3,593 matches
-
său, fugea Într-un oraș și rămânea acolo pentru un an și o zi, era considerat liber, trecând din jurisdicția stăpânului său În jurisdicția cetățenilor orașului 1. Fiecare industrie artizanală a Înființat o breaslă pentru a reglementa activitatea membrilor săi. Breslele erau răspunzătoare pentru menținerea standardelor de calitate pentru industria lor, stabilirea nivelului de producție și vânzare, precum și a prețului corect pentru vânzarea produselor și serviciilor lor. Economia de breaslă funcționa conform tradițiilor și nu era acționată de forțele pieței. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
artizanală a Înființat o breaslă pentru a reglementa activitatea membrilor săi. Breslele erau răspunzătoare pentru menținerea standardelor de calitate pentru industria lor, stabilirea nivelului de producție și vânzare, precum și a prețului corect pentru vânzarea produselor și serviciilor lor. Economia de breaslă funcționa conform tradițiilor și nu era acționată de forțele pieței. Nu se căuta să se obțină un profit, ci să se mențină un stil de viață. Breslele se opuneau unei piețe libere, forței de muncă libere, comercializării terenurilor și prețurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vânzare, precum și a prețului corect pentru vânzarea produselor și serviciilor lor. Economia de breaslă funcționa conform tradițiilor și nu era acționată de forțele pieței. Nu se căuta să se obțină un profit, ci să se mențină un stil de viață. Breslele se opuneau unei piețe libere, forței de muncă libere, comercializării terenurilor și prețurilor concurențiale - caracteristici esențiale ale economiei moderne. Pentru mai mult de patru secole, breslele s-au luptat cu o clasă capitalistă În formare folosind codurile și reglementările orășenești
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
căuta să se obțină un profit, ci să se mențină un stil de viață. Breslele se opuneau unei piețe libere, forței de muncă libere, comercializării terenurilor și prețurilor concurențiale - caracteristici esențiale ale economiei moderne. Pentru mai mult de patru secole, breslele s-au luptat cu o clasă capitalistă În formare folosind codurile și reglementările orășenești pentru a-și impune voința. Breslele meșteșugărești nu au fost abolite În Franța până În 1791, În Anglia până În 1813-1814, În Austria și Germania până În 1859, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
forței de muncă libere, comercializării terenurilor și prețurilor concurențiale - caracteristici esențiale ale economiei moderne. Pentru mai mult de patru secole, breslele s-au luptat cu o clasă capitalistă În formare folosind codurile și reglementările orășenești pentru a-și impune voința. Breslele meșteșugărești nu au fost abolite În Franța până În 1791, În Anglia până În 1813-1814, În Austria și Germania până În 1859, respectiv 1860, iar În Italia până În 18642. În Anglia secolului al XVI-lea, o categorie de comercianți independenți Începuse să conteste
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu au fost abolite În Franța până În 1791, În Anglia până În 1813-1814, În Austria și Germania până În 1859, respectiv 1860, iar În Italia până În 18642. În Anglia secolului al XVI-lea, o categorie de comercianți independenți Începuse să conteste controlul breslelor supra producției de bunuri și servicii. Condițiile economice În Anglia, iar mai apoi pe continent, au făcut sistemul breslelor din ce În ce mai greu de menținut. Valul de Îngrădiri ale pământurilor obștești a disponibilizat pe o parte din clasa țărănească, furnizând o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1860, iar În Italia până În 18642. În Anglia secolului al XVI-lea, o categorie de comercianți independenți Începuse să conteste controlul breslelor supra producției de bunuri și servicii. Condițiile economice În Anglia, iar mai apoi pe continent, au făcut sistemul breslelor din ce În ce mai greu de menținut. Valul de Îngrădiri ale pământurilor obștești a disponibilizat pe o parte din clasa țărănească, furnizând o nouă forță de muncă care putea fi exploatată. Progresul În transporturi - construcția de drumuri mai bune și Îmbunătățirile În transpotul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
transporturi - construcția de drumuri mai bune și Îmbunătățirile În transpotul fluvial - au facilitat mișcarea materiei prime și a produselor finite Între orașe și mediul rural. O populație În creștere cerea o cantitate mai mare de bunuri și prețuri mai mici. Breslele textile au fost primele care au avut de suferit din cauza forțelor pieței care se eliberau. Comercianții au Început să ocolească controlul breslelor și jurisdicția urbană dispersând lucrul spre forța de muncă mai ieftină din zonele rurale - așa-numitul sistem putting-out
