3,587 matches
-
este decisivă. Toți vor exploata, în decursul secolului al XX-lea, în scriitura lor, potențialitățile pe care le oferă jocurile de lumină pentru crearea de atmosferă. Notarea "momentelor de întunecime" (les "noirs") le va permite de asemenea să creeze efecte brutale de ruptură. Datorită jocurilor de lumină care pun în valoare gesturile actorului, deplasările sale, expresiile figurii, Appia modifică în totalitate raportul actorului cu spațiul scenic. Corpul, care nu mai este înțepenit în spațiul plan al pânzelor pictate ci care se
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
urinare a-și mări volumul fără a crește presiunea interioară (în limite fiziologice). Acest fenomen permite umplerea vezicii până aproape de capacitatea maximă fără a crește presiunea asupra sfincterelor și a risca eventualele creșteri externe de presiune din abdomen (contracție abdominală brutală, tuse, strănut, etc.) să producă leziuni la nivel vezical sau să creeze reflux vezico ureteral. Măsurarea presiunii intravezicale (cistomanometrie) oferă informații asupra funcționalității musculaturii vezicale și a inervației. Pierderea acestei capacități de relaxare adaptativă indică fenomene patologice, de obicei de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
două documente se pun În fața zeului, care Îl alege pe cel favorabil inculpatului și Îl refuză pe celălalt. Textul continuă cu alte Întrebări puse zeului, la date diferite, ceea ce arată că aceste consultări sunt destul de lungi și că reprezintă modul brutal și elementar În care teocrația intervine În lume, la toate nivelele: astfel, Încremenește În practica administrativă ceea ce se născuse ca o Încercare de a salva de formule practica rituală, de a o lega de realitățile specifice și mereu noi care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la granița Modovei și i-a smuls Bucovina Porții Otomane. Austriecii au colonizat aici ucraineni, germani și evrei pe parcursul următorilor 120-150 de ani. Rușii au pus mîna pe jumătatea de răsărit a Moldovei, Basarabia, în 1812. A urmat o rusificare brutală. Românii s-au retras la adăpostul experienței lor istorice: rezistența pasivă. După tratatul de pace de la Adrianopole din 1929, principatele române au devenit protectorate rusești. Consulii ruși erau stăpîni supremi la Iași și București și îi tratau pe boierii români
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1910, din totalul de 70 217 emigranți care plecaseră din vechiul regat al României în Lumea Nouă, 67 301 erau evrei 30. Dar dacă evreii erau brutalizați, nu trebuie să uităm că, în România, viața era în general despotică și brutală nu numai pentru evrei, care nu erau bineveniți și erau priviți drept agresivi și neloiali. Toți marii români cinstiți au luat atitudine împotriva prezenței evreilor acolo în secolul al XIX-lea, în timp ce toți marii oameni de stat din Ungaria și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
democrație. Le-a scris românilor din America că era de datoria tuturor românilor de acolo "care mai aveau încă un suflet românesc" să ajute și să apere democrația din România 65. Viața de zi cu zi a însemnat o trezire brutală la realitate pentru cea mai mare parte a românilor. În octombrie 1922, la Alba Iulia, acolo unde Mihai Viteazul proclamase unirea tuturor românilor, a avut loc ceremonia solemnă de încoronare a lui Ferdinand ca Rege al României Mari. Iorga se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu poate fi explicat doar prin antisemitism. El trebuie să fie considerat ca o izbucnire protestatară vulcanică împotriva "sistemului liberal". "Noul naționalism" considera practicile liberale și "sistemul" bazat pe ele drept o imensă ipocrizie. Codreanu l-a împușcat mortal pe brutalul șef al Poliției de la Iași, Manciu, pentru ca, după aceea, să fie achitat de către un juriu. Iorga spumega de indignare 116. În fond, nu trebuie să-i considerăm pe membrii unui juriu drept niște fiare însetate de sînge! Achitarea aceasta era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Nu a menționat niciodată faptul că acesta fusese marxist și că era un socialist foarte radical. După evenimentele din Italia, Iorga a fost informat asupra "anarhiei" în plină desfășurare de acolo. Și corespondența lui demonstrează că era la curent cu brutalele metode fasciste 178. Care nu-i erau pe plac. Cu toate acestea, atunci cînd Mussolini a venit la putere, Iorga a scris un editorial în care susținea că Mussolini salvase Italia de o dictatură bolșevică. Asemenea cîtorva liberali italieni (Giovanni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
