6,191 matches
-
este jucată de către toți invitații mirelui, „jocul socrilor”, cu prosoape lucrate de mână, prinse în jurul gâtului. Petrecerea continua cu glume făcute, mai ales, pe seama socrilor mici și a socrilor mari, care erau plimbați pe o grapă sau într- o căruță, uneori fiind urcați pe casă. Acestea sunt reminiscențe ale unui trecut nu prea îndepărtat când, în urma probelor doveditoare a necumințeniei miresei, socrii mici erau trimiși cu mireasă cu tot acasă într-o căruță hodorogită sau pe sanie. Tot pe atunci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plimbați pe o grapă sau într- o căruță, uneori fiind urcați pe casă. Acestea sunt reminiscențe ale unui trecut nu prea îndepărtat când, în urma probelor doveditoare a necumințeniei miresei, socrii mici erau trimiși cu mireasă cu tot acasă într-o căruță hodorogită sau pe sanie. Tot pe atunci, socrii mici erau iertați și mireasa era acceptată dacă rușinea era plătită cu câteva prăjini de pământ în plus, cu oi sau cu vite. A doua zi, înainte de amiază, se servește borșul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în modele diverse: coasta vacii, coada rândunicii, comune sau simple. Gospodăriile din ziua de azi au garduri din scânduri, decupate în diferite modele sau din plase de beton cu fier forjat. Accesul în gospodărie se face pe poarta mare pentru căruțe și pe cea mică pentru oameni. Se mai întâlnesc și astăzi porți cu porumbar (cum ar fi în Tarnița cele aparținând gospodăriilor lui Gheorghe Tabarcea și Gheorghe Maftei), sprijinite pe țăruși groși și puternici, cât și porți mici și joase
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu rădăcina în jos, iar ca marginea să iasă dreaptă se așeza un dulap și se bătea „la cheptine”. Acoperișul din paie de grâu se asemăna cu o răchită. La o casă cu două odăi și tindă centrală intra o căruță de paie la acoperiș. Peste paie, din metru în metru, se puneau prăștini legate cu răchită și trecute peste coamă. Pentru ca paiele să nu cadă de pe acoperiș se înfigeau țăruși cam de jumătate de metru într-un drug fixat pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În Riscurile meseriei, Vestul Sălbatic etc. A lansat șlagăre ca Ne me quitte pas. Multe din cântecele lui au fost reluate de Neil Diamond, Frank Sinatra, David Bowie și alții. (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Musca și căruța poștei” (În franceză, „Le Coche et la Mouche”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
central al lui Eliade bea tot timpul din motive serioase și neserioase. Ei și? De hoții lui Eugen Barbu din Groapa și de alte personaje ale aceluiași roman, ce să mai vorbim. La chef, șeful hoților, Bozoncea, ia butoiul în căruță să aibă combustibil pe drum și dăruiește vin, en passant și cheferiștilor întâlniți. Aceștia, din lipsă de recipient, primesc licoarea în șapcă. Tot în Groapa, asasinul bea cu victima, colegul care îl turnase, apoi pune lăutarii să îi cânte de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
dau atenție călătoriilor pentru că s-au banalizat. Înainte vreme, un voiaj însemna însă ceva special și din cauză că dura enorm din pricina vitezelor reduse. De aceea s-a dezvoltat o literatură a călătoriei. Pentru Nică a lui Ștefan a Petrei drumul cu căruța la Fălticeni sau cu pluta pe Bistrița pare lung și aventuros, deși e vorba de câteva zeci de kilometri. Când se plimbă, personajele secolului XIX o pot lua pe jos, iar trăsurile îi urmează la pas în vreme ce caii ascultă și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
clopoțeii acesteia, ca Dandanache. Nu mai vorbim de „telegarii” costelivi care îl duc pe Nică la școală cu viteza melcului. Asta nu înseamnă că atelajele nu rămân la preț până la ultimul război, cu toată intervenția trenului și automobilului. La țară căruța e obligatorie în gospodărie, mai ales în satele de câmpie. La munte, pe relief accidentat, poate fi folosit calul fără atelaj. Ion Creangă călătorește, copil, în desagă, pe cal. Fefeleaga lui Agârbiceanu exploatează calul ca mijloc de transport al pietrei
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în satele de câmpie. La munte, pe relief accidentat, poate fi folosit calul fără atelaj. Ion Creangă călătorește, copil, în desagă, pe cal. Fefeleaga lui Agârbiceanu exploatează calul ca mijloc de transport al pietrei, fără a încăleca. În satele moromețiene căruța este însă absolut necesară și pierderea cailor, o tragedie. Fără ei, personajele s-ar duce „la secere” pe jos! Disconfort și umilință publică. Ilie Moromete nu e stupefiat de fuga fiilor săi, ci de faptul că aceștia i-au luat
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
