15,206 matches
-
între cer și pământ, căci numai cântecul îl mai ține în viață și-i dă speranță în viitor. Ascultând „Doina de jale” las aleanul să mă fure prin codrii umbroși, cobor în poiene smălțuite de razele reginei nopții, ies în câmpie și-i văd pe harnicii țărani cum brăzdează pământul sub care aruncă sămânță roditoiare pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Din depărtare se aud ciripitul păsărelelor care aduc dor nesecat al celui ce trudește să se înfrățeacă pentru vecie
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
acasă ca să colinde lumea, spe a o ferici cu bândele-i cuvinte. Doamne, cât erau de înfrățite cele două instrumente magnifice, căci le vedeam cum se ridicau pline de strălucire și s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
la următoarea excursie am văzut un întreg versant înnegrit de zgura eruptă peste noapte. Etna nu e singurul munte, întreaga insulă este un lanț de munți și de dealuri, care își înalță coamele direct din mare. Poate că există și câmpii ascunse între munți, dar pe unde am trecut noi, n-am văzut nicăieri o suprafață plată, măcar de mărimea unui teren de fotbal. Din acest motiv, orașele construite în pantă au un aspect interesant, cu soluții arhitectonice care de care
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
publicat în Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011. În brațele zâmbetului interiorizat Foșnesc faldurile de rochie în amintiri camera cu vedere spre noi doi se rulează un film science - fiction când transpira degetele pe geam și tremura brocatul din câmpia patului rococo cafeaua își pierde gustul că și țigară obiecte rătăcite de ape în alergare nici nu știi de unde vine luciul din tine, din mine fiecare e atat de important încât se caută în celălalt și în brațele zâmbetului interiorizat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
mă omorî?... XXVI. ASCULTA CRISTALUL DIN CLAPE, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011. Asculta cristalul din clape Mă scufund în râul din sunete Yiruma mă răscolește aș vrea să mă plimb mai blând pe câmpii cu iarba firava de verde pietrele din memorie se înscriu în ape în imperfecțiunea galbenă gestul se încolăcește în jurul meu se prelinge reflecția pe buze noapte bună care nu se mai spune se așează pe pieptul tău neted credință din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
pe buze noapte bună care nu se mai spune se așează pe pieptul tău neted credință din fotografii Suzana Deac ... Citește mai mult Asculta cristalul din clapeMă scufund în râul din suneteYiruma mă răscoleșteaș vrea să mă plimb mai blândpe câmpii cu iarba firava de verdepietrele din memorie se înscriu în apeîn imperfecțiunea galbenăgestul se încolăcește în jurul meuse prelinge reflecția pe buzenoapte bună care nu se mai spunese așează pe pieptul tău netedcredința din fotografiiSuzana Deac... XXVII. PĂCĂLEALĂ VIEȚII, de Suzana
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
înainteze în ... XXXII. MERGI PE FIRUL APEI, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011. Mergipe firul apei când nu merge nimeni mergi pe firul apei care curge cum curge dealul spre mare pierzându-se în câmpii verzui-galbene unde umblă visele desculțe mergi pe firul aerului care atinge vietățile și zorile în amorțire umbrele sufletului lipite de basmul lor mergi pe firul potecii care-și face loc între moloz clipă înfășurata în tăcere lumină de mâine rămâne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
zace în iarbă în tine, în grâul izbucnit în pâine mergi pe firul pântecului curbat îl transformi în lut să ... Citește mai mult Mergipe firul apei când nu merge nimenimergi pe firul apei care curgecum curge dealul spre marepierzându-se în câmpii verzui-galbeneunde umblă visele desculțemergi pe firul aerului care atingevietățile și zorile în amorțireumbrele sufletului lipite debasmul lormergi pe firul potecii care-și face locîntre molozclipa înfășurata în tăcerelumina de mâine rămâne neaprinsăpotecile codrului se leagănăîn delirul pianului Chopinmergi pe firul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
de soare, într-o stână, mai la vale, ținem țințirim de morți, condamnați ca să se roage pe la fel de fel de porți. lângă vatra părintească păstrăm doina sub cărbuni, dorul nostru din vecie, ce ne vine din străbuni. din găvanele câmpiei am vărsat numai obol, pentru cât am urcat singuri soarele pe cerul gol. ca o țară-n părăsire, ruine sunt peste tot locul, parc-a ars-o, blestemată, numai patima și focul, doar ființa și destinul clădite cu meșteșug, încearcă
