10,418 matches
-
dat un dar unei femei bătrâne,/ Care cântă în strana de demult./(...)/ Și parcă în viața ei nu a primit/Un dar mai scump” („Darul”). Marele dar, cel mai puțin costisitor și cel mai valoros, este însă vorba bună, cuvantul blând, mângâietor, blajin, așezat. El este la îndemâna tuturor și delimitează calea împăcării cu lumea și cu sine: „De n-ai nimic de dat, în rai,/Nimic, sub soare, și sub luna,/ Un singur lucru să mai dai:/O vorbă bună!/ De
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
și de ipocrizie. Este vorba de o viață de valori. Este vorba de un spirit liric ce pe cont propriu ispășește păcatele sale și păcatele lumii în speranța că și el și lumea vor deveni mai buni, măi sinceri, măi blânzi. Prin faptul că se face pe șine mai bun și mai cinstit, omul rezolva prima și cea mai importantă problemă pe care lumea o are cu el. Prin a lucra asupra sa în domeniul valorilor dezirabile, eul liric elimina marea
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
existențială o caracteristică de modulare a conduitei și a comportamentului: Norman Manea este un „realist ironic” (așa cum el însuși o recunoaște, p. 7). Ironia sa este vizibilă și activă. Edward Kanterian îl sesizează pe Norman Manea prin ironia sa „binevoitoare, blândă, chiar înțelegătoare”. a) În formulă intră, ca factor de armătură, trăirea plenară în direcția unui ideal posibil de atins și departe de interesul obtuz, mărunt, banal și imediat. Idealul este acela care dă sens existenței. Se achiesează în mod implicit
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
imaginea publică a acestora. În ordine fotografică, încântă descifrarea pentru neofiți a procedurilor de punere în fotografie. Sub aspect istoric, se dă un clar contur intelectual și emoțional Sălii Oglinzilor. În sfârșit, în plan estetic, lasă o impresie excelentă, curgerea blândă și mângâietoare a povestirii. Ion Cucu este, într-adevăr, un bun povestitor. Are și ce povesti. Prin urmare, gândim că interviul cu Un Cristian poate continua. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Ion Cucu: Un patriarh al fotografiei „literare”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339631_a_340960]
-
rana de veacuri” a românului. Merge până-ntr-acolo că scoate cu ciutura ideii, o dată cu apa proaspătă, frumuseți fără seamăn, ascunse până mai ieri în nămol, le spală fața, le limpezește, le șterge cu ștergarul curat al bunicii: „Un candelabru blând, și pur, la fel - / O simfonie albă, fără cânt - / În turma lui de flori, era un miel, / Și în muțenia lacrimii Lui, Sfânt -“ (Domnul ghioceilor). Limbajul folosit de Liviu Jianu este eminamente poetic așa încât îți vine să crezi că el
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
iubita, va fi simetrică în purtări, conformă sieși. De aici de sus, se poate ignora timpul. Lumea locuind pe etaje, se află concentrată în cercurile ei. Suspiciunea însă: „Călătorind pe siameze oglinzi / Ne bănuim... / Spintecați, se preling, spre stele pești blânzi, / Tomnatic își năruie ceața păunul” va echivala mereu începutului starea de fapt a căsătoriei, indiferent de câți ani s-au scurs împreună și necazuri peste soți. Se poate vorbi de un egoism dublat, dacă în căsnicie, consoarta aduce, în loc de atitudine
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
dă seama că fericirea lui ar fi provenit din conviețuire. Unele poeme sunt replici moderne ale textelor eminesciene. În Lecturi după natură, sursa de pastel cosmic se află în măreția codrilor, la fel ca în Peste vârfuri: „Când peste codrii-apare blânda lună, / Din ce în ce mai rar, în depărtare, / Un vuiet care încă mai răsună / Furiș, ascult în noaptea sunătoare”. Un parametru al întunericului este liniștea și concretețea cu care împresoară subiectul care-și cântă viața în schimbul dintre anotimpuri, ca Leopardi în Canti, este
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
2010 Marius Bogdan Diaconescu, în calitate de judecător la Tribunalul Dolj - Secția penală, a primit de la trei denunțători, prin intermediari, suma de 15.000 euro pentru ca, în schimb, să dispună judecarea acestora în stare de libertate și să le aplice pedepse mai blânde. Cei trei denunțători erau judecați în stare de arest preventiv pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave într-un dosar penal aflat în lucru la judecătorul Marius Bogdan Diaconescu. Astfel, banii au fost primiți prin intermediul colegului său, Laurențiu Traian
Lista celor 20 de deținuți care au scris despre corupție din proprie experiență () [Corola-blog/BlogPost/338991_a_340320]
-
