12,098 matches
-
de a se Înțelege Între ei și de a se face ei Înșiși Înțeleși fapt care intervine În procesul de codare și de recodare a mesajelor ; dezvoltă abilitățile de comunicare deoarece permite exprimarea experiențelor, Înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice În manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de singular și plural, sensul propriu și figurat, similitudini și deosebiri, prepoziții, conjuncții, locuțiuni, interogații etc.; Linda Hagood, profesor de educație
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
completându-se reciproc. Filosofia comunicării totale presupune utilizarea a numeroase și variate metode de educare a comunicării: terapia limbajului, training auditiv, Învățarea labiolecturii, utilizarea limbajului mimico-gestual, a dactilemelor, precum și folosirea tuturor mijloacelor de comunicare posibile: limbajul mimico-gestual, limbajul verbal, labiolectura, ascultarea, dactilemele, mimica, pantomimica. Folosirea metodei „comunicării totale” are o serie de rezultate benefice: * Îmbunătățire semnificativă În achiziția limbajului; * O ameliorarea semnificativă a vorbirii și accentuarea motivației; * Atingerea unui nivel superior de citire; * Îmbunătățirea relațiilor sociale. Limbajul mimico-gestual poate fi definit
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
P: SRI ați spus? H: Da. Păi n-a fost el la aniversare? P: SRI este cea mai performantă ... Întreprindere ... din România. Nu cred că există, ce-o fi ea, SRL, SA, că face cuie, că ... produce benzină, că ... face ascultări, interceptări telefonice și apără Țara, deci din toată activitatea din România, care produce PIB, H: Da P: cea mai performantă instituție, am aflat de ieri, este .... SRI. De la dl președinte care a spus că producția SRI-ului este zero rebuturi
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
3. Inteligența muzicală înseamnă a gândi în sunete, ritmuri, melodii și rime, a fi sensibil la tonuri, la intensitatea, înălțimea și timbrul sunetului. Este abilitatea de-a recunoaște, crea și reproduce muzica și ritmurile folosind un instrument sau vocea. Implică ascultare activă și existența unei legături puternice între muzică și emoții. 5. 4. Inteligența spațială implică gândirea în imagini și a percepe cu acuratețe lumea vizuală. Este abilitatea de-a gândi în trei dimensiuni, de-a transforma percepțiile și de a
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
fi:ochi îndurerați, ființă fragedă, fugă fulgerătoare, salturi îndrăznețe, prevăzătoare, zberet adânc,sfâșiitor, botul mic, catifelat și umed, mușchiul gros, cald ca o blană, cuvinte care în mare parte au intrat în vocabularul activ al copiilor.După câtva timp de la ascultarea acestei povestiri un număr tot mai mare de copii au manifestat schimbări în comportamentul lor, devenind mai sensibili, mai atenți și grijulii cu persoanele din jur și interesați să folosească cât mai multe cuvinte însușiri în vorbire la momentul potrivit
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
venit gândului pozitiv; * eșecul este o provocare la creativitate și schimbare; * preluați idei/e altora și le dezvoltați; * emiteți un număr cât mai mare de idei; * opriți autocenzura gândurilor și ideilor. Normele cer și induc: * acceptarea ideilor și opiniilor altora; * ascultare activă; * toleranță la ambiguitate; * dezvoltarea transformarea ideilor; * îndepărtarea autocenzurii, criticii; * activizarea imaginației; * preluarea perspectivei celuilalt; * gândire metaforică; * comunicare creativă, empatică, non-agresivă. Specificul normelor grupului creativ de formare constă în faptul că înlătură pe timpul activității în grup teama de critică, evaluare
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
activizarea imaginației; * preluarea perspectivei celuilalt; * gândire metaforică; * comunicare creativă, empatică, non-agresivă. Specificul normelor grupului creativ de formare constă în faptul că înlătură pe timpul activității în grup teama de critică, evaluare, blamare a ideilor, părerilor, opiniilor, favorizând exprimarea liberă, noncomformismul si ascultarea activă a celorlalți. Grupul creativ de formare este condus de un lider care propune programul de antrenament și are sarcina de îmbogățire a fondului informațional interdisciplinar. El urmărește respectarea normelor grupului creativ prevenind tendința de critică și evaluare care se
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
copil să devină un adult responsabil. De aceea, mai presus de toate, să-L rugăm pe Dumnezeu ca în demersul nostru educațional să ne dea mereu cuvânt cu putere multă, pentru ca elevii noștri să devină buni creștini, cu sufletele în ascultare. Autoarea I. EDUCAȚIA MORAL RELIGIOASĂ CONSIDERAȚII GENERALE 1.1. Principiile moral - religioase în Noul Testament 1.1.1. Legea morală a Noului Testament Legea Noului Testament este expresia cea mai tipică și mai desăvârșită a voinței divine. Ea este cea mai
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fariseului sunt un prilej pentru Mântuitorul de a arăta că mai bine primită este rugăciunea făcută cu smerenie și umilință decât cea făcută cu trufie. Înaintea lui Dumnezeu, oamenii cei mai smeriți și umili, chiar dacă sunt păcătoși, găsesc mai multă ascultare decât cei ce se pretind drepți și buni, dar care sunt stăpâniți de mândrie și dispreț față de ceilalți semeni ai lor. Pilda fiului risipitor, una dintre cele mai frumoase parabole din Noul Testament, are ca temă căința și întoarcerea la calea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
