4,175 matches
-
preot coboară cultura în jos și traduc limba cosmopolită, nesemnificativă și abstractă a științei, care e domeniul lumii întregi, în formele vii, mlădioase și încîntătoare prin originalitate, a poporului" 4. 1 Scrieri politice și literare, p. 310 ă Despre limba cărturarilor români din Ardealî. 2 Ibidem, p. 308 ăDespre revistele literare din provincieî. 3 Ibidem, p. 301 ăArticolul Monumente.î 4 Ibidem, p. 307 ăDespre literatura popularăî. Dar acest lucru nu s-a întîmplat și pricinile sunt multe: și faptul că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Podișul Central Moldovenesc. în cercetarea etnografică a teritoriului actual al județului Vaslui remarcăm adevărate fluxuri și refluxuri, care au determinat rezultate undeva parțiale, deși există bogate tradiții în acest sens. Primul etnograf și folclorist român , Dimitrie Cantemir (3), prinț al cărturarilor și cărturar al prinților, a fost originar de aici și, având în vedere timpul foarte scurt cât a stat în Moldova, presupunem că bogatele sale informații s-au datorat slujitorilor de casă, proveniți, și ei, de pe Valea Elanului, din ținutul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Moldovenesc. în cercetarea etnografică a teritoriului actual al județului Vaslui remarcăm adevărate fluxuri și refluxuri, care au determinat rezultate undeva parțiale, deși există bogate tradiții în acest sens. Primul etnograf și folclorist român , Dimitrie Cantemir (3), prinț al cărturarilor și cărturar al prinților, a fost originar de aici și, având în vedere timpul foarte scurt cât a stat în Moldova, presupunem că bogatele sale informații s-au datorat slujitorilor de casă, proveniți, și ei, de pe Valea Elanului, din ținutul Fălciu. A
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
punctuație și de așezare în pagină. TESTUL NR. 18 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: „Împăratul era la mare și la greu sfat cu toți cărturarii, că bântuia seceta și molima. Și dacă negustorul îi spuse că are un copil ca o neghiniță, împăratul rămase înmărmurit, învățații împărățiii căscară ochii mari și se traseră de bărbile lungi. - Nu se poate, măria-ta, așa ceva nu scrie la
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
sui pe mâna împăratului, pe umăr, apoi în creștetul capului, și de acolo zise râzând: - Învață, măria-ta, că cei mai mici sunt cei mai mari. Împăratul, cam de voie, cam de nevoie, răspunse: - Așa e, Neghiniță, așa e. Iar cărturarii își deteră ghes pe sub masă și plecară ochii în jos. Împăratul porunci să-i toarne lui Neghiniță o casă cu zece caturi, cât o nucă de mare, toată din aur-lamur și împodobită cu pietre scumpe.” (Barbu Ștefănescu Delavrancea - Neghiniță) molimă
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
în romanțul inventat de Chatterton întîi colegi de școală și apoi prieteni pe viață aflați în căutarea unor idealuri înalte, exprimate de exemplu în acțiunea lor de atragere la Red Lodge / Loja Roșie (casa lui Canynge) a celor mai buni cărturari, poeți și scriitori, Rowley fiind cel care îndeplinește misiunea, dată de Canynge, de a strînge și de a traduce manuscrise străvechi din saxonă în engleza medievală pentru patronul său (Russell 1908: 35-36). Povestea care ne-a rămas este că Chatterton
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ai lui Chatterton, Rowley și Canynge, în romanțul său sînt mai întîi colegi de școală, iar apoi prieteni pe viață în căutarea unor idealuri semețe, exprimate de exemplu prin aducerea în casa lui Canynge (Loja Roșie) a celor mai buni cărturari, poeți și scriitori, cum am menționat, Rowley însuși ducînd misiunea la bun sfărșit, primită de la Canynge, de a aduna și a traduce pentru patronul său manuscrise străvechi saxone și lucrări ale unor artiști din vechime (Russell 1908: 35-36). "Vraja suverană
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Chendi; redactori responsabili sunt, succesiv, Ovidiu Gritta, Lazăr Devan și Demetru Marcu. Tot Goga va fi și director al seriei a doua, alături de Alexandru A. Hodoș, redactor responsabil. În numărul inaugural, ca și în numărul 17/1908, în articolul-program Către cărturarii noștri, semnat de Octavian Goga, este reamintită obârșia țărănească a intelectualității române, precum și datoria cărturarilor de a retransmite cultura spre lumea rurală: „Să-i dăm carte țărănimii noastre; carte înțeleasă [...]. Să-i dăm țăranului o gazetă cuminte și cinstită”. Sub
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
fi și director al seriei a doua, alături de Alexandru A. Hodoș, redactor responsabil. În numărul inaugural, ca și în numărul 17/1908, în articolul-program Către cărturarii noștri, semnat de Octavian Goga, este reamintită obârșia țărănească a intelectualității române, precum și datoria cărturarilor de a retransmite cultura spre lumea rurală: „Să-i dăm carte țărănimii noastre; carte înțeleasă [...]. Să-i dăm țăranului o gazetă cuminte și cinstită”. Sub acest aspect, Ț.n. se aliniază sămănătorismului și poporanismului epocii. În alt număr Goga completează
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
, Ioan (prima jumătate a sec. XIX), cărturar, traducător. Preot la biserica ortodoxă românească din Pesta (după 1809), deține, din 1820, și funcția de cenzor și corector al tipografiei din Buda. Bun patriot, T. desfășoară o largă activitate culturală, în spiritul Școlii Ardelene. Numele său e legat de
TEODOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
Livia Bot, București, 1969. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 130-134; Candid C. Mușlea, O dinastie de preoți și protopopi Radu Tempea, Brașov, 1939, 14-41; Ioachim Crăciun, Cronicile românești ale Transilvaniei și Banatului, AIN, 1958-1959; Ist. lit., I, 619-620; Cărturari brașoveni, 215-216; Dicț. lit. 1900, 845-846; Mazilu, Vocația, 107-108; Păcurariu, Dicț. teolog., 450-451. C. T.