această bălăceală în nimic, cu lupte pe viață și pe moarte ale politicienilor ca să scape de închisorile aglomerate, binoame închipuite, arhive cu gust de ciorbă reîncălzită, cucuvele, vuvuzele, bătălii cu multinaționalele cele rele, minciuni în primetime la televizor sub privirea blândă a celui mai îngăduitor și lipsit de bun simț CNA, indivizi care se chinuie să nu fie extrădați, agende false puse pe tapet de inși trimiși în judecată în dosare cu infracțiuni de corupție. Marea întrebare după acest turneu pe
o poză și un mesaj pentru neliniștea „Familiei lui Daddy”. Ce va face Klaus Iohannis cu uriașul capital de imagine cu care se întoarce de la Casa Albă? () [Corola-blog/BlogPost/339231_a_340560]
-
speciale referitoare la natura faptei săvârșite, limitele de pedeapsă ori starea de pericol pentru ordinea publică. Susține că, din interpretarea sistematică a textelor de lege referitoare la condițiile arestului la domiciliu și înlocuirii acestei măsuri cu o măsură preventivă mai blândă, rezultă că, atât timp cât se mențin temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, nu poate fi înlocuită cu controlul judiciar. De exemplu, atâta vreme cât se menține necesitatea privării de libertate pentru înlăturarea unei stări de pericol
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
trece prin dreptul ușii, La miezul nopții, dar nu vei spune câte trădări, Câte minciuni ai pe suflet, cât ai îndurat sau Cât ai făcut pe alții să sufere. Nu vei spune nici mort. Aceștia suntem noi, niște fiare Aparent blânde, Importante sunt aparențele, ca și în poezie, Pare frumos tot ce spui, Dar subtextul? Fiecare cu morții săi, cu viii săi, Cu ce a-mplinit și nu a împlinit. Șerpi încolăciți pe același sceptru, Fiecare e rege în inima lui, Chiar
CE POŢI SĂ SPUI? de BORIS MEHR în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340745_a_342074]
-
și nici obiceiul pământului nu prevedeau că pentru vina cuiva ar răspunde penal membrii familiei vinovatului. În general, putem observa că religia creștină s-a răsfrânt și asupra „codului social” al obștii sătești. Acest lucru poate fi probat prin: caracterul blând al pedepselor, spiritul de solidaritate al membrilor obștii în cazurile dificile, lipsa poligamiei, etc. Formatul primar al obștii, neaservită, a fost prezent din cele mai vechi timpuri până la etapa stratificării sociale accentuate în cadrul obștii. În cadrul obștii neaservite, stratificarea socială era
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
poetul domnișean se află într-o permanentă stare de veghe și acțiune. În ultima vreme, poetul își deschide sufletul spre public printr-o nouă carte, îmbogățită substanțial, cu poeme, lieduri și confesiuni lirice, vitală hrană spirituală pentru o lume mai blândă și mai suportabilă. Privesc cu încântare imaginea de pe prima copertă, care sugerează, parcă, zborul ideilor, prin formă și culoare, un zbor divin, pornit metaforic din „Vestiarul inimii” sale blânde, spre labirintul existențial. În centrul imaginii se zbate „ca un ceasornic
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
lieduri și confesiuni lirice, vitală hrană spirituală pentru o lume mai blândă și mai suportabilă. Privesc cu încântare imaginea de pe prima copertă, care sugerează, parcă, zborul ideilor, prin formă și culoare, un zbor divin, pornit metaforic din „Vestiarul inimii” sale blânde, spre labirintul existențial. În centrul imaginii se zbate „ca un ceasornic” de aur o inimioară cu aripi albe și flăcări, străpunsă cu săgeți de iubire din toate direcțiile și înconjurată de steluțe argintii spre infinit... Pe un fundal roșiatic se
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SĂMÂNȚA IUBIRII Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului sămânța iubirii, din joacă de îngeri, purtată de vânt, a căzut, printre flori, pe pământ. „așa mică, plăpândă, sfioasă și blândă, ce-ar putea să ascundă?“ se întrebau uimite niște flori ofilite. au făcut de seviciu zile și nopți la rând, până când au văzut sămânța iubirii germinând. și, dintr-odată, așa, din oficiu, au simțit o imensă dorință de sacrificiu. toate
SĂMÂNŢA IUBIRII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340807_a_342136]
-
profund recunoscător. Am avut minunata șansă să îl întâlnesc pe bunul meu prieten, scriitorul și compozitorul George Șerban care, de când mi-a citit „gândurile”, nu a contenit să mă încurajeze, să mă susțină și să își „împrumute” vocea sa caldă, blândă, de povestitor, pentru a realiza clipuri cu versurile mele, pe care le-am postat pe Youtoube. Am cunoscut-o pe distinsa doamnă profesoară Mariana Bendou, o persoană plină de idei și de energie, inițiatoarea proiectului „Expresia Ideii”, proiect în cadrul căruia
DE LA GÂND... LA REALITATE de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340859_a_342188]
-
