4,074 matches
-
Înverzită pe aleea principală și cu potecile de labirint ce porneau În raze de la fântâna centrală. Ne plimbam „legănându-ne mâinile“, cum era obiceiul la țară. Am cules pentru ea dalii de pe marginile aleii cu pietriș pentru trăsuri, privit cu bunăvoință de la distanță de bătrânul Priapostolski. Nu ne simțeam În aceeași siguranță când o conduceam acasă, până aproape de casă sau măcar până la podul din sat. Îmi amintesc grosolanele graffiti care au unit prenumele noastre cu ciudate diminutive, pe o anumită poartă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
nu fără durere, să-mi uit obârșia. Am învățat limba moldovenilor. I-am dăruit un fiu. L-am iubit m-am străduit să-l iubesc, să-l înțeleg. Nu mi-a fost ușor... Oare toate acestea nu sunt semne de bunăvoință față de Ștefan și de Moldova lui? Am vrut să-i fiu o bună soție. Am încercat... Poate... poate n-am știut, nu m-am priceput... Cum să fac? "Cum să faci?" Simplu! Fii femeie! Fii aproape lui! Iubește-l! Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să cunoască: au fost jefuite la Caffa de la neguțătorii genovezi și moldoveni, care au fost tăiați până la unu'. Acele săbii o să fie pomană de sufletul negru al jefuitorilor, ce vor plăti cu capul nelegiuirea săvârșită, când Luminăția ta va avea bunăvoința să ne cerceteze hotarul!" Ai scris? Ștefane, îndrăznește Vlaicu încetișor. Adaugă! Cât despre cumplita mânie a Luminăției tale... Ce e scris și pentru noi, " Fiecare suflet va gusta fericirea morții", cum frumos propovăduiește Allah însuși în litera Coranului..." Așa fericire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
boier sau neboier, indiferent cine erau au plătit, au fost judecați cu dreptate și-au plătit! Unii au dat bir cu fugiții și s-au desțărat. Au trecut anii... Și iertarea... Mă bate gândul să dau al doilea salvconduct de bunăvoință boierilor pribegi din Polonia... Un gând bun ce face cinste Măriei tale, spune spăsit Stanciu. Să pleci chiar domnia ta la Cracovia, să le spui că "Domnul Moldovei îi cheamă; că toată mânia și toate răutățile trecute au fost lor iertate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
același cărți, evocăm aceiași ani. Nici unul, nici celălalt nu prea ne omorâm cu firea să cucerim lumea, facem parte din categoria - dacă-mi îngăduie Valeriu Cristea s-o spun - a celor „neajutorați”. Ne supraveghem prea mult - și nu cu multă bunăvoință - ca să mai putem și acționa. Amândoi lăsăm în seama altora mările și oceanele: ne atrage și pe unul și pe altul spațiul adăpostit. Cartea fiecăruia este obsedată de ideea morții. Iar aici, brusc, asemănările se întrerup. În Clopotul scufundat i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pe când mai stăteam de vorbă, profesorul ieși și el, însoțit de cineva sau de mai mulți (nu-mi amintesc chiar bine amănuntul) și, văzându-ne, își scoase pălăria (de asemenea neagră), salutându-ne ceremonios și parcă, acum, cu mai multă bunăvoință; înțelesese poate (de fapt, o știa demult) că nu numai noi eram vinovați pentru că știam atât de puține lucruri. Așa mi-a rămas în amintire cel mai bine: pe strada Edgar Quinet, scăldată în soare, deși era aproape seară, îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să faci un gest spectaculos decât să-i suporți consecințele. Imediat după ședința din 11 martie din sala „Dinamo” au început obișnuitele tracasări, jocul de-a șoarecele și pisica: repetate convocări la sediul UTM pe facultate, discuții, false dovezi de bunăvoință din partea lor, mici lașități din partea mea, încercând să explic, să-mi scuz cumva „ieșirea”, luându-mi un aer „pocăit”. Supărase mai ales agresivitatea mea față de „asistentul D”, la mâna căruia mă aflam acum. Cea mai absurdă întâmplare din această perioadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
minute am fi ajuns la Glina, la cimitir. Aș fi putut să-l rog pe dl. G. să ne abatem puțin din drum; mai mult ca sigur, nu m-ar fi refuzat. Deoarece însă nu-mi place să abuzez de bunăvoința altora și deoarece, mai ales, nu-mi place să merg însoțit de străini la mormânt, n-am zis nimic, mulțumindu-mă să mă gândesc cu tristă vinovăție la mama: cum trecem noi, atât de aproape de ea, pe lângă ea, văzându-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