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
în: Ediția nr. 472 din 16 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului - De când desenezi stele, femeie? Întrebarea îmi fusese adresată printr-un susur violet, într-o zi de duminică. - De când eram bob de grâu în hambarul cerului și coboram spic peste câmpii purtând în mână o cană cu albăstrele! Am privit în jur. Fluturi trandafirii făceau cerc în jurul meu, desenând o copertă pe urme de timp. Simțeam o stare de beatitudine cu gust puternic. Vocea îmi era cunoscută. Venea pe drumul cu
DESEN CU STELE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357681_a_359010]
-
Autorului În prima zi a încolțirii pământului aduceți plugurile pentru desțelenirea brazdelor îmbatrânite de ger a doua zi împodobiți-l cu visul de floare al seminței vara deschideți ferestrele rădacinilor să respire parfumul rodului copt și înainte de căderea brumei peste câmpii măsurați-vă munca prin cântec și port de ANGHEL ZAMFIR DAN AZED Referință Bibliografică: legi universale / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1567, Anul V, 16 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate
LEGI UNIVERSALE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357721_a_359050]
-
câtorva cărți de poezie, teatru și proză, la revederea țării, scrie o poezie patriotică, plină de regrete și neîmpliniri: “Bună dimineața tristă Românie!” este o poezie care se adresează țării “sfințită de dureri”, “frumoasă zeiță terestră”, “îmbrăcată în ie de câmpii doinitoare”. Epitetele, comparațiile și metaforele abundă înzestrând țara cu cele mai frumoase atribute. El găsește o țară “grea de lacrimi” unde “Bolnav, stă Cerbul Carpatin și zace.”. 8. Nicu Doftoreanu, medic bucureștean, “Unde sufletul meu a învățat să simtă iubirea
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
ziare și reviste literare din țară și de peste hotare cu poezie și reportaje literare. Are o puzderie de lucrări literare, care inclut reportaje, articole și reportaje literare. Poezia lui este închinată naturii și iubirii: „plouă calm la munte și-n câmpie/ plânge cerul și suspină iar/ grea de roade toamna întârzie/ versul meu e dulce și amar.” În „Iubirea mea”- „iubirea mea e-o calmă libelulă/ ce-alunecă pe-un râu vijelios/ înspre-o cascadă veșnic nesătulă/ ce curge invers nu
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
De mamă fiind despărțită. Demetra plânge disperată, Că pe fată nu-o mai găsea, Și pleacă din Olimp pe dată, dar nimenea n-o însoțea.. Lăsând ale ei îndatoriri Părăsite și uitate, Ea face din muritori, martiri, Cu ale lor câmpii uscate. Zeus acest dezastru văzând, Pe Hermes trimite-n Infern. S-o aducă pe fată curând, Neștiind că e sub blestem. Rodia vrăjită a mâncat, Prin ea a fost condamnată Ca din al Infernului regat, Să nu plece niciodată. Suferința
LEGENDA ANOTIMPURILOR de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357749_a_359078]
-
al unor pagini care îl recomandă pe prozatorul autentic, Mihai Vișoiu a intrat în conștiința publică și în ipostaza de zile mari a reporterului de cotidian. Trăind cu o patimă ce răzbate cuceritor în scrisul său, în mijlocul Bărăganului și al câmpiei Dunării, pe care nu ostenește să le cutreiere și să le redescopere necontenit în imagini menite să ne urmărească și să ne învinovățească pe bună dreptate, pentru cât rămânem, mulți dintre noi, atât de străini obârșiei noastre, de vatra credinței
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
cenacliștii din sudul țării, manifestându-se mai ales în deplasările noastre culturale din afara județului, pentru că în perimetrul Ialomiței voia să fie, și era cunoscut drept ziarist serios și nu „pârlit de nuvelist”, vorba marelui nostru coleg de scris și de câmpie Ștefan Bănulescu. Câte povestiri de Mihai Vișoiu s-au consumat în editura aerului?”. Toate aceste aprecieri se vor adeveri odată cu lansarea traducerilor în limba engleză a volumelor de proză pe care Mihai Vișoiu a avut bunăvoința să nu le lase
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
metroul din București, baraje și hidrocentrale, locuințe pentru tineret, avu loc extinderea și înfrumusețarea orașelor, crearea de mari întreprinderi, uzine, fabrici, rafinării, fu demarat un amplu program de captare al Siretului și de descărcare a sa printr-un canal în Câmpia Bărăganului care deveni grânarul Europei. Apoi începură lucrările de reamenajare ale râului Dâmbovița care traversa capitala, precum și realizarea unui canal Dunăre-București cu intenția de a face din capitala țării port la marele fluviu. Pentru modernizarea statului însă fu nevoit să
