5,885 matches
-
Ele au fost pictate ca să devină parte a unei biserici sau locuințe. Ca locuri de închinare, bisericile sunt puncte de întâlnire între Dumnezeu și om, locul unde omul poate să pășească în sfera revelației dum‑ nezeiești. În cadrul bisericii, turlele și bolțile simbolizează cerul, fiind pictate cu imagini ale lui Cristos în slavă, ale Maicii Domnului și ale sfinților. Scene‑ le din viața și slujirea lui Cristos stau ca o punte între închinătorii pământești și sferele cerești, iar sfinții își au fiecare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
motive. Cel mai important dintre ele este după cum am amintit, realizarea frescei din capela Sixtină. Lucrând deasupra capelei, stând pe spate pe schelă, Michelangelo a realizat între 1508‑1512 una dintre cele mai frumoase opere artistice ale tuturor timpurilor. Pe bolta cape‑ lei, Michelangelo a construit un sistem complicat de decorații în care a inclus nouă scene din Geneză, începând cu Separarea întunericului de lumină și incluzând Crearea lui Adam, Crearea Evei, Ispitirea și Căderea lui Adam și a Evei și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
amândouă la bun sfârșit 20. Ceea ce înfuria pe toată lumea inclusiv pe sfântul Părinte, era misterul în care Michelangelo își învăluia ope‑ ra: spre exemplu, când a terminat absida din bazilica sfântul Petru, artistul încă nu‑și făcuse cunoscute planurile pentru boltă; fiind întrebat de un cardi‑ nal despre acest lucru, artistul răspunde: nu sunt obligat să o informez pe Eminența Voastră sau pe oricare altul despre ce pot să fac sau ce voi face. Treaba Eminenței Voastre este să supervizați costurile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
peretele opus intrării se află absida altarului. Pe peretele care cuprin‑ 62 Cf. B. aGosti, o.c., 7‑10. 63 Lanternou - turn cu colonete așezat în vârful unui edificiu pentru iluminare și aerisire. 64 Intradosul - fața interioară concavă a unei bolți, a unui arc, a unei construcții. 65 Cf. B. aGosti, o.c., 10‑13. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 95 de intrarea, se presupune că Michelangelo intenționa să așeze un al treilea mormânt, al lui Lorenzo Magnificul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
74 care la partea superioară se răsucește întru‑un mod neaștep‑ tat, lăsând loc unor console pe care se sprijină un ușor antablament. Ferestre‑ le din zona superioară au ancadramente mărginite lateral de baluștri suprapuși asemănători cu baluștrii pictați pe bolta capelei Sixtine. Biblioteca Laurențiană reprezintă în arhitectura Renașterii primul exemplu de bibliotecă concepută și construită în raport direct cu funcționalitatea sa. Vestibulul este conceput ca un preludiu al sălii de lectură care ar pregăti me‑ ditația și concentrarea. Elementele arhitecturale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o calotă dublă și privită din interior, a fost concepută ca o continuare firească a spațiului determinat de elementele care limitează cele patru brațe ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se sprijină bolțile cilindrice, cupola ne apare ca un element ascendent care conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cu pictura. Formele clădirii sunt nu numai extrem de rațional și la maxi‑ mum întrebuințate, dar și îmbinate cu o întreagă arhitectură pictată care cre‑ ează panourilor centrale baza efectelor de trompe l’oeil. Pe fâșia centrală, netedă, ușor curbată a bolții, sunt create nouă panouri încadrate cu motive arhitecturale. Tematica lor se leagă de Geneză începând cu scena în care Dumnezeu desparte lumina de întuneric și terminând cu beția lui Noe. Corni‑ șa pictată care înconjoară cele nouă panouri este flancată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în care Dumnezeu desparte lumina de întuneric și terminând cu beția lui Noe. Corni‑ șa pictată care înconjoară cele nouă panouri este flancată de piedestale pe care sunt așezați atleți nuzi. În continuarea acestui plan central, pe suprafețele din‑ tre bolțile mai mici se găsesc douăsprezece figuri grandioase: profeți și sibile. Între acestea pe spațiile triunghiulare ale bolților sunt pictate figuri ale stră‑ moșilor Mântuitorului, iar pe cele patru bolți de colț ale plafonului sunt picta‑ te scene din Vechiul Testament. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
înconjoară cele nouă panouri este flancată de piedestale pe care sunt așezați atleți nuzi. În continuarea acestui plan central, pe suprafețele din‑ tre bolțile mai mici se găsesc douăsprezece figuri grandioase: profeți și sibile. Între acestea pe spațiile triunghiulare ale bolților sunt pictate figuri ale stră‑ moșilor Mântuitorului, iar pe cele patru bolți de colț ale plafonului sunt picta‑ te scene din Vechiul Testament. În această perioadă de patru ani cât a durat crearea acestei fantastice opere, Michelangelo a trăit momente dintre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
