4,061 matches
-
oameni pentru ei: În vremuri de prosperitate strălucesc oamenii bogați,dar în vremuri de criză,strălucește Dumnezeu prin oamenii credinței.” Și așa a fost! Au participat efectiv,pe lângă mulți alți anonimi,oameni din România,Austria,Spania,etc.Domnul să-i binecuvinteze pe toți,AMIN! ,, Noi niciodată nu-i vom uita pe acești frați și întodeuna ne vom ruga lui Dumnezeu pentru ei.Să-i binecuvinteze pe ei și familiile lor care au rămas acasă.El să vă răsplătească tot ce a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Au participat efectiv,pe lângă mulți alți anonimi,oameni din România,Austria,Spania,etc.Domnul să-i binecuvinteze pe toți,AMIN! ,, Noi niciodată nu-i vom uita pe acești frați și întodeuna ne vom ruga lui Dumnezeu pentru ei.Să-i binecuvinteze pe ei și familiile lor care au rămas acasă.El să vă răsplătească tot ce a-ți făcut pewntru noi.A-ți fost picioarele și mâinile mele,a-ți fost mai mult decât noi...! Am primit mai mult decât am
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
acest an( vezi cap. ), suntem mai motivați să ne implicăm în tot mai multe proiecte sociale, de sănătate și evanghelistice ( vezi :Viziru, Rep. Moldova-Serghei și Aliona Centrul de sănătate de la Sărata Nouă-Rep.Moldova, Costești, Movila Banului, etc). Dumnezeu ne-a binecuvântat peste măsură și cu siguranță anul acesta va fi cel mai prosper din ultimii patru ani (așa a și fost!) În continuare vă relatez ce s-a întâmplat la 10 minute după ce am plecat din sediul băncii, unde am depus
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Vilamajor - se continuă relatarea din Slovenia După câțiva kilometri, a început o ploaie torențială care ne-a obligat să oprim mașina neavând vizibilitate. Ca să depășim momentul, am pus muzica lui Bach - „Concertul Brandenburgic” și cred că acest lucru a fost binecuvântat de Dumnezeu, căci de câte ori voi asculta muzica aceasta, îmi voi aminti de drumurile șerpuite prin munții Sloveniei, drumuri pline de verdeață, de case cu flori la ferestre, vesele, îmbietoare. Îmi voi aminti de culturile de hamei, imensele culturi care leagă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
altundeva. Acum artiștii, ca niște copii, primesc materialele dăruite de sponsori. Este o hărmălaia duioasă și, deși Ecaterina este disperată că lucrurile se vor bulversa, eu simt că va fi o zi reușită, totală, care va ridica ștacheta acestui loc binecuvântat de Dumnezeu. Dacă nu păcătuiesc prin bucurie vreau să spun că sunt fericită că mă aflu acum aici. 1 iulie 2002 - Rm. Vâlcea Azi a fost prima zi de tabără. Pentru că ne aflăm la poalele Cetățuiei - biserica din vârful dealului
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dintr-o găoace de locatar al Mezozoicului, întrucât am fost mereu convins c-am "apărut" dintr-un ou Faberger, din acele "cu totul și cu totul de aur și împodobit cu nestemate", vegheat și ocrotit de minunații mei părinți și binecuvântat de ursitoare. Mă ivisem pe lume într-o familie modestă, care avea să numere opt copii, eu fiind al șaptelea pe listă. Chiar din start aveam să fiu încercat de viață, în primele săptămâni dând peste mine o dizenterie care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cartea, prindeam totul din zbor, mi-a plăcut enorm să citesc, să aflu, să descopăr. Din clasa întâi până la terminarea Școlii elementare am luat în fiecare an premiul întâi "cu coroniță", spre mândria părinților, a fraților și surorilor. M-a binecuvântat Cel de Sus cu o minte sprintenă, cu o memorie "de elefant" și o vervă deosebită a limbii și gândului, condimente ce mi-au slujit încă din copilărie să răzbesc ușor, elegant, fără sforțări vizibile, fără transpirație, icneli și poticneli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care mi-a adus atâtea satisfacții. De multe ori, ministerul sau ambasada au constituit mai mult decât un loc de muncă, reprezentând o familie, un mediu profesional și de camaraderie, unde m-am simțit apreciat, sprijinit și împlinit, am fost binecuvântat cu superiori și colegi minunați, am cunoscut lumea și o lume de oameni interesanți. "Albastrul" din aceste rânduri nu este unul inventat, nici căutat cu premeditare, el a existat și este dureros că mai există într-o instituție definită pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