imediat. Argetoianu îi asigura pe toți că va avea grijă de toate cheltuielile 49. Campania de presă împotriva lui Iorga a fost finanțată în secret din fondurile Ministerului de Interne. Iorga a etichetat comportarea lui Argetoianu față de colegii săi drept "brutală". Atunci cînd Iorga l-a admonestat, spunîndu-i că "s-a umplut paharul!", Argetoianu a izbucnit prompt în lacrimi ca să-și demonstreze sinceritatea 50. Iorga preluase Ministerul Instrucției Publice sperînd să facă ceva cu totul nou pentru învățămîntul românesc. Dincolo de aceasta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România Mare. Reacția a fost apariția "Noului naționalism". O violență și o contraviolență dezlănțuite au luat forma "acțiunii directe". Evreii erau atacați atît la Iași cît și în alte părți. Prefectul de poliție al Iașului, Manciu, a apelat la mijloace brutale ca să stăvilească aceste atacuri. A fost împușcat de Codreanu, care organizase și un complot de largi proporții pentru asasinarea tuturor liderilor evrei etc. etc. Ajunși în fața instanței de judecată, Codreanu și tovarășii săi au fost entuziast achitați de către juriu. Achitarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legionarilor aveau această viziune a răului, dar după comiterea unor acte violente, se predau de obicei ca să ispășească încălcările săvîrșite în numele unui țel superior. Deși credincioșii n-ar trebui să fie convinși că țelurile mărețe pot fi atinse prin mijloace brutale. Legiunea apela la tinerii români dezorientați, zăpăciți și neglijați care se înscriau în număr exagerat la universitate. Ea apela și la părinții lor și la mulți români cinstiți, derutați de realitățile României Mari și de secolul al XX-lea. Apela
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a altor națiuni mici, inclusiv a României față de Mussolini. El supraestima însă sentimentul de solidaritate latină, care însemna atît de mult pentru el și atît de puțin pentru Mussolini. Iorga era influențat și de dragostea lui subiectivă pentru Italia. Trezirea brutală la realitate se va produce în 1939, atunci cînd a fost nevoit să privească lucrurile în față. Mussolini avea un dispreț suveran față de națiunile "frățești", "surori", "cumnate", împărțind în schimb lumea în națiuni dominatoare și democratice. Profund afectat, Iorga l-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga avertiza: Chiar și un om cu sînge rece, care nu se lasă purtat de nici o pornire, este de preferat entuziasmului gata să țîșnească distrugător în întuneric"6. Acest nou val de violență antisemită a însemnat pentru România reînnoirea incidentelor brutale din universități. Studenții asigurau mult prea des participarea celor mai abjecte elemente ale societății românești. Toate acestea s-au materializat în atacuri împotriva templelor și a magazinelor evreiești 7. Hărțuirea evreilor pe cale birocratică (cerîndu-li-se mită, șantajîndu-i etc.) era și ea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iar taberele de recreere legionare au fost interzise, într-o încercare disperată a birocrației de a reprima Legiunea. Care a replicat, ca de obicei: a fost organizat un atentat la viața rectorului Universității de la Iași, urmat de alte "acțiuni directe" brutale. După alegerile din decembrie 1937, Iorga va adopta o poziție tot mai violentă față de Codreanu și de orientarea pronazistă a Legiunii. Legiunea (mai ales Codreanu) se bucura de simpatia personală a lui Hitler. Pe lîngă "locuințele de serviciu" germane, este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dezumanizarea din lumea sportului. Drept urmare, voia să elimine disciplinele sportive din universități și din învățămîntul liceal. În timpul Jocurilor Olimpice de la Berlin din 1936, a sesizat că lipsea ceva: armonia și seninătatea, care se opun violenței. În schimb, Iorga vedea o patimă brutală, o poftă de cîștig și un exhibiționism urît, în mijlocul urletelor isterice ale gloatei. "Lipsește Dumnezeu, Dumnezeu și Zeus au rămas pe Olimp". Întreba ulterior în bătaie de joc dacă sportivii pretind eventual că ridică standardele morale și culturale. Sportivii din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și rușii l-au respectat pînă în 1870. Anul 1918 a adus cu el autodeterminarea acestui ținut. Declarația demonstra că Bucovina de Nord nu aparținuse niciodată Rusiei. Mai mult, se sublinia faptul că nu avuseseră loc nici un fel de negocieri, brutalul ultimatum încălcînd dreptul la autodeterminare a trei milioane de țărani români. România declara solemn că refuză să recunoască o asemenea violare a legilor internaționale. Acest document era "semnat de fondatorii autodeterminării României Mari". Toți cei care jucau un rol în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