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
TEMPEA, Radu (9.II.1768, Brașov - 15.VII.1824, Brașov), filolog. O adevărată „dinastie” de cărturari ardeleni a fost aceea a familiei Tempea. Purtau, din tată în fiu, același nume - Radu. Un Radu Tempea, al doilea, e cronicar și însemnările lui privind istoria bisericii șcheiene din Brașov le continuă cel de-al treilea Radu. Următorul Radu
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
și protopopi Radu Tempea, Brașov, 1939, 48-77; Popovici, Studii, I, 263-266; Piru, Ist. lit., II, 144-145; Ist. lit., II, 109-111; Ivașcu, Ist. lit., I, 321; Gavril Istrate, Limba română literară, București, 1970, 37-38, 44-63; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 461-463; Cărturari brașoveni, 216; Dicț. lit. 1900, 846-847; Păcurariu, Dicț. teolog., 451. F. F.
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
folclor și o îmbogățește. În V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, o documentată monografie, sunt cercetate cu meticulozitate, prin raportare la situația și aspirațiile românilor din Transilvania înainte de 1915, direcțiile în care s-a afirmat cărturarul brașovean: educator, orator, istoric literar, îndrumător social, literat, promotor al culturii. SCRIERI: Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului, Arad, 1921; Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934; V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, introd
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
1807 către împăratul Francisc I susținea, cu argumentul vechimii elementului romanic, drepturile românilor. În repetate rânduri s-a pronunțat pentru ridicarea interdicției de folosire a limbii române în școală și în biserică. Prin eforturile lui și ale unui grup de cărturari, între care se aflau Moise Nicoară și Constantin Diaconovici-Loga, s-a deschis în 1812, la Arad, Școala Preparandală; aici Ț. era profesor de învățătura legii sau „catihetă”. Participând la mișcarea pentru un episcopat românesc la Arad, a fost persecutat. Sub
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
53-55; V. A. Urechia, Despre fabule în genere și în speciale despre Cichindel, București, 1866; Iosif Vulcan, Dimitrie Cichindeal. Date nouă despre viața și activitatea lui, București, 1893; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 340-345; Densusianu, Lit. rom., I, 89-97; Lația, Cărturari, 5-7; Suciu, Lit. băn., 57-66; Călinescu, Ist. lit. (1941), 80, Ist. lit. (1982), 74-75; Popovici, Studii, I, 461-463; Virgil Vintilescu, Dimitrie Țichindeal, Timișoara, 1965; Duțu, Coordonate, 315-324; Ist. lit., II, 112-115; Piru, Ist. lit., II, 149-150; Dicț. lit. 1900, 867-868
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
sumare schițe monografice. Clasificarea pieselor folclorice se face în funcție de vârsta celor ce le practică și de ocaziile în care sunt prezentate. Culegerea propriu-zisă a fost realizată cu rigurozitate filologică, materialele fiind însoțite de fișele informatorilor. T. este unul dintre primii cărturari români din secolul al XIX-lea a căror activitate a fost dedicată studiului sistematic al folclorului. SCRIERI: Încercări critice asupra unor credințe, datine și moravuri ale poporului român, pref. A. I. Odobescu, București, 1874; Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Literatura
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
REF, 1966, 5-6; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 53-84; Bârlea, Ist. folc., 422-423; Scrisori către Ioan Bianu, V, îngr. Marieta Croicu și Petre Croicu, București, 1980, 325-335; Gavril Istrate, Un folclorist maramureșean: Alexandru Țiplea, CRC, 1985, 27; Dumitru Pop, Cărturarul patriot Alexandru Țiplea, ST, 1985, 8; Liviu Petrina, O evocare a folcloristului și istoricului Alexandru Țiplea, FLC, 1985, 41; Ion Cuceu, Alexandru Țiplea (1885-1938), AAF, 1987; Țepelea, Rememorări, 144-146; Alexandru Borza, Prietenul meu Alexandru Ciplea, folclorist, AAF, 1994-1996; Datcu, Dicț