discurs curg)tor la cel mai Înalt nivel! Ce alt dar i-ar putea aduce un Înger unui intelectual? S) vorbeasc) - s) vorbeasc) admirabil, inspirat, profund. Eu și Alexandra accept)m bucuroși invitația la cin) vineri la familia profesorului Werblowsky. Binecuvânt)rile și rug)ciunile sunt foarte elaborate. N-am auzit niciodat) o limb) ebraic) sefard) mai elegant) că a profesorului Werblowsky. Trei adolescenți, dou) fete și un b)iat - copiii lor -, ne servesc la mas) sub supravegherea mamei lor. Profesorul
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ieșit de prin codri, de prin ascunzișuri. Ne îmbrățișam om cu om... Norodul, pe uliță, bea și cântă; cântările și horele se țin lanț, ziua și noaptea... De atunci, unii s-au trezit doar ca să bea iar... Aista-i nărav binecuvântat la Nunta din Cana Galileei, mormăie Mihail. Săracii, îi căinează Ștefan, după așa o spaimă... Atâta bucurie au și ei. Au uitat moldovenii atât de șugubeți din fire -, au uitat să râdă. Dar, dincolo de lacrimi, e și puțină bucurie... Negrilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cutează? Ei bine! Noi cutezăm! Tot ne place nouă, figura ceea cu coada... Ce zici, Preafericite, îl întreabă pe Teoctist, mai pui o vorbă bună Acolo Sus? Poate facem rost de încă o minune, ceva, poate fi și "dumnezeiască". Teoctist binecuvântează: Să dea Domnul! Am câștigat o bătălie numai; războiul nu s-a sfârșit încă... Cum așa? Nu s-a sfârșit?! Da' aista ce fu? Cum credeți că Luminăția sa Mahomed-Împărat, Stăpânul Lumii, Fratele Soarelui, Trimisul lui Allah pe Pământ, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
precum și eu, sunt în tine". Ce zici? Splendid poem de dragoste. A fost scris acum două mii de ani, și nimic nu s-a schimbat. E din Biblie Cartea Sfântă -, "Cântarea cântărilor"... Ce-ți spuneam: "Dragostea-i de la Dumnezeu". El a binecuvântat dragostea din care se zămislește viața. Mama este Creația. Ce-ar fi Pământul, fără dragoste? Un astru mort, rătăcitor bezmetic în hăul unui Cosmos absurd. Dragostea e singura certitudine. Și moartea, spune el mai încet. Maria tace un timp, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
iatagan vrăjmaș, nu-i putem lăsa în suferință. Am sfătuit cu vraciul nostru Batista să statornicim mare bolniță pe lângă Mânăstirea Neamțului. Cer binecuvântarea Sfinției tale Preafericite... Binecuvântarea mea să vă sfințească lucrarea de dragoste întru ajutorarea aproapelui căzut în suferință, binecuvântează mitropolitul Teoctist. Mulțămesc Sfinției tale, și rogu-te să rânduiești ca frații monahi, plini de har și iubire de oameni, să se strămute în hambar și, între două rugăciuni și-o tămâiere, să deprindă meșteșugul tămăduirii; să aline nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a uscat gâtlejul de arșiță! Să ne aducă niscai împărtășanie! Pe aista să-l trimiți după moarte! Negrilă!! 8 Cetățile Mării și Neînvinsul În drum spre cătarea cetăților, Ștefan se abate la mănăstirea Putna, ca să se închine, ca să-i fie binecuvântată lucrarea de cercetare și fortificare a cetăților Moldovei, care aveau de înfruntat o grea încercare. În arhondaricul mănăstirii, la rând cu toți călugării, înalții oaspeți înfulecau cu poftă din vestita iahnie călugărească de fasole cu murătură usturată. Era zi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Pontifex Maximus Sanctissimus in Christo pater e domine Sixtus quatro". Am îngenunchiat înainte-i... Papa m-a îmbrățișat în capul scărilor: "Aaa! Serenissimul, illustrissimul Stephano Voywoda Moldaviae, carissimus in Christo filio nostrum, qui tantum bellum contra infides turcho!" Te-a binecuvântat, a lăcrimat chiar... Mi s-a aplecat de osanale! i-o retează Ștefan. Treci la fapte! Aurul!? "Care aur!?" a făcut Papa ochii mari, mirat; apoi, și-a muiat glasul: "Aaa!... Aurul... da... da..." În haznaua "carissimului in Christo filio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
borș! Mi-a ajuns cât am plătit "gloaba" la Înalta Poartă! De ce să ne mulgă?! Cu ce drept?! Cu dreptul peștelui cel mare, ce înghite peștele cel mic, filozofează Țamblac. Îmi vine să urlu ca lupii! exclamă Mihail. Pax vobiscum! binecuvântează Țamblac. Ștefan mai șovăie câteva clipe, apoi, resemnat, face un gest obosit cu mâna a lehamite: Fie... Pace... Să încercăm și noi marea cu degetul. Să vedem ce pohtește Luminăția sa de la noi. Aiasta-i întrebarea!... Boier Stanciule, spune el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