XXVII. NĂLUCA ŞI DICTATORUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357750_a_359079]
-
CÂNTĂ NAIUL Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului S-a pornit un nai să cânte Sigur este fermecat A trecut pe lângă îngeri Și din harul lor a luat... Cântă marea și câmpia Și în tril de păsări cerul, Ne dăstăinuie iubirea, Care-i taina și misterul. Plânge piatra când aude Cum doinește un izvor, De pe porțile închise Se sfărâmă un zăvor... Ciocârlia îl ascultă Și mai cântă în duet, Un verset din
CÂNTĂ NAIUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357768_a_359097]
-
roditor al unui dacic neam/ Profeții marilor căderi de azi/ Cuvânt pustiu ce am rostit când sângeram/ și ne-ngropam martirii camarazi. Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas de clopot ce-am vestit furtuni/ Când tulnicele sunau jale pe câmpii/ Noi deșteptam chemarea din străbuni. Noi celor drepți le-am înălțat un steag al lor/ Necoborât de-atunci spre învieri/ Cu el am străbătut prin mlaștini sau ogor/ Și l-am sfințit cu jertfele de ieri. Noi suntem mărturia unei
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TOAMNA REGĂSIRII Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1373 din 04 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă regăsesc în nostalgia toamnei cu ploi de frunze roșu-arămiu. În verde-brumat din iarba câmpiei, sub Cerul înnorat și plumburiu. Coșmarul vremii-n suflete pătrunde, să alunge visul fericirii și în hăul infernal să afunde dorință din speranța iubirii. Singurătatea în suflet îmi crește ca nopțile Toamnei răcoroase. Coșmarul ei, speranțe-mi risipește și-ale
TOAMNA REGĂSIRII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358548_a_359877]
-
se înfiripase într-o noapte magică de sânziene, când peste câmpuri zburdau nebune ielele prefăcute în fecioare fermecătoare, purtând coronițe din sânziene, pletele mirosindu-le a flori sălbatice...Vântul sporea magia acelei nopți, alergând zănatic printre ramurile copacilor și peste câmpia acoperită de galbenul florilor de sânziene cărora le purta polenul până la cei doi îndrăgostiți. El le învăluia trupurile înlănțuite, poleindu-le cu aur. Noaptea se lăsase încetișor, iar licuricii luminau, precum stelele, în "râurile" săpate de timp în scoarța veche
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358554_a_359883]
-
lui Napoleon și Alexandru”, spune Tolstoi, de aceea, în septembrie 1867, acesta călătorește până la Borodino, pentru a studia locul uneia dintre cele mai mari lupte ale tuturor vremurilor. Timp de două zile, el umblă pe jos și cu trăsura pe câmpia de la Borodino, face însemnări în agenda sa, desenează planul bătăliei și caută veterani, contemporani ai războiului de la 1812. Despre război și pace, dar în secolul XXI, despre Babilonul modern, despre o stare de fapt acutală și despre reverberațiile unui măcel
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
lui Napoleon și Alexandru”, spune Tolstoi, de aceea, în septembrie 1867, acesta călătorește până la Borodino, pentru a studia locul uneia dintre cele mai mari lupte ale tuturor vremurilor. Timp de două zile, el umblă pe jos și cu trăsura pe câmpia de la Borodino, face însemnări în agenda sa, desenează planul bătăliei și caută veterani, contemporani ai războiului de la 1812. Despre război și pace, dar în secolul XXI, despre Babilonul modern, despre o stare de fapt acutală și despre reverberațiile unui măcel
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
nu se schimbă în timp. Cea mai eroică este lupta lui Iaacov cu Îngerul. Până și stelele cad. Purtăm peruci sau măști, dar suntem încă noi, aceiași, din copilărie. Polonius, cel ascuns pe jumătate. Nu căuta instrumente în codru, în câmpie. Nu refuzați cântecul. Înflorirea, vestejirea, apar, dispar. Unde există formă, lipsește esența. Există mereu o cale de întoarcere, dar noi nu o recunoaștem. Eu nu știu ce înseamnă omul adevărat, știu ce este omul. Există cuvinte care cuprind alte sute. Mai este
ASCEZA de BORIS MEHR în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358580_a_359909]
-
Dacă nici după ce or să citească Opera lui Caragiale nu or să se schimbe, să știi că le trimit românilor un război mondial ca să se învețe minte ... Iar s-a lăsat o tăcere grea ca plumbul și întinsă ca o câmpie ghețată ... - Și dacă nici după ce le dai un război mondial, Doamne, nu or să se schimbe românii? Ba chiar ar putea să pacatuiasca și mai rău, să li se strice năravurile și mai mult... Ce Te faci atunci? Domnul era
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]