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
În prima parte a volumului se face o incursiune în documentele ce atestă începuturile scrierilor românești din această regiune, unde tradiția cărturărească datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, dând ca exemplu orașele Caransebeș, de care se leagă numele unor cărturari precum Ștefan Herce, Moise Peștișel, Mihail Haliciu, George Buitul ș.a., sau Lugoj și Timișoara, unde și-au desfășurat activitatea Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal, Constantin Diaconovici-Loga, Nicolae Stoica de Hațeg, Ioan Tomici ș.a. Sunt menționate și contribuțiile unor oameni de cultură
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
privească Lumea mare cu ai săi, 90 bucureștii de altădată 53. Aluzie la fanteziile puriste și italienizante referitoare la limba română propovăduite de I. Heliade Rădulescu după 1840 (v. Paralelism între limba română și italiană, 1840) precum și la exagerările unor cărturari, mai ales ardeleni, care prin eliminarea unor cuvinte de origine străină și printr-o ortografie etimologizantă voiau să dea limbii române un caracter latin pur (v. Dicționarul limbii române de A.T. Laurian și I.C. Massim, 1871-1876). S-aibă ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întregii vieți. De vină a fost și istoria postbelică, dar mai mult decît ea păguboasa mentalitate provincială despre munca intelectuală, care găsește mereu motive de amînări. Și iată consecința!... *Plan: o carte cu titlul Moartea lui Miron Costin, despre amestecul cărturarilor români în politică și urmările acestui fapt asupra evoluției lor. Pornind de la soarta tragică a marelui logofăt, aș trece, pe rînd, la cea a lui Dosoftei, a lui șincai, a lui Bălcescu, a lui Eminescu și aș ajunge la Constantin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la care s-a gîndit atunci cînd mi-a declarat dorința sa de a juca mereu șah e, nu încape îndoială, Mihail Sadoveanu, pe care îl recitește a nu știu cîta oară, cu o încîntare care, în loc să scadă, crește. Un cărturar, el poartă în sine vechea aspirație a oamenilor de litere de a trăi exclusiv pentru vocația lor, cruțați de griji materiale, beneficiari fericiți ai acelui „dinasticism” elogiat de Perpessicius într-una din poeziile sale. Jocul de șah, care îi dă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
20, 16) cu des citatele vorbe: „mulți sînt chemați, dar puțini aleși”. Ce taină include alegerea nu se spune. Iisus trece la alt „subiect”: „Iată ne suim la Ierusalim și Fiul Omului va fi dat în mîna arhiereilor și a cărturarilor, și-L vor osîndi la moarte”. Întrucît încerc să-i cruț neaducîndu-le la cunoștință remarcile ofensatoare la adresa lor, prietenii mei ieșeni nu știu ce-am făcut și ce continui să fac pentru ei. Discutînd cu „nenea Jean”, am constatat că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
privește, n-am nici un fel de rețineri cînd mă interoghează. Provocările lui vin, cred, din funduri de tăcere: i-i dor de dialog, de aceea se întinde cu vorba ore în șir. Cît despre libidiniile lui, ele sînt libidinii de cărturar, stimulate de lecturi. *La „ședința cu părinții” de duminică, am făcut naveta între clasa lui Ducu și cea a Roxanei. Diriginții lor au maniere sensibil diferite. Doamna Mariana Codrescu suflă asupra elevilor săi un fel de pulbere de aur, prezentîndu-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la culcare era „șarpe” (care, bineînțeles, a fost încălzit mereu la sîn), iar dimineața „mătrăgună”. Ce va fi la prînz, și apoi, din nou, seara? *Cîți pumni verbali poate încasa cineva într o zi fără să se clatine? *Protestul unui cărturar (Florea Fugariu, editorul Țiganiadei), cu care am stat mai mult de vorbă în curtea Liceului Bacovia: „Ni-i jefuit timpul prin ședințe”. *O declarație a profesorului Dumitru Fînaru (doctor în pedagogie cu o teză despre Educația estetică prin studiu matematicii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]