4,649 matches
-
faza a consolidării. În această etapă inițială, în special după o criză profundă și o lungă perioadă de tranziție, prima problemă a guvernanților autoritari rămâne aceea de a asigura controlul arenei coercitive. Aceasta presupune menținerea unor raporturi apropiate între guvernanții "autoritari" (armata). În plus, este vorba de perfecționarea aparatelor represive ale regimului, creându-se (acolo unde nu existau deja) structuri specifice, printre care poliția politică și alte unități paramilitare. Simultan trebuie să fie atins un anumit grad de eficacitate, adică cei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
intră într-un proces mai amplu inițiat de structurile în cauza: mobilizarea de la nivel înalt. Structura care joacă rolul de activare a participării controlate este partidul unic (organizarea, imaginea, militanții și activitatea acestuia fiind coordonate de la centru). Într-un regim autoritar cu o capacitate de represiune scăzută, instaurat în urma unei crize, după o lungă perioadă de tranziție și precedat de o puternică polarizare politică, apare frecvent o politică de demobilizare care coexistă cu mobilizarea promovată de la nivel înalt. Este vorba de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
tranziție și precedat de o puternică polarizare politică, apare frecvent o politică de demobilizare care coexistă cu mobilizarea promovată de la nivel înalt. Este vorba de o contradicție doar aparentă. De fapt, demobilizarea constă în constrângerea unui grup mobilizat (oponenții regimului autoritar) să se conformeze structurii normative impuse de noul regim (vezi Germani, 1971, 102). Grupurile sociale subalterne, dar cu o activitate anterioară în politică (și care pot deveni baza de susținere a unei consistente opoziții anti-regim), sunt conduse spre "reintegrare": regimul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
putere (prin cereri neprevăzute sau împiedicând schimbarea obiectivelor stabilite inițial de către regim). De aici apare recursul la demobilizare care, în cazul acesta, ca și în cel precedent, prezintă o componentă puternic coercitivă. Anumite structuri politice, create sau transformate de guvernanții autoritari, joacă, în principiu, un rol de legitimare, o activitate în acest sens putând fi desfășurată și de alte structuri, în special biserica și organizațiile colaterale. Hermet (1973: 467-468) a analizat în detaliu poziția organizațiilor religioase în regimurile autoritare. Acestea pot
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de guvernanții autoritari, joacă, în principiu, un rol de legitimare, o activitate în acest sens putând fi desfășurată și de alte structuri, în special biserica și organizațiile colaterale. Hermet (1973: 467-468) a analizat în detaliu poziția organizațiilor religioase în regimurile autoritare. Acestea pot avea un rol dominant, dominat sau prioritar. Biserica poate fi, de asemenea, unul dintre actorii principali ai coaliției dominante din cadrul regimului. În situația de față, în faza de consolidare, prin organele și organizațiile sale colaterale, ea îndeplinește nu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
actorii principali ai coaliției dominante din cadrul regimului. În situația de față, în faza de consolidare, prin organele și organizațiile sale colaterale, ea îndeplinește nu doar funcții de legitimare politică generală. Tocmai pentru că biserica e unică, structura socială pe care guvernanții autoritari nu vor sau nu o pot distruge dobândește o relevanță politică deosebită, politicienii fiind dispuși să facă concesii pentru a-i câștiga sprijinul. Instaurarea și prima fază a consolidării unui nou regim autoritar lasă să se întrezărească deja actorii care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
e unică, structura socială pe care guvernanții autoritari nu vor sau nu o pot distruge dobândește o relevanță politică deosebită, politicienii fiind dispuși să facă concesii pentru a-i câștiga sprijinul. Instaurarea și prima fază a consolidării unui nou regim autoritar lasă să se întrezărească deja actorii care stau în spatele lui. În multe cazuri, exigența controlului arenei coercitive face din armata și/sau din grupările paramilitare existente pioni principali. Chiar și biserica e frecvent un actor central în jocul politic autoritar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
autoritar lasă să se întrezărească deja actorii care stau în spatele lui. În multe cazuri, exigența controlului arenei coercitive face din armata și/sau din grupările paramilitare existente pioni principali. Chiar și biserica e frecvent un actor central în jocul politic autoritar. Alte structuri de legitimare, ca partidele sau sindicatele, pot dobândi un rol autonom. Huntington și Moore (vezi 1970: 29-30) scot în relief felul în care interesele partidului unic pot deveni, după instaurare, odată cu progresul consolidării, diverse, contrastante față de cele ale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un regim la altul și se pot determina doar prin analiza fracțiunilor prezente, într-un moment determinat, în sistemul politic. Acest punct este, prin urmare, neglijat, în