3,711 matches
-
un proces centrifug, în urma căruia a luat naștere universul, a fost denumit de Anaxagora nous (rațiune, spirit). Anaxagora a încercat să explice rațional fenomenele astronomice din natură. El a negat existența zeilor, considera soarele ca o masă de metal incandescent, aștrii sunt asemenea pământului. A reușit să explice apariția meteoriților și formarea eclipselor de Soare, arătând că nu au nimic divin și că provin din cauze naturale. În jurul anului 437 î.Hr., pe când se afla în exil, Anaxagora a scris o lucrare
Anaxagora () [Corola-website/Science/300785_a_302114]
-
soare, numele unuia dintre liderii lor, Mexitli sau chiar un anumit tip de buruiană ce crește în lacul Texcoco. Savantul mexican Miguel León-Portilla a sugerat că ar fi derivat din "mexictli", "buricul Lunii", cuvânt compus din cuvintele Nahuatl "metztli" (Lună, astru ceresc) și "xictli" (buric). Alternativ, conform altor opinii, "mexictli" ar putea însemna "buricul [agavei numită] maguey" (denumire binomială, ) folosind cuvântul "metl" și particula locativă "co". Alte surse indică ca o posibilă origine a numelui numele unei plante, Mexitli (planta care
Azteci () [Corola-website/Science/298677_a_300006]
-
este subliniat cu o tonalitate deschisă, subtil diferențiată, apropiată de auriu. Tema tabloului "Venus și Marte" a fost luată, probabil, din doctrina astrologică umanistă a lui Marsilio Ficino, în care analizează relațiile de armonie și contrast ce au loc între astre. Venus este zeița iubirii și a armoniei, pe când Marte este zeul războiului. În structura compoziției putem descoperi un echilibru perfect între cele două figuri, culcate pe jumătate, în poziții aproape simetrice. Deosebit de reușit este jocul clarobscur de pe chipul lui Marte
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]
-
imaginea îngerilor a preluat caracteristici definitorii în teologie și în artă. În perioada antichității târzii și prima jumătate a epocii medievale, creștinii credeau că una din treburile pe care îngerii cei mai ordinari trebuie să le îndeplinească este să miște aștrii (adică cele 7 planete cunoscute în epocă) pe orbitele lor în jurul Pământului (geocentrism). Cosmologia lor moștenită din Biblie (un Pământ plat, un firmament sub formă de boltă rigidă peste care sunt apele cerești (Facere)), era influențată prin scrierile Sfinților Părinți
Înger () [Corola-website/Science/299691_a_301020]
-
era influențată prin scrierile Sfinților Părinți și de cosmologia greacă (sfere cerești, orbite circulare perfecte). În "Lunaticii" ("Evoluția Concepției despre Univers de la Pitagora la Newton", p.e. 1959), Arthur Koestler relatează și el cum călugărul bizantin Cosmas Indicopleustes considera că aștrii sunt purtați pe orbitele lor sub bolta cerească de îngeri, și chiar și mai târziu, până prin secolul al XVI-lea, a mai persistat credința că îngerii sunt cei care mișcă planetele și aștrii în general pe orbitele lor Odată cu impunerea
Înger () [Corola-website/Science/299691_a_301020]
-
cum călugărul bizantin Cosmas Indicopleustes considera că aștrii sunt purtați pe orbitele lor sub bolta cerească de îngeri, și chiar și mai târziu, până prin secolul al XVI-lea, a mai persistat credința că îngerii sunt cei care mișcă planetele și aștrii în general pe orbitele lor Odată cu impunerea concepției heliocentrice a lui Copernic, în care Pământul nu mai era centrul cosmosului ci doar o planetă a unui sistemul solar banal, dintr-o galaxie din specia care universul aparent infinit conține numeroase
Înger () [Corola-website/Science/299691_a_301020]
-