penuria asta, postrevoluționară, de prieteni bipezi - mai degrabă cu seriozitate decât glumind, cu simpatie și sincer respect, motanului cel mare. * Demnitatea distantă a motanului cel mare mă complexează. Degeaba mă „prostesc” în fața lui, încercând să-i storc un strop de bunăvoință: rămâne imperturbabil. * Și totuși știe să fie, când trebuie, și tandru: când îl mângâi în timp ce doarme pe un scaun - îmi „răspunde”, iar când mă revede, după un interval de absență, mă „salută”. * Marea lui dragoste este însă, indiscutabil, Doina. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în timp și spațiu acte și operațiuni „de stânga”. Căci în mod „normal” Prea Înaltul (mult Prea Înaltul) n-ar fi trebuit să se sinchisească de niște atomi nemernici ca noi. Și cu atât mai puțin să manifeste atâta interes, bunăvoință și răbdare față de atât. Mergând până la sacrificarea (crucificarea) Unicului Său Fiu. Pronia, lucrarea lui Dumnezeu sunt deci și ele, din vecii vecilor, „orientate”. Găsesc în cartea mea din 1987, Fereastra criticului, p. 409, o încercare de a explicita intenția polemică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
destinul altuia, e limpede că ea nu se poate da cu ușurință. Genul de om „prietenos”, așa zis cald și comunicativ, spontan, îndatoritor, nu e deloc cel din care se aleg prieteniile durabile. Soiul acesta prea simpatic de oameni cu bunăvoința împrăștiată e prin natură inapt pentru virtutea eliminatorie, răspunzătoare și perseverentă care e prietenia. Cred, dimpotrivă, mult mai capabil de prietenie genul mai distant, mai rezervat, mai puțin doritor de a plăcea, poate chiar în aparență mai egoist, poate uneori
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o făcea cu mine, îmi arăta ce greșisem de parcă greșala ar fi fost a lui, nu a mea, și- mi explica nu numai cu răbdare, ci cu dragoste, cu duioșie, ceea ce trebuia să rețin. Cred că în răbdarea și în bunăvoința sa se găsea concetrată dragostea mamei, a bunicii și a lui și că această întreită iubire vibra de dorința de a salva un pui de om de la mizeriile vieții care-l amenințau. La Corbeni, în vara aceea, a anului 1935
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din rătăcirea sectară se datorează unor lipsuri în activitatea misionară a fraților noștri preoți. Eu am mărturist că până la acea discuție, n-am știut că în Sfânta Scriptură există cuvântul „icoană”, ca identică cu chipul cioplit. Părintele profesor, cu multă bunăvoință a scos din rafturile bibliotecii Prea Cucerniciei Sale câteva dicționare cu explicarea cuvintelor aramaice din Sfânta Scriptură. Concluzia a fost: cuvântul aramaic „ațab” din textul mazoretic care avea înțelesul de idol, chip cioplit, era tradus de D. Cornilescu în două
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Școala Mănăstirească din mănăstirea Sucevița un întreg an școlar, cu maicile care erau obligate să prezinte certificat de cel puțin șapte clase pentru a nu fi date afară din mănăstire. PAROH ÎN COȘNA După ce am primit sentința de divorț, cu bunăvoința mitropolitului Sebastian, am trecut preot la parohia Coșna din raionul Vatre-Dornei. Mi s-a pus problema călugăriei. N-am putut accepta monahismul. Mi se părea o trădare deghizată a misiunii preoțești pe care o înțelegeam ca o luptă pentru menținerea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
aceste rânduri. 11 aprilie O nouă exigență: a nu mă lega prea mult de ființele dragi din jurul meu, uitând că toți suntem numai în călătorie aici, în viață. Nimic nu e definitiv, în consecință: a cultiva acea stare egală de bunăvoință pentru toate ființele. A nu-mi face idoli, nici chiar din credința mea, a spune rugăciunea fără cuvinte, concentrată pe suflul vital, respirația. Nu e greu după atâta experiență a singurătății, începută în tinerețe, în România, când mi se făcea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
îmi spune deodată că sunt ca toți scriitorii de aici, „neurotică”, termen împrumutat de la prietenii noștri psihiatri. Nu i-am răspuns, gândind în mine că un neurotic nu-i invită la masă pe prieteni, străduindu-se să umple vidul cu bunăvoință exersată care se transformă într-una autentică. Neputința lui și a altora de a înțelege că eu mă bucur să fiu lăsată în pace, citind, scriind, desenând sau ascultând muzică, chiar jubilând, domesticind astfel „animalul” din mine să țină cont
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Dragoș Ștefan o excelentă interpretare dramatică, adecvată intențiilor solicitate de desfășurarea dramatică a libretului, dar fără acoperire pe plan vocal din partea prea tânărului student, care nici măcar nu are timbru de bas! Nu-l culpabilizez, atenționez doar! Sunt foarte meritorii străduința, bunăvoința și chiar muzicalitatea lui, dar nu i s-a făcut un serviciu distribuindu-l (nici lui și nici spectatorului.) Cred că pe roluri mai adecvate vocii sale, cu conștiinciozitatea, disciplina scenică și bunăvoința ce-l caracterizează, va putea fi de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