atleți nuzi. În continuarea acestui plan central, pe suprafețele din‑ tre bolțile mai mici se găsesc douăsprezece figuri grandioase: profeți și sibile. Între acestea pe spațiile triunghiulare ale bolților sunt pictate figuri ale stră‑ moșilor Mântuitorului, iar pe cele patru bolți de colț ale plafonului sunt picta‑ te scene din Vechiul Testament. În această perioadă de patru ani cât a durat crearea acestei fantastice opere, Michelangelo a trăit momente dintre cele mai intense și dramatice. La început 11 Capela Sixtină - construită de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
alte categorii de artiști. 14 Daniele da Volterra (1509‑1566) - manierist italian, pictor și sculptor. 15 Stefano Pozzi (1707‑1768) - pictor, designer, desenator și decorator italian. Aspirațiile lui Michelangelo din tinerețe se clarifică și își găsesc un loc precis în bolta capelei Sixtine, care reunește într‑un fel de ierarhie lumea fiin‑ țelor eterogene care apăruseră până atunci în mod cu totul izolat, în desenele, sculpturile și picturile sale. Bolta capelei Sixtine e mai întâi un rezumat al căutărilor plastice preceden
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din tinerețe se clarifică și își găsesc un loc precis în bolta capelei Sixtine, care reunește într‑un fel de ierarhie lumea fiin‑ țelor eterogene care apăruseră până atunci în mod cu totul izolat, în desenele, sculpturile și picturile sale. Bolta capelei Sixtine e mai întâi un rezumat al căutărilor plastice preceden‑ te și este mai ales o nouă fază a evoluției temelor din tinerețe ale pictorului. Este un fel de simfonie a formelor umane: acestea sunt coordonate sau subordonate, suprapuse
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
generații de artiști, care nu cunoșteau nici măcar numele lui Michelangelo, derivă direct sau indirect din viziunile extraordinare în care acest mare artist a înfățișat actul creației. Cea mai impresionantă este cea reprezentată în unul dintre cele mai mari compartimente ale bolții capelei Sixtine - crearea lui Adam. Această temă a mai fost abordată înaintea lui Michelangelo, într‑un mod asemănător, dar nu cu aceeași măreție, născută din forță și simplitate în expri‑ marea misterului creației. În cadrul acestei opere, nimic nu abate atenția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
voci fără de care astăzi ne‑am simți parcă mai mici și mai slabi: în fața privirilor uimite se desfășura o mulțime impre‑ vizibilă de eroi. Astfel putem spune că odată cu Michelangelo s‑a născut o lume nouă. Obiectiv privind, numai această boltă a capelei Sixtine comportă o muncă egală cu aceea a douăzeci de pictori la un loc. El însă lucrase singur timp de patru ani, îndoit pe schele, cu capul dat pe spate pentru a vedea mai bine, ie‑ șind aproape
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
biserica San Vitale din Ravenna, dintre care unul este prezentat în figura 8. Pe cei doi pereți ai absidei sunt înfățișați împăratul Iustinian și soția sa, fiecare cu câte o suită. În ambele mozaicuri un grup de figuri verticale susține bolta capelei ca un șir de coloane. Verticalitatea indică dominarea sistemului excentric care leagă figurile de bază și le face să răspundă printr-o mândră elevare în direcția opusă. Acest aliniament de figuri asemenea unor coloane ar arăta mai degrabă ca
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
structura arhitectonică prezentând o scenă celestă care ar putea fi zărită prin acoperișul deschis. Schöne observă în astfel de reprezentări o contradicție între tratarea picturală a arhitecturii și figurile umane ce-o populează. Andrea Pozzo, de exemplu, în celebra sa boltă de la San Ignazio din Roma, prezintă arhitectura ca și cum ar fi văzută dintr-un loc de contemplare aflat exact sub centrul picturii, în timp ce figurile sunt reprezentate ca și cum ar apărea la o oarecare distanță față de acel centru. Există mai multe avantaje în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
arhitectural decât dacă ar fi bine ancorată pe plafon sau de pardoseală și adecvată formei clădirii. O pictură realizată pe plafon trebuie fie să-și împartă cu suportul soliditatea fizică, fie să îl depășească, așa cum fac imaginile celeste ale unor bolți baroce. O decorație pavimentală, la rându-i, trebuie să-l asigure pe vizitator că poate să pășească pe ea fără grijă. Lumea privită pieziș Există un alt aspect al relației spațiale dintre privitor și lucrul privit care se cuvine să