cele oferite de diferite teatre cu condiția de a lucra noaptea. O altă soluție era să realizeze "„interioarele”" în "„exterior”". Își amenajau "„interioarele” în decoruri la lumina soarelui" (renunțând astfel la reflectoare) pe un podium rotativ folosind la maximum lumina astrului zilei. Personalul tehnic față de alte cinematografii era de genul "„bun la toate”", însă "MESERIAȘI"; operatorul era și laborant la prelucrarea peliculei, regizorul - machior, producătorul - recuziter, un actor - asistent de regie. Cât despre distribuție, aceasta se facea în funcție de bunăvoința actorului de
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
lui Anaximandru reprezintă o treaptă superioară de abstractizare, el fiind primul filosof ionian care încearcă să ofere, dintr-o perspectivă raționalist-materialistă, o viziune închegată, unitară a originii universului. În domeniul astronomiei, Anaximandru a fost preocupat de distanțele, mărimea și traiectoriile aștrilor. El a realizat primul ceas solar și un glob ceresc (cu pământul în centrul universului) destinat navigatorilor. Anaximandru era considerat de Eratostene întemeietorul geografiei științifice. Cea mai importantă contribuție a lui Anaximandru la teoria cosmologică a fost, fără îndoială, eliberarea
Anaximandru () [Corola-website/Science/299855_a_301184]
-
vasele maritime se orientau după stelele de pe cer. În prima sa fază, astronomia greacă nu se distingea de meteorologie, deoarece se credea că fenomenele cerești sunt o urmare a emanației și a evaporărilor de pe Pământ. Spre deosebire de asiro-babilonieni, care credeau că astrele sunt divinități, vechii greci au încercat să dea explicații fizice fenomenelor cerești. Pentru prima dată într-un sistem de gândire au fost abandonate miturile și superstițiile în favoarea unui studiu sistematic și al unui model al cerului. Primii filosofi care s-
Astronomia în Grecia Antică () [Corola-website/Science/299284_a_300613]
-
După formarea Principatului autonom al Transilvaniei, - pe lângă alte elemente, ca acvila, șapte turnuri/bastioane, stema de neam al domnitorului - soarele și semiluna au apărut pe sigiliile principilor, pe monedele emise de aceștia, încă din anul 1580. Legiferarea simbolului perechii de aștri, Soarele și semiluna drept simboluri secuiești s-a produs în anul 1659 de către Dieta Transilvaniei. Articolul 3 al legii emise după adunarea Dietei ținută la Sebeș, între 24 mai și 25 iunie 1659 precizează: “Sigiliul secuimii să prezinte soarele și
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
de pe teritoriul Ținutului Secuiesc. Astfel în stemele județelor Trei Scaune și Ciuc din perioada interbelică, legiferate prin „Monitorul Oficial” nr. 222/08.10.1928, în stemele județelor Covasna și Harghita din perioada socialistă, legiferate în 1972, s-au păstrat simbolurile aștrilor. În stema României de azi adoptată de Parlamentul țării, în cartierul a 4-lea, care reprezintă Transilvania cu Maramureșul și Crișana, apare perechea de aștri, Soarele și semiluna. Acest simbol al perechii de aștrii, în câmp albastru un soare de
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
stemele județelor Covasna și Harghita din perioada socialistă, legiferate în 1972, s-au păstrat simbolurile aștrilor. În stema României de azi adoptată de Parlamentul țării, în cartierul a 4-lea, care reprezintă Transilvania cu Maramureșul și Crișana, apare perechea de aștri, Soarele și semiluna. Acest simbol al perechii de aștrii, în câmp albastru un soare de aur și o semilună de argint, s-a păstrat de-a lungul secolelor. Soarele și semiluna nu sunt doar simboluri secuiești, aștrii apar de exemplu
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
