7,814 matches
-
ne aflam dincolo de pod, pe coastă la Tirică și priveam exact în curtea lor. Poate apele dezlănțuite, ar fi trebuit să ne sperie, însă nici un copil nu conștientiza asta. Erau destui îngrijorați, pe noi ne amuza ceea ce se întâmpla la bieții oameni pe bătătură. Doamne....dă puțină minte și înțelepciune și copiilor! Acum, când realizez grozăvia celor întâmplate, mă apucă remușcarea! Biata Turnica...nici moartă n-a avut parte de liniște! Sunt sigură că spiritul ei tremura de teamă și ciudă
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
am alergat de curg spumele pe el! - De asta sunteți așa de înapoiați că folosiți drept model un ”cal putere”! Dacă ați introduce în știința voastră „un drac putere”, ați fi mult mai avansați! Și rostind acestea se băgă sub bietul armăsar și cu el în spate o zbughi peste dâmburi și tufișuri afundându-se în pădure. Săracul cal simțindu-se purtat pe sus necheza disperat de mama focului și lovea cu copitele prin aer. Dar nici gând ca dracul să
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
Anul a trecut... cu toate greutățile ivite de la scris,citit și.....socotit ...partea care îmi inspira mie mare frică.Scrisul meu era adevărat,se cunoștea pe trei,patru pagini că așa voia mâna mea . Nici vorbă de stilou aveam un biet creion negru și apăsam pe el de parcă nu se vedea ce scriu.Tare îmi era dragă cartea! Duminica când lumea se ducea la biserică ,eu stăteam cu ghiozdanul în spate pe prispa școlii ,care era la o azvârlitură de băț
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
borș de ștevie. După ce au mâncat, turcii s-au supărat și i-au zis: bre, cadâna cu mahrama de biuriungiuk, asta ciurba la tine? De ce nu dai devlek din cuvata de lângă boru unde ții kiurabu ăla împuțit? Așa a aflat biata femeie că fiertura ei se numește kiorba, că poartă pe cap mahrama de biuriunciuk și că turcii pofteau o plăcintă de devlek din cuvata de lângă boru. Bucuroasă că și-a îmbogățit lexicul a alergat să-l comunice la toate lelițele
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
afară, în răstimpuri, doar câte un glas de pasăre aproape șters într-un ecou prelung de moarte... În schimb, lăuntrul îi era bombardat intempestiv cu bubuieli de tambur la paradă, îndurerându-i și inima... În față-i bănuia orizontul, o biată fantă slab luminată ce se-ngusta supărător privirii, constrânsă de colinele nisipii care șerpuiau monoton de-o parte și de-alta. Iar când soarele o lua razna sulițând pământ și om, ei bine, calea îi părea amenințată dinspre amândouă laturile
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
tânguitor de neputincios, nimicnic, ar fi zis, copleșit de prisosul gândurilor și de efort. Și cap, și trunchi se plecau tot mai mult spre țărână, încovoiate de greul drumului. Avusese ceva noroc îndelungă vreme, mărșăluind în cadența unui râușor, un biet firicel încăpățânat să-i fie ajutor și tovarăș. Dar, într-o amiază, acela îl surprinse urmând alt drum, matcă nevolnică ce se retrăgea spre dreapta, îndepărtându-se de el și ținta lui... De hrănit, se hrănea cu dor, se tămăduia
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
străinilor? - Din Țara Zăpezilor , unde domnește cumplita Iarnă! răspunse Mărțișor. Auziseră ceva localnicii despre îndepărtata țară a zăpezilor și erau curioși să afle amănunte. Când le povesti Mărțișor ce nelegiuiri au făcut slujitorii Iernii, ce-au pățit și ce pătimesc bieții supuși ai împărăției, au rămas cu toții uluiți. - Și noi am aflat, continuă Mărțișor, că numai prințesa Primăvara, fiica lui Soare-Împărat, ne poate izbăvi de urgia Împărătesei Iarna. Așadar, puteți să ne spuneți unde o găsim noi pe această frumoasă prințesă
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
jăratecul în el. - A băut cam multă smoală! Dar Căpcă 22 o ținea într-una: a-nghiroase-a inamic! a-nghiroase-a inamic! Și-n hohotele lor de râs, ceilalți căpcăuni începură să-l maimuțărească pe Căpcă 22: - A-nghiroase a inamic, a-nghiroase a inamic! Bietul Mărțișor! I se făcuse inima cât un purice, dar nu sufla o vorbuliță. Norocel, de frică, amorțise de-a binelea. Pana plutea din ce în ce mai încet, iar norișorii albi o învăluiau tot mai mult și o purtau spre mijlocul grădinii - Vă mulțumesc
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