culpabilizez, atenționez doar! Sunt foarte meritorii străduința, bunăvoința și chiar muzicalitatea lui, dar nu i s-a făcut un serviciu distribuindu-l (nici lui și nici spectatorului.) Cred că pe roluri mai adecvate vocii sale, cu conștiinciozitatea, disciplina scenică și bunăvoința ce-l caracterizează, va putea fi de folos, la rigoare. În rolul episodic al Notarului, a evoluat bine Adrian Gheorghiță. O mențiune specială avem pentru reușita înlocuirii corului, din actul III, cu un calitativ grup vocal care se achită artistic
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
din seara de 5-12.-2005, susținut în cocheta sală neîncăpătoare a Colegiului Național, la care au participat numeroși spectatori generoși și avizați. Urăm corului „Camerata” noi succese și pentru un viitor cât mai îndelungat! ÎN LOC DE POSTFAȚĂ Cei care au avut bunăvoința și răbdarea să parcurgă toate paginile acestui volum de consemnări vor putea aprecia dacă a fost utilă apariția unor asemenea adnotări. Nu am avut în intenție, când am hotărât să cuprind într-un volum consemnările din agenda proprie să elogiez
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
scriu un fel de scrisoare-adresă-rugăminte inginerului N.Constantinescu. I-am spus că locuitorii sunt de-ai lui, bulgari de obârșie de la Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât cu colegii. Iar asta pentru că, fiind izolați și la distanță unii de alții, ne întâlneam foarte rar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu această cultură. Aștept decizia dumneavoastră dar, ca să fie pe înțeles, e doar o propunere și nicidecum o obligație. După jumătate de oră sătenii au venit la listă ca la borcanul cu miere. Vezi dumneata, parcă voiau să atragă și bunăvoința lui Dumnezeu spre binele școlii dar și spre cel al câmpului. Culmea e că atunci când a venit în fața listei cel mai bogat om, Alexei Trandafilov, și a vrut să fie scris cu doar o baniță de orz, oamenii au refuzat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
din Iași, În cadrul căreia, În anul următor avea să se Înființeze “Comisia de Ecologie Umană”. 1986 La Balțătești, jud. Neamț, are loc Simpozionul de Ecologie, manifestare națională sub egida Academiei și a Institutului de Cercetări Biologice București. În urma demersurilor și bunăvoinței Prof. Dr. Marțian Cotrău, președintele A.O.S. - Iași ia ființă “Comisia de Ecologie Umană”. 1987 Pentru a se iniția activități concrete În apărarea valorilor naționale, spirituale și morale se Înființează Cercul “Cercetașii Naturii” după regulamentul Mișcării Cercetașilor. Membrii fondatori
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cartea ” Relațiile românilor cu slavii de răsărit ”, de Al. Gonța ; prezintă prof.dr. Victor Spinei, organizator - prof. C. Agachi. februarie - Se stabilesc legături cu filiale ale Gintei Latine din zona Cernăuți. Revista noastră primește material documentar privind românii din Istria, prin bunăvoința dr. P. Rațiu (Roma), membru de onoare al societății și a d-lui Fulvio di Grigorio, președintele Asociației Decebal (Trieste - Italia). Hristu Cândroveanu face o donație de publicații despre aromâni. Se Înființează noi filiale În orașul Drochia (președinte prof. P.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mari puteri. În ședința Senatului din 6 decembrie 1878 În care se discuta pe marginea Adresei, Carp a luat cuvântul spunând: „D-lor, noi nu ne putem arăta În fața Europei mai dârzi decât ne permit puterile noastre, și numai arătând bunăvoința noastră vom putea aduce pe puteri a nu cere aplicarea strictă a conținutului tratatului de la Berlin. Tratatul de la Berlin ne impune, ne pune În pozițiune de a trata chestiunea evreilor și a-i da, se Înțelege, o soluțiune conformă cu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
modelele bune de normativitate etică în universitățile occidentale, am elaborat un proiect de Cod Etic care conține: a) principii și valori generale: libertatea academică, autonomia personală, dreptatea și echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea și corectitudinea intelectuală, transparența, respectul și toleranța, responsabilitatea, bunăvoința și grija; b) memorandum explicativ în care aceste principii sunt tratate explicit și aplicabil, regulile sunt detaliate (în cazul nostru mai ales în privința favoritismului, conflictului de interese, abuzului de putere, corupției, plagiatului, hărțuirii sexuale); c) proiect de Statut al Consiliilor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]