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și mediul rural. O populație În creștere cerea o cantitate mai mare de bunuri și prețuri mai mici. Breslele textile au fost primele care au avut de suferit din cauza forțelor pieței care se eliberau. Comercianții au Început să ocolească controlul breslelor și jurisdicția urbană dispersând lucrul spre forța de muncă mai ieftină din zonele rurale - așa-numitul sistem putting-out. Noile progrese În tehnologie și În organizarea muncii au dus la o diviziune a muncii reducând În mod substanțial costurile de producție
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de producție și timpul necesar pentru a le produce. Noul model de producție era mai apt să asigure satisfacerea cererii din ce În ce mai ridicate din partea consumatorilor 3. Noua metodă de a face afaceri a avut un alt efect mai profund. În cadrul sistemului breslelor, meșterii și lucrătorii erau proprietarii uneltelor de care se foloseau, ceea ce le oferea controlul asupra producției. Noua clasă de comercianți independenți a Început să „ia În posesie directă producția”, furnizând uneltele și mașinile folosite de forța de muncă rurală 4
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mult mai bine costurile de producție. Deja săraci, disperați și fără altă posibilitate de a-și câștiga existența, lucrătorii din mediul rural nu aveau altă soluție decât să accepte condițiile impuse de noua clasă de capitaliști. Pe de altă parte, breslele nu puteau să concureze cu ritmul și volumul producției și nici cu prețul produsului finit. Introducerea fabricii În Europa a erodat și mai mult puterea meșteșigarilor și a breslelor. În cea de a doua jumătate a secolului al XVI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
condițiile impuse de noua clasă de capitaliști. Pe de altă parte, breslele nu puteau să concureze cu ritmul și volumul producției și nici cu prețul produsului finit. Introducerea fabricii În Europa a erodat și mai mult puterea meșteșigarilor și a breslelor. În cea de a doua jumătate a secolului al XVI-lea, manufactura În fabrici Își face apariția În Anglia. Fabricile de hârtie, oțelăriile, fabricile de tunuri, iar mai apoi fabricile textile, au introdus ideea centralizării producției sub un singur acoperiș
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
două sute de mile În lungul râului”10. Heilbroner notează că Anglia era singura care deținea o piață internă unificată În epoca medievală târzie, care explica, Într-o mare măsură, de ce a devenit prima mare putere economică din Europa 11. În timp ce breslele și orașele puteau să controleze mai bine comerțul Înăuntrul zidurilor orașului și În zona imediat Înconjurătoare folosind tactici exclusiviste și perfecționiste, controlul comerțului exterior s-a dovedit mult mai dificil. Orașele și breslele și-au unit efortul pentru a reduce
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mare putere economică din Europa 11. În timp ce breslele și orașele puteau să controleze mai bine comerțul Înăuntrul zidurilor orașului și În zona imediat Înconjurătoare folosind tactici exclusiviste și perfecționiste, controlul comerțului exterior s-a dovedit mult mai dificil. Orașele și breslele și-au unit efortul pentru a reduce noua Întreprindere capitalistă care se dezvolta În zonele rurale. Comercianții capitaliști În formare au răspuns folosind orice mijloc la Îndemână pentru a străpunge barierele și a crea piețe naționale. Europa a trecut prin
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puține rămășite ale orânduirii feudale, cu toate că cineva ar putea spune că sistemul plantațiilor și munca sclavilor avea multe asemănari cu ordinea feudală. Totuși, noi nu a trebuit să ne luptăm cu o nobilime și o aristocrație bine consolidate. În plus, breslele meșteșugărești nu au devenit niciodată o forță În America. Forța de muncă liberă a existat chiar de la Început. Capitaliștii nu au trebuit să facă față unui set preexistent de relații economice, care favorizau prețuri fixe În loc de prețul pieței și puneau
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dezacord pe doi dintre „nemuritorii” raportori. Continuă a-și exersa floreta în Epigrame (1908); rezistă mai ales cu hazul scos din lumea literară (voga flatând sau gafele unor confrați sunt „ținte” și pretexte predilecte) și trece printre clasici între urmașii breslei (Sofronie Ivanovici, N. Crevedia, A. C. Calotescu-Neicu îi află locul în antologiile ce se vor consacra, la noi, umorului, catrenului și autorilor de duh); G. Călinescu însuși rezerva „epigramistului” un paragraf în Istoria literaturii... Poetul pragului de veac, vetust, dispare, repede
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