în 1972, s-au păstrat simbolurile aștrilor. În stema României de azi adoptată de Parlamentul țării, în cartierul a 4-lea, care reprezintă Transilvania cu Maramureșul și Crișana, apare perechea de aștri, Soarele și semiluna. Acest simbol al perechii de aștrii, în câmp albastru un soare de aur și o semilună de argint, s-a păstrat de-a lungul secolelor. Soarele și semiluna nu sunt doar simboluri secuiești, aștrii apar de exemplu în stema României în cartierele reprezentând Țara Românească și
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
apare perechea de aștri, Soarele și semiluna. Acest simbol al perechii de aștrii, în câmp albastru un soare de aur și o semilună de argint, s-a păstrat de-a lungul secolelor. Soarele și semiluna nu sunt doar simboluri secuiești, aștrii apar de exemplu în stema României în cartierele reprezentând Țara Românească și Moldova, apar frecvent pe monumente funerare din toată țara, ca simboluri solare, dar în cazul prezentat ele sunt simboluri secuiești. "Articol principal: Imnul secuiesc" Imnul secuiesc a fost
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
în anul 1512. Giorgio Vasari povestește: „Aflând că vor fi descoperite frescele, s-a adunat toată suflarea să privească picturile, rămânând cu toții muți de încântare.” Partea centrală, pe axa bolții, cuprinde nouă scene biblice: Dumnezeu desparte lumina de întuneric, Crearea aștrilor, Dumnezeu desparte apele de pământ, Crearea lui Adam, Crearea Evei, Păcatul originar și Izgonirea din rai, Jertfa adusă de Noe lui Dumnezeu, Potopul și Beția lui Noe. De ambele părți ale acestor picturi sunt înfățișate sibile și prooroci. Michelangelo folosește
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
Astronomia (din limba greacă, άστρον "astron": stea, νόμος "nomos": lege) este știința care se ocupă cu studiul aștrilor și a legilor mișcării lor, al constelațiilor, galaxiilor și al universului în totalitatea sa. De asemenea, studiază evenimentele ce au loc dincolo de atmosfera terestră, planetele, cometele, radiațiile cosmice de fond, forma și formarea universului. Cei care studiază astronomia se numesc
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
de a rândui viitorul după bunul plac. El vede astfel, se pare, ""demnă de elogii"", astrologia, care face parte din această categorie virtuoasă de ghicire, întrucât ea ""se referă la lucruri naturale care se întâmplă în mod necesar, funcție de dispoziția aștrilor""(Summa, qu. xcv, art. 5).. Această viziune relaxată a lui Toma d'Aquino despre superstiție va antrena în perioada Renașterii o acceptare a multor feluri de superstiții, printre care și idolatria. Adepții Reformei nu vor întârzia să numească catolicismul superstiție
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
Cuvântul românesc "planetă" este un împrumut din franceză: "planète" și din latină: "planeta". (Termenul francez "planète" are drept origine același termen latin "planeta"). Termenul latin "planeta" provine din greaca veche "planêtês", care, în expresia πλανήτης αστήρης, transliterat: "planêtês astêrês", desemneză „astru în mișcare” (sau „astru rătăcitor”), în opoziție cu stelele care apar imobile pe bolta cerească. Această mișcare aparentă, dacă este urmărită o planetă pe cer de la o noapte la alta, a fost observată foarte devreme de oamenii tuturor civilizațiilor, însă
Planetă () [Corola-website/Science/296529_a_297858]
-
un împrumut din franceză: "planète" și din latină: "planeta". (Termenul francez "planète" are drept origine același termen latin "planeta"). Termenul latin "planeta" provine din greaca veche "planêtês", care, în expresia πλανήτης αστήρης, transliterat: "planêtês astêrês", desemneză „astru în mișcare” (sau „astru rătăcitor”), în opoziție cu stelele care apar imobile pe bolta cerească. Această mișcare aparentă, dacă este urmărită o planetă pe cer de la o noapte la alta, a fost observată foarte devreme de oamenii tuturor civilizațiilor, însă complexitatea sa a rămas