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pe cele două laturi. Rezultă o imagine ce devine explicită mai adesea la tocurile geamurilor și ușilor decât la ramele tablourilor, pentru că primele sunt mai direct legate de clădirea din jur decât ultimele. Partea superioară poate căpăta relief printr-o boltă sau cornișă, în vreme ce marginile subliniază verticalitatea cu ajutorul colonetelor, partea de jos devenind bază sau suport (figura 24). Cel mai convenabil formatului vertical, un astfel de geam sau ușă este simetric în raport cu o axă verticală și diminuează rolul echilibrului în jurul punctului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de a întruchipa afirmații temporare, monumente simbolice ale prosperității, și nu neapărat structuri utilitare înrădăcinate în terenul comun al lucrurilor practice. Într-o asemenea manieră exaltată a proiectat în 1784 Etienne-Louis Boullée un cenotaf pentru Newton, „o sferă goală, cu bolta străpunsă de orificii, prin care lumina naturală este filtrată, creând iluzia stelelor pe cerul nopții” (figura 39). În vizionara clădire, vizitatorii s-ar fi simțit întru totul transferați din cadrul lor obișnuit și expuși în mod direct centricității sistemului solar. Este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
poate fi folosită, după cum menționam, pentru a reprezenta ca dominant capul unei persoane portretizate mult mai convingător. Deși zona centrală a pânzei poate fi ocupată, de exemplu, prin decorarea piepturilor bărbaților și femeilor, precum și prin jocul mâinilor, capul, încununat de bolta superioară, deține centrul superior destul de ferm. Dimpotrivă, un grup de persoane poate ocupa capătul inferior al unui oval vertical, ca și cum ar fi adunat într-un coș, în jurul focarului de jos al elipsei, în timp ce vârful este inundat de lumină, de spațiul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
lui Moreau (figura 95), capul profetului mort este înconjurat de strălucirea unor raze orbitoare și creează un centru nodal cu intensitate dominantă. (2) Dinamica vizuală în direcția opusă, convergența vectorilor către un centru comun generează și ea noduri. Cheia de boltă în care se întâlnesc ogivele unei bolți gotice devine centru de energie concentrată. Un grup de oameni așezați în jurul unei mese produce o convergență similară. Un astfel de contact culminant este îmbrățișarea îndrăgostiților și orice înmănunchere de obiecte. Cele trei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
este înconjurat de strălucirea unor raze orbitoare și creează un centru nodal cu intensitate dominantă. (2) Dinamica vizuală în direcția opusă, convergența vectorilor către un centru comun generează și ea noduri. Cheia de boltă în care se întâlnesc ogivele unei bolți gotice devine centru de energie concentrată. Un grup de oameni așezați în jurul unei mese produce o convergență similară. Un astfel de contact culminant este îmbrățișarea îndrăgostiților și orice înmănunchere de obiecte. Cele trei spade ținute strâns în mână de tatăl
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
întâi ce este, de fapt, un planetariu? Întrebarea necesită un dublu răspuns. Pe de o parte este vorba de un proiector complex - în cazul nostru, ultramodern -, care realizează, în sala special amenajată, toate spectacolele cosmice vizibile cu ochiul liber (aspectul bolții înstelate, așa cum ar putea fi el observat din orice punct de pe glob, fazele succesive ale Lunii, mișcările aparente ale aștrilor etc., cu explicarea tuturor acestor elemente). Pe de alta, planetariul nostru este o componentă a Observatorului Astronomic Popular, alături de expoziția
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
întâi ce este, de fapt, un planetariu? Întrebarea necesită un dublu răspuns. Pe de o parte este vorba de un proiector complex - în cazul nostru, ultramodern -, care realizează, în sala special amenajată, toate spectacolele cosmice vizibile cu ochiul liber (aspectul bolții înstelate, așa cum ar putea fi el observat din orice punct de pe glob, fazele succesive ale Lunii, mișcările aparente ale aștrilor etc., cu explicarea tuturor acestor elemente). Pe de alta, planetariul nostru este o componentă a Observatorului Astronomic Popular, alături de expoziția
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
jumătatea drumului între intuiție și abstracție, deci ca limită care, deși concretă, nu putea fi experimentată sub forma unei percepții directe și simultane. Acesta este - am văzut - cazul limitei ca limită a corpurilor mari, ca perata ale pământului, astrelor, mării, bolții cerești, universului sau ca limite ale Ființei, „intuită“ în parmenidiana ei sfericitate atotcuprinzătoare. Și totuși, încă în această fază, procesul identificării prin limită, a acelei heideggeriene „țineri laolaltă ferme“ prin care orice ființă se împlinește și „intră în prezență“, este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]