carte reprezintă Încă un succes profesional al Învățătorilor Maria și Neculai Buciumaș, care au avut prilejul să lucreze - aproape o Întreagă carieră didactică - În Învățământul special, dobândind o frumoasă experiență, din care un segment Îl oferă cu drag colegilor de breaslă. Așadar, o recomandăm - cu multă Încredere - celor interesați, adăugând și admirația noastră pentru pasiunea și abnegația cu care s-a realizat acest proiect atât de frumos și de util. Prof. MIHAI I. GHEORGHE Vaslui - CUVÂNT ÎNAINTE Necesitatea unei culegeri de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tuturor care iubind frumosul și știința își dau seama că pentru a înălța patria trebuie să închine inteligența lor culturii românești”. De altfel, cu mândrie neascunsă articolul Juriștii în teatru menționează nume de prestigiu ale lumii literare care provin din breasla profesioniștilor dreptății, începând cu B. Delavrancea și încheind cu contemporanii Valjan, I. Peretz ș.a. și cu reușitele lor scenice. Revista satirizează politicianismul corupt și veros (parabola Mefisto) și pe câțiva dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
comunitatea rurală, ca să nu ne referim neapărat la clanurile de familie din interiorul acesteia, până la marea comunitate creștină, ce transcende limitele organizărilor politice. Între aceste două extreme se aflau alte solidarități, precum confreriile (în care intră și „vecinătatea”), organizațiile profesionale (breslele), stările politice etc. Dacă în alte regiuni această instituție a fost un simplu episod legat de implantarea prin forță de către sași a ordinii feudale occidentale, instituția „vecinătății” a dominat istoria medievală și modernă a românilor din sudul Transilvaniei. Astfel, comunitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
restaurantul devenise deja cuvânt tabu) și obligarea cetățenilor să ia toate mesele la cantinele de inspirație nord-coreeană ce urmau a fi deschise în celebrele „circuri ale foamei“. Iată cum, de-a lungul secolelor, am disprețuit, batjocorit și, până la urmă, distrus breasla bucătarilor. Aceștia erau singurii care ar fi putut revitaliza bucătăria românească, deoarece nici o tradiție culinară nu supraviețuiește fără inventivitatea maeștrilor acestei arte. Reapariția, după 1990, a interesului pentru arta bucătăriei nu a însemnat însă și revigorarea autenticității noastre gastronomice. Deși
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
științei sociale. Științele umane se opuneau, la acea vreme, științelor sociale, în domeniul comunicării dominând partea umanistă, dar în anii `70 demersurile sociale s-au impus. Condon discută despre direcțiile și posibilitățile Comunicării interculturale, despre abordările și trecutul domeniului, despre breasla interculturaliștilor și despre scopul comunicării.18 Condon consideră că America, ca societate multiculturală, a încercat dintotdeauna să răspundă crizelor și problemelor, dar nu trebuie să considere că deține răspunsurile la toate problemele, fapt dovedit începând cu 11 septembrie 2001. Studiile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
este o pledoarie pentru pluralism și pentru onestitate. Cartea, chiar dacă traducerile, pe alocuri, mai lasă de dorit și deși sistemul de trimiteri În note nu cunoaște „op.cit.” sau „ibidem”, este un semn Îmbucurător că un număr de tineri intră În breaslă cu o deplină deschidere spre alte orizonturi. Generația care i-a precedat, formată din cei dintîi absolvenți ai Universității românești după 1989, n-a găsit Încă o platformă comună spre a se manifesta solidar. Andrei Pippidi LUMINIȚA MACHEDON, ERNIE SCOFFHAM
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
s-a văzut, reușește să ofere cîteva posibile soluții, dacă nu chiar și un program de reformă. Așa Încît autorul identifică și principalele direcții de Îmbunătățire a situației. Pe primul loc se situează dezvoltarea „filonului critic” și Încurajarea autoreflecției, comună breslei (p. 47). Recenziile critice „nu trebuie În nici un caz să fie o simplă prezentare de carte, ci o discuție critică care să reliefeze atît meritele cît și scăderile lucrării respective, și care să ridice totodată nivelul abordării astfel Încît să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
respectivă contribuie sau nu la cunoașterea istorică În general” (p. 51). Încurajarea criticii este, În opinia autorului, nu numai un efort individual, ci și o Încurajare a formelor instituționalizate de dezbatere profesională prin concentrarea asupra canalelor de comunicare din interiorul breslei istoricilor (pp. 47-49). SÎnt necesare serii de dezbateri publice Începînd de la firul ierbii, adică de la producția istoriografică deja existentă (p. 50). CÎt privește dialogul interdisciplinar (p. 55), dezvoltarea capacității de integrare precum și de dialog și de comunicare a istoricilor În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fenomene și procese istorice” (p. 72). Mai mult, „controlul de calitate al productelor istoriografice” trebuie menținut cu ajutorul unui „comitet de disciplină care să fie capabil să judece cu discernămînt diversele situații concrete și să adopte măsuri care să consolideze coerența breslei istoricilor” (p. 99). Sunt importante „instituirea și respectarea unui set minimal de reguli deontologice În interiorul profesiei” pentru „sporirea coerenței corpului profesional al istoricilor” (pp. 90-01). Autorul prevede chiar controlul „accesului În rîndurile practicanților meseriei de istoric” și Îngrădirea „inflației posesorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]