dintr-un colț în altul, Te zăream, te iubeam, am murit, Numai tu, mai frumoasă la zenit, Transatlanticul, de un ghețar, bum-bum. Erai tu, erai tot ce trăisem mai demult, Te sărut, amintire, te ascult. Iar sufletul nostru, ca un biet animal domestic Dărâmă, rupe totul În interiorul nostru Până în ziua când cineva deschide Ușile, ferestrele, Bine ai venit, iubito. Pământul nu arde, e rece, Numai ființele vii ard Ca niște făclii, Unele ascund focul lor interior, Altele ard precum Hus ori
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
O piatră cu ochi Se uită la mine, Ea cunoaște liniștea, Eu nu sunt de piatră, Ea cunoaște limbajul ploii, Eu sunt grăbit, deschid umbrela, Ea a fost om, pe când eu Eram piatră, astfel ne privim în secret, Eu - o biată carne cu suflet, acolo, Ca un câine credincios - sufletul. ÎN SOMN ȘI IN NESOMN În somn și în nesomn ne legănăm, Ca-n mari spânzurători din cer, mai sus, Visăm și ne-ntrebăm ce mai visăm. Când soarele recade la
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
iar de la cap, iar mă sui și iară cad, n-am cărare și n-am vad, parcă sunt o frunză-n vânt între cer și-ntre pământ. nu știu încotro mă poartă blestemata mea de soartă, sunt și eu un biet proscris, între iad și paradis și sunt creanga Ta firavă între tină și-ntre slavă. câteodată-mi dau târcoale toate gândurile goale și-mbrac zeghea de omăt căutând drumu-ndărăt, printre paseri, printre stele, rezemându-mă de ele. bolovanul mi-e
CREANGA TA FIRAVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377075_a_378404]
-
dintr-un colț în altul, Te zăream, te iubeam, am murit, Numai tu, mai frumoasă la zenit, Transatlanticul, de un ghețar, bum-bum. Erai tu, erai tot ce trăisem mai demult, Te sărut, amintire, te ascult. Iar sufletul nostru, ca un biet animal domestic Dărâmă, rupe totul În interiorul nostru Până în ziua când cineva deschide Ușile, ferestrele, Bine ai venit, iubito. Pământul nu arde, e rece, Numai ființele vii ard Ca niște făclii, Unele ascund focul lor interior, Altele ard precum Hus ori
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
O piatră cu ochi Se uită la mine, Ea cunoaște liniștea, Eu nu sunt de piatră, Ea cunoaște limbajul ploii, Eu sunt grăbit, deschid umbrela, Ea a fost om, pe când eu Eram piatră, astfel ne privim în secret, Eu - o biată carne cu suflet, acolo, Ca un câine credincios - sufletul. ÎN SOMN ȘI IN NESOMN În somn și în nesomn ne legănăm, Ca-n mari spânzurători din cer, mai sus, Visăm și ne-ntrebăm ce mai visăm. Când soarele recade la
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PRELUDIU Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Lâncede funii lungi de umbră Se întind peste bietul pământ, Se presimte răsuflarea sumbră A aerului aruncat pe vânt. Mirat mai rotește pământul Un ornic cu acele-n soare, Iar vremea alunecă-n cântul Foilor de porumb șușotitoare. Razele soarelui se chircesc Printre genele-i blând alungite... Văzduhul, într-
PRELUDIU de LIA RUSE în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377867_a_379196]
-
o duminică, după slujbă, îl încolțiră pe Laie, înțepându-l, chiar zicându-i în față ce credeau despre lingurile lui, despre mintea lui plecată cu sorcova. Și cum larma femeilor crescuse, adunarea se strămută din curtea bisericii în uliță. Acolo, bietul rudar, după ce-și netezi mustățile, le ceru să-l asculte. Ce le povesti îi puse pe gânduri pe toți. Aflară cum Laie, ca orice creștin, se întrebase ce va să fie după moarte? Dacă e ceva ori nu e
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
textul, regizorul sunt eu, Uneori se amestecă și Dumnezeu, Dar specatcolul este mereu întrerupt De exclamațiile unui surd, Poate că surzenia lui Este darul Demiurgului. *** Fă-mi, Doamne, rogu-te, o lobotomie, Să uit de retorică, ofer o mie De biete cuvinte, pentru un rând Scris doar cu gândul pe-o umbră de vânt. Din cornul de cerb sună speranța, Azi o aud doar în vis. Vezi? Balanța Se-nclină spre nebunia cea rece, Du-mă, o, Doamne, și mă petrece
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
fost venerată ca icoană făcătoare de minuni încă de la început. Să pot înțelege drumul parcurs de icoană și stilul arhitectural al edificiului de cult în care mă aflam, m-am așezat și m-am rugat așa cum știu eu, ca un biet creștin ortodox, având convingerea intimă că Dumnezeu este același oriunde pe acest pământ, mă ascultă și mă înțelege. După rugăciune mi s-au așezat în fața ochilor, ca pe un ecran, toate informațiile pe care le-am obținut din lectura textelor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