toate pretențiile lor, ca și viziunile „școlăresc alternative”, devin simple jocuri de copii. Asta ca să nu amintim de o altă tragedie de sfîrșit de secol, petrecută sub ochii neputincioșilor noștri lingviști. Anume furtul limbii române, la drumul mare și în blândă lumină a zilei. Limba română de peste Prut, odată cu incorporarea (după 23 august 1944) acelui teritoriu românesc în Uniunea Sovietică a devenit „moldovenească” din, chipurile, alți părinți decît limba românească. Sau, iarăși de amploarea unei drame pe care o trăim toți
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Florile stau îmbrăcate Sub un strat de promoroacă Se tot roagă în tăcere, Soarele să le petreacă... Vântul spulberă cărarea, Iarba tremură sub pas, Primăvară te rugăm Să ne scoți iar din impas. Peste vremurile tulburi Să trimiți un soare blând Ciocârliei să-i dai tonul Un concert să țină-n crâng. 22.04.2017 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Primăvară... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Camelia Cristea
PRIMĂVARĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340948_a_342277]
-
fluieraș! -se auzi o șoaptă. Surprins, bătrânul privi de jur împrejur nedumerit, dar nu văzu pe nimeni. Oare cine vorbise cu el? - Mi s-a părut, - își zise. - Din mine să faci un fluieraș! - se auzi din nou aceeași șoaptă blândă. - Dar cine ești tu? -Sunt rămurica din mâna ta. - Tu vorbești? - tresări bătrânul surprins gata s-o scape din mână. - Da, eu! - Am ascultat vuietul vântului primăvara și toamna, am ascultat susurul izvorului, ropotul ploii, tunetele înfricoșătoare din timpul furtunilor
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
Și ea va trece, vrând-nevrând, Cu umbră plopilor, subțire, Alunecând, alunecând... Dă-mi gură ta și mă săruta, Și stele vor cădea pe rând, Cu umbră plopilor, tăcută, Alunecând, alunecând... Și-ai să auzi, înfiorata, Cum trece-al lunii foșnet blând, Cu umbră plopilor, culcata, Alunecând, alunecând... Referință Bibliografica: Seară de poezie / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1158, Anul IV, 03 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SEARĂ DE POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340964_a_342293]
-
o parte Printre suspine-năbușite, mii. Pe-o filă-ngălbenită, negreșit, Fără de chip de om sau înger, Privirea uluită s-a sfârșit Ca o lumină dintr-un arc de fulger. A fost, consider, Mama lipsă; Că dintr-o atmosferă roză Figura-i blândă a fost prinsă, Pe fila-ngălbenită - poză ! Am pus albumul căpătâi. Mama mult m-a liniștit, Că vreme am s-o tot mângâi Pe foaia care-a-ngălbenit. Ion Părăianu Referință Bibliografică: UN ALBUM DE SUFLET / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
UN ALBUM DE SUFLET de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340984_a_342313]
-
de mirat, de-o vreme, privesc în eul meu unde vulcanii fierb și-așteaptă clipa în care să țâșnească împrăștiind risipa al cărei stăvilar am fost mereu. E iarnă, dar zăpada de mult n-a mai căzut, iar gerurile de-altădată-s blânde. Îmi obosesc ființa doar zilnicele pânde când mă îmbrac în zale și-mi pun scut. Narcis De când mă știu, fecioare și nimfe mă iubesc. Echo de dorul meu acum e șoaptă. Când trec pe lângă semeni toți ochii se îndreaptă spre
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340982_a_342311]
-
trestie verde Unda molatecă din scobitura malului rupt Împletit cu rădăcini Copilul subțiratic și negricios Ieșind din șuvoi lângă bolovanul alunecos Pe care se cațără săgeata trupului Înălțată spre frânghia salciei, Balansul larg pe deasupra ochiului Verde și cald în rotire blândă Jerba de stropi acoperind scufundarea, Zvâcnetul trupului ridicându-se Împletit cu mătasea broaștei Moliciunea de catifea a îmbrățișării Cu mireasma de frunză putredă A înserării, Timpul acela înrămat într-o După amiază de duminică Expus pe umbra năruită a înverzirii
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
pe care le-a secerat neamul său ce-a măcinat grâul, a frământat pâinea, a copt-o și s-a ospătat cu ea la masa de sărbătoare! Acesta-i maestrul Benone Sinulescu, martor și aliat de o viață al trăirilor blânzi, frumoase, cinstite și plăcute ale neamului său, ascultător în toate stările sale sufletești, al cântecului blând, frumos, cinstit și plăcut pe care l-a cântat cu dragoste Benone Sinulescu, numai și numai ca Benone Sinulescu. Pe când anotimpul verii se uita
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
-o și s-a ospătat cu ea la masa de sărbătoare! Acesta-i maestrul Benone Sinulescu, martor și aliat de o viață al trăirilor blânzi, frumoase, cinstite și plăcute ale neamului său, ascultător în toate stările sale sufletești, al cântecului blând, frumos, cinstit și plăcut pe care l-a cântat cu dragoste Benone Sinulescu, numai și numai ca Benone Sinulescu. Pe când anotimpul verii se uita departe, ca să vadă dacă a lăsat copii buni în urma sa, lunile, zilele și ceasurile mai bune
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]