odihnă, cere drumuri, poduri, corturi, câte încă... O să mă grijesc, în cale, să le dau de toate, izbucnește el în hohote sarcastice de râs. Așa oaspeți de samă trebuie cinstiți cum se cuvine: moldovenește! Și, dacă se stârnește și vreo binecuvântată de boleșniță, dă Doamne bine! Ești nemaipomenit, spune Stanciu. Povestea cu mâța chiar e adevărată! Gherasim, sfârșit, se lasă ușurel într-un jilț: Mă iartă, Doamne... Stai!... Stai!... și Ștefan îi întinde o ploscă. Îți mulțumesc, căpitane! Gherasim bea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ochii, cu brațele implorând Cerul. "Doamne!! Aruncă-i în întunericul unde-i plânsul și scrâșnirea dinților! Trâmbițele înfricoșatei Judecăți de Apoi!!..." Ia, hușuiți pe Habacuc aista, că-mi sparie oștirea cu Apocalipsa lui! Șendrea se apleacă cu smerenie înaintea Sfântului: Binecuvântează părințele... și îl ia de braț și-l duce pe sus. Aleluia! Aleluia!... Sfântul se zbate, strigă: Piei Satana!!! Piei!!! Satana!!! Satana!!! E dus cu anasâna și strigătele lui se aud de departe: Satana! Satana!... Strigătele Sfântului se amestecă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vorbă moștenită din tată în fiu, cu care ne încurajăm mai cu seamă când mâncăm câte o trântaie: " Vom fi ce-am fost și mai mult decât atâta", rostește solemn și apoi pune un genunchi în pământ, cu capul plecat. Binecuvântează Părinte... Daniil își șterge pe furiș o lacrimă... Îi pune palmele pe creștet și cu glas tremurat îngână: Fii binecuvântat, Ștefan al Moldovei. Iisus fie cu tine... Ștefan se ridică... Îi zâmbește... Îi face un semn de bun rămas... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce-am fost și mai mult decât atâta", rostește solemn și apoi pune un genunchi în pământ, cu capul plecat. Binecuvântează Părinte... Daniil își șterge pe furiș o lacrimă... Îi pune palmele pe creștet și cu glas tremurat îngână: Fii binecuvântat, Ștefan al Moldovei. Iisus fie cu tine... Ștefan se ridică... Îi zâmbește... Îi face un semn de bun rămas... Și pleacă încet șchiopătând... Daniil, în prag, își mai șterge o lacrimă furișată printre crețuri și strigă: Să te întorci sănătos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nici o notă falsă, nici o stridență. Farmecul, grația feminității ei incipiente iradiază și mai puternic. La „Eroilor”, când ușile se deschid, coboară - și abia mă stăpânesc să nu cobor și eu după ea, s-o ajung din urmă și... s-o binecuvântez, să-i spun cât este de minunată și s-o rog să aibă, pentru Dumnezeu, mare grijă de ea... * După un parastas împăcat și o comemorare senină, într-o superbă zi de primăvară, pe una din aleile cimitirului Bellu, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de prezența Lui și apoi să-l pierzi... Ce triști, ce abătuți trebuie să fi fost apostolii în acea zi, după săvârșirea anabasis-ului, cât de singuri, de părăsiți, de orfani trebuie să se fi simțit ei atunci! „Și pe când îi binecuvânta, S-a despărțit de ei și S-a înălțat la cer. / Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare” Luca (24, 51-52). Cu bucurie mare?! Imposibil! Mult mai verosimilă pare descrierea acelei zile cruciale, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ușă. Intra părintele superior Arhim. Ieronim Cretu. Este că un înger. Este înalt, la suflet și la trup, are o față senina, luminoasă, o privire blândă și o voce caldă. Fac cuvenită plecăciune și-i sărut cinstitele-i mâini. Mă binecuvintează și îmi urează „Bun venit!”. Mă invită în camera de oaspeți și-mi oferă loc. Mă servește cu o felie de pandișpan și un pahar de apă. Apoi stăm puțin de vorbă. Mă întreabă cum am călătorit. Eu zic: „Bine
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de arabi. Este așezat la șes și înconjurat de munți. Izvorașul curge tot timpul. Este o apă minunată. Bună de băut. Parcă-i sifonata. Oricât ai bea te simți foarte bine și nu te balonează. Este ca un medicament. Este binecuvântat. Cand bei parcă îți dă puteri noi, te întărește, te înnoiește. Toți bem și ne stropim pe față și haine, apoi ne luăm apă în sticle. îl privim, cu dragoste și respect, ca pe o persoană care ne-a făcut
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
rugăciunea lui și se culcă. Noapte bună! Muntele Carmel A doua zi dimineață în 5-10 minute ne-am adunat cu toții la autocar. Părintele David este prezent și urcăm. Facem cruce, ne rugăm la Mântuitorul și Sfântă Fecioara să ne binecuvânteze de plecare la drum și să ne aibă sub ocrotirea Lor. Și parcă mai întăriți sufletește pornim. înaintăm cu autocarul pe șoseaua bună și lata. E o autostradă. Dar peste tot sunt șosele foarte bune. Parcă acum sunt asfaltate. Nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]