mod deliberat (ne vom întoarce la paragrafele în care se discută despre modele autoritare). A doua fază a consolidării este de obicei caracterizată de două procese: asigurarea legitimității și întărirea coaliției dominante. În ambele cazuri, variabila determinantă este dată de deciziile de fond, mai mult sau mai puțin cruciale, impuse de lider sau de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de modalitățile de desfășurare și de succesul înregistrat. Primele chestiuni importante care vor apărea vor fi cele legate de originile crizei regimului anterior. În aceasta situație, procesul de luare a deciziilor este facilitat de capacitatea crescută de represiune a regimului autoritar. În plus, luarea acestor decizii consolidează semnificativ coaliția dominantă prin faptul că participantii conștientizează implicarea lor într-un joc "de suma pozitivă", cu câștig pentru toți. Demonstrarea eficacității decizionale și a eficienței noilor instituții va aduce o întărire a unității
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
caz contrar pot surveni complicații cu rezultate imprevizibile. Chiar de la instaurare și de la începutul consolidării, regimul întâmpină o altă problemă: obținerea recunoașterii internaționale. Faptul că noul regim este recunoscut ca subiect al dreptului internațional poate fi folosit ulterior de guvernul autoritar ca un instrument (secundar, e drept), de legitimitate, pentru a atinge obiective interne, mai ales în ceea ce-i privește pe cetățenii indeciși și/sau indiferenți. Uneori recunoașterea internațională presupune mult mai mult decât un act formal. Este doar partea cea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
obiective interne, mai ales în ceea ce-i privește pe cetățenii indeciși și/sau indiferenți. Uneori recunoașterea internațională presupune mult mai mult decât un act formal. Este doar partea cea mai vizibilă a unei relații ce s-a stabilit între guvernanții autoritari ai noului regim și liderii celorlaltor țări și se manifestă prin resurse transferate noilor lideri. O asemenea interferență este cu atât mai probabilă cu cât regimul autoritar instaurat, aflat în curs de consolidare, deține o putere mai mică și, în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
partea cea mai vizibilă a unei relații ce s-a stabilit între guvernanții autoritari ai noului regim și liderii celorlaltor țări și se manifestă prin resurse transferate noilor lideri. O asemenea interferență este cu atât mai probabilă cu cât regimul autoritar instaurat, aflat în curs de consolidare, deține o putere mai mică și, în consecință, este mai dependent de condiționările externe. O modalitate destul de sigură de evaluare a succesului guvernanților în ceea ce privește ducerea la bun sfârșit a consolidării este observarea tipului, amplitudinii
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
primilor - oponenții regimului - unica posibilitate aflată la îndemâna guvernanților este recurgerea la o represiune mai mare. În privința celorlalți - de obicei opozanții din regim -, odată cu represiunea și demobilizarea, se poate urmări și obținerea legitimității. Nu trebuie omis monopolul deținut de reprezentanții regimului autoritar asupra tuturor mijoacelor de comunicare, adică căile prin care se fac publice succesele, și, totodată, prin care se camufleză eșecurile și opoziția existentă. În sfârșit, trebuie precizat că, în această analiză, ne-am axat pe modalitățile și aspectele principale ale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
tuturor mijoacelor de comunicare, adică căile prin care se fac publice succesele, și, totodată, prin care se camufleză eșecurile și opoziția existentă. În sfârșit, trebuie precizat că, în această analiză, ne-am axat pe modalitățile și aspectele principale ale consolidării autoritare în regimurile civile sau civil-militare. În schimb, am lăsat deoparte, în mod conștient, regimurile militare. Astfel de regimuri se consolidează mai usor în societățile mai puțin dezvoltate și articulate pe plan economic, ele putând reuși prin atribuirea unei ideologii care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dotarea cu aparate represive eficiente. În special primul obiectiv nu este atins cu ușurință, politizarea armatei facilitând diviziunile interne (fracționarea). Este vorba de regimurile în care consolidarea este mai dificilă, instabilitatea fiind, de obicei, mai mare. 6. Durabilitatea și criza autoritară Consolidarea autoritară poate fi considerată încheiată atunci când construcția instituțiilor fiind completă, coaliția dominantă este dotată cu o ordine stabilă. Deoarece procesul de consolidare poate prezenta pauze, involuții sau eșecuri, efectele consolidării pot fi: durabile instabile, durabile stabile sau criză. Primele
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aparate represive eficiente. În special primul obiectiv nu este atins cu ușurință, politizarea armatei facilitând diviziunile interne (fracționarea). Este vorba de regimurile în care consolidarea este mai dificilă, instabilitatea fiind, de obicei, mai mare. 6. Durabilitatea și criza autoritară Consolidarea autoritară poate fi considerată încheiată atunci când construcția instituțiilor fiind completă, coaliția dominantă este dotată cu o ordine stabilă. Deoarece procesul de consolidare poate prezenta pauze, involuții sau eșecuri, efectele consolidării pot fi: durabile instabile, durabile stabile sau criză. Primele două categorii