sa bătătorită, poate prea aspră, bărbătească. Nu punea la socoteală câteva pupături pe obraz la despărțire, destul de reținute și nu vedea nici cum roșește Alina în acele momente. S-ar fi întrebat, poate, care era izvorul acestei reacții pe care biata fată nu știa cum s-o ascundă... Se întâlneau cam de două ori pe săptămână până la sărbătorile de Paște la care, nea Petrică si fiul, au fost invitați la masă de Alina, în numele mamei sale. Nea Petrică, în ciuda faptului că
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
batjocorit de către cei de ciclul doi și în special de acest personaj infam care îți veghea și respirația când dormeai: caporalul! Caporalul dădea oră exactă și el era și tata și mama pe perioada ciclului întâi, în care, tu, un biet biban nevinovat, erai dezbrăcat de caracter și de personalitate și făcut o cârpă de șters pe jos, fiind la dispoziția și sub bocancul acestui D-zeu cazon, caporalul. Ei, au trecut și acele 16 luni de formare a caracterului bărbătesc
US ARMY VS. ROMANIAN ARMY de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378011_a_379340]
-
îl știu. Pare, mai degrabă, un adăpost pentru refugiați, încropit ad hoc. Mesele și scaunele sunt aliniate pe lângă pereți, iar în mijloc, tolăniți pe covoare, alături de femei și mormane de sticle, pirații dorm la grămadă în cele mai grotești poziții. - Bietele femei! nu-mi pot stăpâni un acces de indignare. Thomason surâde superior. - Să știi că mie nu mi s-au părut prea afectate! Ba chiar dimpotrivă! - N-aveau de ales! - Întodeauna ai de ales. Iar ele au ales! Ce le
DRUMUL APELOR, 28 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376325_a_377654]
-
pariu nenorocit... Iar crâșmarul, măi nepoate, zarurile-a măsluit. - Hei scripcare, nu mai cânți! Nu de asta te plătesc? Dacă iar mă scoți din minți, jur: de tine mă lipsesc! A venit spre noi, Matilda, fața-n flăcări îi ardea... Bietul om plângea pe scripcă și din gură îngâna: - Cine-n lume-i blestemat, nu trăiește, chinuiește: O copilă am lăsat, Dumnezeu mă pedepsește!... Chinului n-am rezistat, și-am plecat în lumea largă... Pe Matilda am lăsat: sufeream că mi-
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
a fost dragă! .......................................... M-am dus în casa lor frumoasă, „Cel drag” bătea cu pumnii-n masă Ca un stricat: „ dă-mi bani, bătrâne, De vrei s-apuci ziua de mâine, Hai, scoate din chimir piștarii, M-așteapt' afară cămătarii...” Și bietul om cu fața suptă Ca un erou căzu în luptă Sub ochii mei- ce trist acord În ultimul atac de cord! Și-acum își ceartă din văzduh Copilul văduvit de duh; Cuvintele de-atunci sărate, „Să aibă fiul meu de
COPILUL DIN PUF... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376379_a_377708]
-
buze. Trist sfârșit, prost început. Am uitat să ne bucurăm. Să ne mai bucurăm. Prostia agresivă cucerește România. Nu există domeniu/sector în care să spunem că totul este ok. De drag de țară, mănânc spanac și plâng. Suntem un biet popor de rangul doi care ne gândim doar la castane și la ce urmează după bere. Visăm nopți în care să cadă guvernul și totul să intre în normalul firesc. Sunt sigur că vom trăi prin generația tânără. Noi am
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
buze. Trist sfârșit, prost început. Am uitat să ne bucurăm. Să ne mai bucurăm. Prostia agresivă cucerește România. Nu există domeniu/sector în care să spunem că totul este ok. De drag de țară, mănânc spanac și plâng. Suntem un biet popor de rangul doi care ne gândim doar la castane și la ce urmează după bere. Visăm nopți în care să cadă guvernul și totul să intre în normalul firesc. Sunt sigur că vom trăi prin generația tânără. Noi am
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
Mi-e rău și mi-s golit de sentimente Un sfat: să nu încui de astăzi poarta Pentru un alt iubit plin de talente. Gonește-mă cât mai frumos din lumea ta Pe mine - un simbiot uitat de reaua lume Biet măscărici cândva iubit de cineva Pierdut acum în el și fără niciun nume. Gonește-mă duios-fluid din viața ta Ca pe-un dulău plin de murdare pete Tu ești femeia de-a pururi derivata Într-o lume rece și plină
POEMUL IUBIRILOR PIERDUTE PRIN LATRINE SEPTICE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376432_a_377761]