între ghilimele și tot mai disprețuitoare. Rădulescu își amintea cît de mîrșav fusese el persecutat de Iorga, el, sărmanul, care se întorsese în 1939 de la Berlin și-și exprimase entuziasmul față de nazism! Iorga "îl batjocorise și asmuțise asupra lui cenzura brutală!"23. Celălalt jurnalist cuzist, I. P. Prundeni, a făcut și mai mult. Iorga a ripostat, amintindu-le acestor oameni de articolele pe care le scriseseră mai înainte. "Dl. I. P. Prundeni este un om al convingerilor", scria el. Îi amintea lui Prundeni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și-a anunțat în scris retragerea. I-a mulțumit lui Georgescu-Cocoș pentru colaborarea acestuia (același Georgescu-Cocoș care îl sfidase de atîtea ori). Acesta a devenit ulterior un adept al lui Antonescu și un partizan al Germaniei naziste. Era un om brutal, care încercase să pună mîna pe "Neamul românesc". Așa cum i-au explicat autorului cărții de față membrii familiei Iorga, Iorga a luat decizia de a desființa ziarul mai ales din cauza lui. Ultimele cuvinte ale lui Iorga, tipărite pe ultima pagină
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a bucurat nici de libertate, nici de democrație, nici de prosperitate. Iorga istoricul a devenit politician "ca să împiedice să i se facă rău" României 5. Trebuie oare ca un istoric să coboare din turnul de fildeș al școlii în arena brutală a politicii? Viața lui nu dă nici un răspuns în acest sens. Pe lîngă obligativitatea menționată mai sus, Iorga este extraordinar de neînzestrat pentru politică. Și aceasta datorită personalității sale, principialității sale apolitice susținută cu o încăpățînare inflexibilă, naivității sale dublată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Franța. Și Iorga știa acest lucru. Sămănătorismul era de neconceput pentru mentalitatea evreiască a celor care făceau parte din "Legămîntul de colonizare", iar în regiunea respectivă se aflau foarte mulți evrei. În cele din urmă, pe la sfîrșitul anilor '30, persecuțiile brutale din perioada aceasta au spulberat speranțele lui Iorga în privința asimilării evreilor. În disperarea lor, aceștia își căutau adesea salvarea peste graniță, în sionism (chiar și în comunism) și în intervențiile străine (occidentale) în favoarea lor. Iorga era împotriva sionismului, văzînd în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
urma să poată rezolva aproape orice problemă a poporului român. Încerca oare sămănătorismul să întoarcă timpul înapoi? Modernizarea a fost făcută în România nu de voie (într-un mod organic), ca în Occident, ci sub forma unui tratament de șoc brutal, printr-un contact nevrozant cu statele modernizate. După aceea, România a fost pusă (ca și alte societăți tradiționale) în fața obișnuitei opțiuni neplăcute: să refuze schimbarea și să fie distrusă sau să se schimbe, transformîndu-și (distrugîndu-și) propriul mod de viață. Nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
soluție echitabilă în privința Transilvaniei sau a Basarabiei, dar mai există o soluție și în altă parte a Balcanilor. În acest mod poate fi rezonabilă contradicția dintre autodeterminare și inviolabilitatea frontierelor. Alternativa este revenirea la anarhie internațională sau la o reprimare brutală. Dacă vor veni asemenea vremuri, va fi oare Iorga considerat drept un vizionar sau "un om al secolului al XIX-lea"? Probabil că ambele. Dacă nu ar fi fost "un om al secolului al XIX-lea" n-ar fi putut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Seton-Watson era liber să-și exprime punctul de vedere, oricare ar fi acesta. Mulți politicieni români i-au trimis telegrame lui Iorga: Grigore Gafencu, dr. Lupu, P. Halippa, D. Ioanițescu și Gheorghe Brătianu, în care aceștia se plîngeau de metodele brutale utilizate împotriva lor. Plîngerile erau tipic adresate nu sursei (Argetoianu), ci lui Iorga, care era considerat a fi foarte diferit de acesta. Iorga a dat răspunsuri stereotipe (scrise pe spatele fiecărei telegrame de protest) cum că "nu pot schimba în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de teroriști criminali Înțeleși cu o putere străină a fost, de fapt, un autentic război civil, cu numeroși italieni implicați În ambele tabere Între 1943 și 1945. Fasciștii de la Salò erau, Într-adevăr, colaboratorii atipici ai unei forțe de ocupație brutale, dar susținerea internă de care se bucurau pe atunci nu era deloc neglijabilă - și același lucru se poate spune despre adversarii lor cei mai virulenți, mișcarea partizană condusă de comuniști. Rezistența antifascistă a fost, În realitate, una dintre taberele unui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tranziție de la climatul politic incandescent din trecutul recent la o eră iminentă de transformări sociale fulgerătoare. Indiferent de eticheta de partid, vechii oameni de stat ai Europei deveniseră toți practicanți sceptici, pragmatici ai artei posibilului. Această distanțare personală de dogmele brutale ale politicii interbelice reflecta fidel starea de spirit a electoratului. Erau zorii erei post-„ideologice”. șansele de stabilitate politică și reformă socială În Europa postbelică depindeau În primul rând de redresarea economiei continentului. Nici planificarea de stat, nici orientarea politică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]