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o influență suficientă pentru menținerea regimului), atunci ne aflăm în fața unei consolidări "slabe", a cărei rezultat este o durabilitate instabilă. În caz contrar, consolidarea este puternică și durabilitatea stabilă. Fără îndoială, există și o întreagă serie de rezultate intermediare. Criza autoritară poate ajunge, după procesul de instaurare, să evidențieze eșecul consolidării; acest lucru se poate întâmpla, uneori, după mai mulți ani. Principalele diferențe dintre cele două situații se găsesc, pe de o parte, în diversele cauze care le generează, și, pe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
le generează, și, pe de altă parte, în divesele modalități de desfășurare a crizei în sine. Renunțând la alte ipoteze, mai abstracte și mai rare, ipoteza centrală de la care se poate pleca este cea a existenței condițiilor propice unei crize autoritare atunci când coaliția dominantă aflată la baza regimului se fisurează și, apoi, se rupe; cu alte cuvinte, atunci când pactul care se află la temelia regimului autoritar cade, într-o manieră, mai mult sau mai puțin explicită, dar întotdeauna, situația este provocată
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ipoteza centrală de la care se poate pleca este cea a existenței condițiilor propice unei crize autoritare atunci când coaliția dominantă aflată la baza regimului se fisurează și, apoi, se rupe; cu alte cuvinte, atunci când pactul care se află la temelia regimului autoritar cade, într-o manieră, mai mult sau mai puțin explicită, dar întotdeauna, situația este provocată de probleme de fond. Aceasta ipoteză de bază trebuie subliniată. Înainte de toate, se impune să acordăm atenție conexiunilor dintre actorii aflați în coaliția implicată în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un regim, este dificilă realizarea unei legitimări autonome de masă din cauza faptului ca grupurile sociale ale clasei de mijloc și ale muncitorilor au o organizare proprie și au experimentat deja o participare politică de natură democratică. În acest caz, conducătorii autoritari pot avea doar o legitimitate pseudo-democratică, obținută prin alegeri fraudate, referendumuri coercitive sau parlamente "marionetă". Care sunt (într-o situație precum aceasta) cauzele crizei autoritare? Dacă regimul și-a consolidat poziția, atunci e nevoie să ne uităm la factorii pe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
proprie și au experimentat deja o participare politică de natură democratică. În acest caz, conducătorii autoritari pot avea doar o legitimitate pseudo-democratică, obținută prin alegeri fraudate, referendumuri coercitive sau parlamente "marionetă". Care sunt (într-o situație precum aceasta) cauzele crizei autoritare? Dacă regimul și-a consolidat poziția, atunci e nevoie să ne uităm la factorii pe termen lung, și, în plus, la anumite aspecte pe termen scurt și mediu. Dacă însă nu a existat o astfel de consolidare, analiza empirică se
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mutațiile care apar în interiorul ei joacă frecvent un rol major în determinarea rezultatului crizei și în tot ceea ce privește armata (mai ales divizările din cadrul acesteia izolarea de alți actori și de societate), cântărind mai mult decât alte "cauze". În regimurile autoritare instaurate și consolidate de mult timp, începutul crizei este marcat de evenimente recurente. Aceste sisteme sunt mai bine "echipate" din punct de vedere instituțional pentru a rezista la dificultățile prezente în coaliția dominantă și la presiunea exercitată de societatea civilă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și de legi speciale antiterorism, prin proclamarea stării de urgență printr-o drastică cenzură a presei. În același timp, este aprobată o legislație care promovează doar o liberalizare aparentă, care nu privește substanța sistemului. Vorbind despre posibilele variante ale crizei autoritare, sunt necesare observații suplimentare. Ar trebui să se facă distincția dintre cazurile în care criza continua, în ciuda tuturor eforturilor (pentru o lunga perioadă de timp), și cele în care se ajunge la prăbușirea regimului sau la transformarea lui. Dacă nu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de timp), și cele în care se ajunge la prăbușirea regimului sau la transformarea lui. Dacă nu este nevoie de timp pentru trecerea de la criză la colaps, "accentuarea" unor anumite aspecte ale crizei poate conduce la o "ieșire" din regimul autoritar. Indiferent de motiv, destrămarea coaliției dominante care susține regimul are consecințe vizibile la nivelul politicii. Înăsprirea conflictului dintre elite duce la o mai mare dificultate în luarea deciziilor, dacă nu chiar la o reală stagnare, și, poate, chiar în acele
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]