exemplele morale, anturajul, sistemul de valori al societății etc. Părinții au un mare rol în cultivarea însușirilor morale ale copiilor; ei le imprimă prin modelul oferit, fie înalte idealuri umane, fie abisul viciilor. Înainte de 6-7 ani, copilul este sub directa ascultare a lor, în căminul părintesc. Pentru el binele și răul reprezintă ceea ce spun părinții săi că este bun ori rău. În aceeași ambianță familială copiii își formează gustul pentru frumos, pentru ordine, curățenie, pentru dreapta judecată. Climatul de căldură, sinceritate
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
biserica ( casa lui Dumnezeu și locul de rugăciune al creștinilor), ce deosebiri există între aceasta și celelalte clădiri ( crucea, turla, clopotul) și vor afla că, clopotul este glasul care ne cheamă în casa lui Dumnezeu . Deprinderea noțiunilor de ordinea și ascultare se face în exclusivitate prin intermediul poveștilor având conținut moralizator. Acestea vor dezvolta, pe înțelesul lor conceptul de bine sau de rău, precum și principalele norme de conduită morală. În acest fel, elevii se vor obișnui să identifice și să analizeze trăsăturile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
frontierele lor” 53. De aceea, mai presus de toate, să-L rugăm pe Dumnezeu ca în demersul nostru educațional să ne dea mereu cuvânt cu putere multă, pentru a-i determina pe elevi să devină buni creștini, cu sufletele în ascultare. Adolescența religioasă Sufletul adolescentului oferă teren prielnic pentru imprimarea mai adâncă a instrucției și educației religioase. Ideile religioase devin la adolescent mai profunde și au o semnificație vitală. Adolescența este vârsta când se afirmă mai cu putere rațiunea, judecata, afecțiunea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
creative ale elevilor săi pentru a le putea stimula și cultiva, întrucât dacă acest potențial nu este valorificat se produc „pierderi mari”, iar recuperările ulterioare sunt parțiale. Cunoașterea potențialului creativ face posibilă crearea unui climat corespunzător, construirea unei atmosfere de „ascultare receptivă”, după cum se exprimă Torrance, necesară pentru ca elevul să se manifeste. Urmează diversificarea și diferențierea adecvată a conținutului și metodologiei activității didactice în raport cu receptivitatea optimă a școlarului față de aceste activități. Gestionarea optimă a resurselor, crearea unor situații de învățare cu
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
chimist, fizician. Inteligența muzical - ritmică - Persoanele cu această inteligență „gândesc” în sunet, ritmuri, melodii și rime. Sunt sensibili la tonalitatea, intensitatea, înălțimea și timbrul sunetului; recunosc, creează și reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Ei se implică într-o ascultare activă și sensibilă și stabilesc o legătură puternică între muzică și emoții. Inteligența spațială - Înseamnă a gândi în imagini și a percepe cu acuratețe lumea vizuală. Abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma percepțiile și a recrea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
unor analogii, similitudini și diferențe, al soluționării unor probleme care comportă alternative. Avantaje: - crearea unei atmosfere de deschidere; facilitarea interesului pentru comunicare; acceptarea punctelor de vedere diferite; - conștientizarea complexității situațiilor în aparență simple; - optimizarea relațiilor profesor - elev; exersarea abilităților de ascultare activă și respectarea regulilor de dialog; Etape: 1. Reamintirea regulilor: vorbește când îți vine rândul; ridică mâna când dorești să spui ceva; nu întrerupe pe cel care vorbește; - critică ideea și nu persoana care o exprimă; - nu râde de ceea ce
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de ulei esențial de mușcate. Fetelor, nu vi se pare că abuzați de vopsea? Gândiți-vă că părul vă e dat pentru toată viața și că dacă natura e perturbată în rosturile ei, prea bine nu poate fi...Nu dați ascultare reclamelor de-a dreptul agresive, care nu au decât scopuri comerciale. 30 Un adevărat festin: floarea soarelui germinată Iată o altă metodă pentru a începe ziua cu un mic dejun sănătos și savuros. Seara, înainte de culcare, puneți 1/3 de
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
la o reprezentare ( o poveste, un film, o pictură sau un balet ) sau ca răspuns la evenimentele din viața reală; o fabulă este construită de audiență. Chiar și atunci când evenimentele sunt dispuse într-o secvență cronologică, în procesul lecturii sau ascultării ei, audiența este atentă la semnalele narative secvențiale și asamblează, pentru sine, o fabula ordonată cronologic”. Alcătuirea fabulei ca proces constructiv, care este același și pentru narațiunile verbale și pentru cele vizuale, este una din posibilitățile de interpretare a scenei
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
