarea lui Teodor Codrescu (1894) interesează prin unele informații biografice necunoscute până atunci. Abecedariul lui George Lazar (1883), studiu apărut în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” și în broșură, însoțind o ediție facsimilată a cărții, nu este în măsură să-i consolideze autoritatea științifică, deoarece abecedarul se va dovedi un fals al editorului Zaharia Carcalechi. În ceea ce privește ideile despre istoria literaturii, V., discipol al lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
dată. Pe de altă parte, căutarea unor mărturii sigure și tangibile asupra existenței religiilor În epoca preistorică se lovește de dificultăți la prima vedere insurmontabile. Aceasta depinde de identitatea preistoriei și a religiei. Termenii problemei sunt religie, religii, preistorie și arheologie. Prin definiție, preistoria nu are texte, În timp ce religia are nevoie de ele. Sau, mai bine zis, cercetătorul are nevoie de texte: oricum ar fi definită, religia este o activitate umană cu o importantă componentă mentală și orală, care, prin forța
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cunoaște trecutul are regulile și constrângerile sale, mult mai dure În cazul preistoriei. De altfel, În stadiul actual al tehnicii și cercetării, ceea ce nu a lăsat urme materiale sau efecte perceptibile tinde să nu existe, mai ales În cazul unei arheologii care nu se poate baza pe mărturii scrise. Primele vizate aici sunt activitățile intelectuale sau „spirituale”, pe care, În terminologia de astăzi, le numim religie, știință, filozofie, cu mijloacele lor de expresie, precum limbajul, recitarea, dansul și așa mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu se poate baza pe mărturii scrise. Primele vizate aici sunt activitățile intelectuale sau „spirituale”, pe care, În terminologia de astăzi, le numim religie, știință, filozofie, cu mijloacele lor de expresie, precum limbajul, recitarea, dansul și așa mai departe. În arheologie, În ciuda progresului metodelor de studiu, activitățile imateriale rămân, după cum se știe, cele foarte greu de urmărit. Faptul că se dă atâta importanță arheologiei - studiul empiric al trecutului cultural uman - nu trebuie să surprindă. Este firesc ca studierea religiilor preistorice, condusă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religie, știință, filozofie, cu mijloacele lor de expresie, precum limbajul, recitarea, dansul și așa mai departe. În arheologie, În ciuda progresului metodelor de studiu, activitățile imateriale rămân, după cum se știe, cele foarte greu de urmărit. Faptul că se dă atâta importanță arheologiei - studiul empiric al trecutului cultural uman - nu trebuie să surprindă. Este firesc ca studierea religiilor preistorice, condusă pe urme directe, să ia parte la cercetarea complexă a trecutului nostru. Pentru a fi convingătoare, „științifică”, aceasta are nevoie de date empirice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fi convingătoare, „științifică”, aceasta are nevoie de date empirice despre orice aspect al culturii umane. Despre religia văzută asemenea unui comportament cultural se va discuta mai jos, pentru a stabili clar acest mănunchi de exigențe fundamentale și de izvoare informative: arheologia este cea care produce izvoarele pentru identificarea și studiul religiilor preistorice. Prin sublinierea acestui rol al arheologiei intenționăm să avertizăm asupra faptului că unele metode folosite În trecut nu mai sunt considerate valabile. Ne referim la elementara folosire a comparației
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
văzută asemenea unui comportament cultural se va discuta mai jos, pentru a stabili clar acest mănunchi de exigențe fundamentale și de izvoare informative: arheologia este cea care produce izvoarele pentru identificarea și studiul religiilor preistorice. Prin sublinierea acestui rol al arheologiei intenționăm să avertizăm asupra faptului că unele metode folosite În trecut nu mai sunt considerate valabile. Ne referim la elementara folosire a comparației etnografice și la metodele care urmăresc să extrapoleze asupra trecutului rezultatele unor construcții teoretice fixe despre „progresul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aceea că, literalmente, crează o prejudecată asupra Încercării de a descoperi posibila originalitate și diversitate a manifestărilor religioase umane În timp, spațiu și cultură. Pentru a evita riscul prejudecății nu există decât soluția recurgerii la informații antice directe. Astfel, tocmai arheologia are puterea - și specializarea - de a produce, mai ales pentru perioada preistorică, informații Încărcate cu greutatea timpului și neutre din punct de vedere cultural. Multe materiale arheologice sunt neutre pentru că sunt produse de om fără intenție istorică, fără vreo distorsiune
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]