Planetă () [Corola-website/Science/296529_a_297858]
-
s-a retras din armată. A activat apoi la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, unde a funcționat pe postul de conferențiar la Secția de Geografie a Facultății de Științe în perioada 1920-1938. A predat cursurile: Cartografie-topografie, Geografie matematică: Pământul, astru al Universului; Pământul, locuința omului; Harta și calendarul; Citirea hărților; Cartografie: suprafața cartografică în proiecțiunile azimutale și a susținut lucrările practice: Construcții de reliefuri și întocmiri de atlase, la Secția de Geografie a Facultății de Științe. La Secția agronomică a
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
artistice, inedite și implică, adesea, termeni distincți ca înțeles ori chiar aflați în opoziție: concret - abstract. Metafora din poezia eminesciană „Melancolie”: Această metaforă presupune o comparația inițială: luna ca o regină moartă a nopții, comparație bazată pe două similitudini: paloarea astrului și a unei ființe moarte, unicitatea lunii pe cerul nopții și prezența ei dominantă față de celelalte corpuri cerești, însuși care apare și în alte poezii ale lui M. Eminescu. De exemplu, în Scrisoarea I: În cazul imaginii artistice din poezia
Metaforă () [Corola-website/Science/308759_a_310088]
-
studiate la nivel științific încă din secolul XVII. În 1621, astronomul francez Pierre Gassendi a descris fenomenul observat în sudul Franței. În același an, astronomul italian Galileo Galilei a început investigarea fenomenului ca parte dintr-un studiu referitor la mișcările astrelor cerești. Faptul că raza acoperită de studiul său era continentul european s-a concretizat în observarea fenomenului în nordul continentului, de unde numele de auroră boreală. În secolul XVIII navigatorul englez James Cook a constatat prezența fenomenului observat de Galileo în
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
șapte ani, în anul 1926, a încetat din viață. În afară de activitatea de marinar, amiralul Vasile Urseanu și-a dezvoltat încă de pe băncile școlii o pasiune pentru studiul astronomiei. După trecerea sa în rezervă, el și-a ocupat timpul cu studiul aștrilor. După înființarea Societății Astronomice Române, amiralul Vasile Urseanu a fost ales la 27 ianuarie 1908, în funcția de primul președinte al acesteia. Printre hotărârile adoptate atunci, s-a numărat și construirea unui observator astronomic al societății. Cea mai mare realizare
Vasile Urseanu () [Corola-website/Science/307471_a_308800]
-
montura ecuatorială și sistem de orologerie mecanică: acesta este actualul Observator Astronomic Amiral Vasile Urseanu din București, singurul observator astronomic din trecut destinat publicului. „Marina nu se face numai pe apă. Observațiile asupra cerului, trebuiesc făcute și pe uscat. Studiul astrelor, a devenit o a doua mea pasiune, după marină. După cum vedeți, mi-am construit casa în formă de yacht, cu cupolă de observator, ca în același timp, când fac observații cu luneta pe bolta cerească, să am senzația că plutesc
Vasile Urseanu () [Corola-website/Science/307471_a_308800]
-
civilizație la alta. De obicei el este asociat cu "steaua dimineții", în timp ce fratele său geamăn, Xolotl, este personificarea "stelei amurgului". În realitate steaua dimineții este aceeași cu cea a înserării, fiind însăși planeta Venus, dar aztecii credeau că sunt două astre diferite. În calitatea de zeu al luminii matinale, Quetzalcoatl a primit titlul de "Tlahuizcalpantecuhtli", ceea ce înseamnă "stăpânul stelei zorilor". Quetzalcoatl este cunoscut ca inventatorul cărților și al calendarului, ca cel care a dat oamenilor prețiosul porumb, dar și ca un
Quetzalcoatl () [Corola-website/Science/303041_a_304370]