elevii, spre acele resorturi necesare pentru o mai bună asimilare a informației. În această calitate putem spune că profesorul este un manager al relaționării și al comunicării. <citation author=”Tudorică, R.”>„Comunicarea managerială educațională implică abilități precum răbdare, capacitate de ascultare, de argumentare, de clasificare, de ordonare, de evaluare, de accesibilizare a limbajului corespunzător nivelului de comprehensiune a partenerului de comunicare. Indiferent de caracteristicile psihosociale ale celor ce comunică, aceștia sunt parteneri (nu opozanți, subordonați etc., indiferent de statutul profesional) de
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de modul de comunicare a cadrului didactic cu elevii și influențează climatul educațional al clasei, generând diverse tipuri de climat: climat închis caracterizat prin: rutină, control înalt, relații tensionate, frustrante între profesor și elevi; comunicare necorespunzătoare: dirijare excesivă, ordine, critică, ascultare reactivă/pasivă, feedback fals. Climat deschis caracterizat prin: dinamism, grad înalt de angajare a profesorului și elevilor, relații deschise, cooperare, respect și sprijin reciproc; comunicare eficientă: ascultare activă, informare personalizată, atitudine pozitivă față de elevi, feedback pozitiv Climat angajat caracterizat prin
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
relații tensionate, frustrante între profesor și elevi; comunicare necorespunzătoare: dirijare excesivă, ordine, critică, ascultare reactivă/pasivă, feedback fals. Climat deschis caracterizat prin: dinamism, grad înalt de angajare a profesorului și elevilor, relații deschise, cooperare, respect și sprijin reciproc; comunicare eficientă: ascultare activă, informare personalizată, atitudine pozitivă față de elevi, feedback pozitiv Climat angajat caracterizat prin: control strict, nivel ridicat de profesionalism și de cerințe din partea cadrului didactic; comunicare deficitară profesor-elevi, centrată pe sarcini/conținut, ignorarea personalității elevului, relație rece/distantă profesor-elevi, însă
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
deschis al profesorului față de elevi, orientat spre elevi, însă gradul de angajare a elevilor este scăzut, nu îl sprijină pe profesor, chiar sabotându-l adesea; comunicare deficitară Climat autocratic caracterizat prin: neîncrederea în relația profesor-elevi, dirijare excesivă, impunere; comunicare deficitară: ascultare negativă/reactivă, amenințări, insultă, critică, atitudine negativă față de elevi Climat autocratic binevoitor caracterizat prin: cooperare între profesor-elevi, elevi implicați în luarea deciziilor; comunicare adecvată: ascultare activă, atitudine pozitivă față de elevi. Climat democratic consultativ caracterizat prin: relația profesor-elevi bazată pe încredere
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
comunicare deficitară Climat autocratic caracterizat prin: neîncrederea în relația profesor-elevi, dirijare excesivă, impunere; comunicare deficitară: ascultare negativă/reactivă, amenințări, insultă, critică, atitudine negativă față de elevi Climat autocratic binevoitor caracterizat prin: cooperare între profesor-elevi, elevi implicați în luarea deciziilor; comunicare adecvată: ascultare activă, atitudine pozitivă față de elevi. Climat democratic consultativ caracterizat prin: relația profesor-elevi bazată pe încredere, cooperare, angajare a ambelor părți; comunicare eficientă, se realizează în sens ascendent Climat democratic participativ, caracterizat prin: relația profesor-elevi bazată pe încredere totală, cooperare, respect
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ele are întotdeauna dreptate (magister dixit). Elevul este privit ca obiect inert, ca ființă imperfectă care are nevoie, la tot pasul, de prezența și tutela celui matur. Întreg travaliul didactic este denaturat: educația devine un proces de memorare mecanică, de ascultare și receptare pasivă, o strategie). Bazându-și toată activitatea pe impunerea unei autorități forțate, uneori construite, aceasta degenerează într-o formă de autoritarism, malefică oricărui parcurs de formare.” Aceste comportamente și atitudini pot reprezenta într-o anumită măsură și cauze
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
modalități, de exemplu la orele de dirigenție, îi poate ajuta pe elevi să comunice mai eficient între ei, înlăturând conflictele cu colegii. Aceste modalități de comunicare sunt de altfel foarte simple, mulți dintre noi utilizându-le în mod spontan. Implicarea.. Ascultarea este o verigă principală a actului de comunicare. Profesorii pe care îi preferă elevii și cărora le comunică problemele pe care le au, sunt cei care știu să asculte. Unele probleme pe care le are elevul se pot rezolva la
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
principală a actului de comunicare. Profesorii pe care îi preferă elevii și cărora le comunică problemele pe care le au, sunt cei care știu să asculte. Unele probleme pe care le are elevul se pot rezolva la acest nivel, al ascultării, deoarece fiind ascultat, copilul are ocazia să-și exprime dificultatea, s-o conștientizeze mai bine, s-o analizeze și, în felul acesta, uneori, ajunge singur la o soluție. Dacă dorim ca între noi, adulții și copiii, să aibă loc o
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]