însă absolut necesară și pierderea cailor, o tragedie. Fără ei, personajele s-ar duce „la secere” pe jos! Disconfort și umilință publică. Ilie Moromete nu e stupefiat de fuga fiilor săi, ci de faptul că aceștia i-au luat caii. Căruța devine corabia lui Ulise. Pațanghel și Miai din O adunare liniștită fac o expediție la munte ca să vândă porumb. Ca și Moromete, Pațanghel va relata drumul și aventurile lui ca pe o călătorie spre Indii. Dotat cu căruță, Pațanghel devine
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
luat caii. Căruța devine corabia lui Ulise. Pațanghel și Miai din O adunare liniștită fac o expediție la munte ca să vândă porumb. Ca și Moromete, Pațanghel va relata drumul și aventurile lui ca pe o călătorie spre Indii. Dotat cu căruță, Pațanghel devine, la întoarcere, un Marco Polo. Bărbații din sat se strâng în „adunare liniștită” ca să îi asculte fermecătoarea poveste. Iar el nu e obiectiv, ci „le înflorește” homeric. O căruță costă în Siliștea-Gumești patru mii de lei. Iocan o
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lui ca pe o călătorie spre Indii. Dotat cu căruță, Pațanghel devine, la întoarcere, un Marco Polo. Bărbații din sat se strâng în „adunare liniștită” ca să îi asculte fermecătoarea poveste. Iar el nu e obiectiv, ci „le înflorește” homeric. O căruță costă în Siliștea-Gumești patru mii de lei. Iocan o face cu trei mii, à la vivat concurența! Și se îmbogățește. Deci o căruță costă 60-80 de banițe (mertice) de grâu. Scump, dar fără atelaje hipo nu se poate supraviețui. La
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
adunare liniștită” ca să îi asculte fermecătoarea poveste. Iar el nu e obiectiv, ci „le înflorește” homeric. O căruță costă în Siliștea-Gumești patru mii de lei. Iocan o face cu trei mii, à la vivat concurența! Și se îmbogățește. Deci o căruță costă 60-80 de banițe (mertice) de grâu. Scump, dar fără atelaje hipo nu se poate supraviețui. La polul de sus al societății, atelajele sunt și mijloace de plăcere. Moșierii de la Medeleni au trăsură fără număr de înmatriculare, dar și „bihuncă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lucru al companiilor și a economiei din care ele fac parte”. (Lewin, 1999). Sturat Kauffman a fost preocupat în mod special de ecosisteme care, după părerea sa, reprezintă „nișe în mijlocul unei anumite activități”. De exemplu, când transporturile erau dominate de căruțe trase de cai, existau multe afaceri complementare cum ar fi rotării, ceaprazării (producătoare de hamuri), potcovării etc. După ce automobilul a înlocuit căruța, noi forme de activități le-au înlocuit pe cele vechi: construcția de drumuri și autostrăzi, rețele de benzinării
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ecosisteme care, după părerea sa, reprezintă „nișe în mijlocul unei anumite activități”. De exemplu, când transporturile erau dominate de căruțe trase de cai, existau multe afaceri complementare cum ar fi rotării, ceaprazării (producătoare de hamuri), potcovării etc. După ce automobilul a înlocuit căruța, noi forme de activități le-au înlocuit pe cele vechi: construcția de drumuri și autostrăzi, rețele de benzinării, moteluri etc. În acest fel, ecosistemul „căruță” a fost înlocuit cu ecosistemul „automobil”. Deci coevoluția a impus dispariția unui sistem și apariția
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
complementare cum ar fi rotării, ceaprazării (producătoare de hamuri), potcovării etc. După ce automobilul a înlocuit căruța, noi forme de activități le-au înlocuit pe cele vechi: construcția de drumuri și autostrăzi, rețele de benzinării, moteluri etc. În acest fel, ecosistemul „căruță” a fost înlocuit cu ecosistemul „automobil”. Deci coevoluția a impus dispariția unui sistem și apariția altui sistem. Procesul de coevoluție va putea produce ecosisteme și mai complexe cum ar fi rețele economice formate din companii din lumea înaltei tehnologii (Lewin
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cu ceapă și sare, ungeri cu balegă caldă de cal, cu cenușă de ciocălăi, de fasole muiate În lapte dulce sau cu salivă, cu miere, amestecată cu usturoi; cu cenușă de gândaci de frasin, amestecată cu smântână; cu dohot de la căruță, cu pucioasă și lapte dulce, cu scrum de țigară, cu spumă albă de pe cărbunii din vatră, cu mujdei de usturoi și cenușă. Pecinginile se mai ungeau cu smoală de alun, obținute prin arderea a 3 crenguțe, cu smoală sau cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ca acestea: „Ia rmaroc în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză, colac / Ni ci un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie, sfadă / Zgomot, praf / Artiștii, poc, paf / Călușei / Căruței / Mititei / Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai. / Bezele,/ Chiftele / Belele./ Copii, / băt râni / Evrei, români / Cu ochiul pont / În coaste‐un ghiont / Bărătci/ Bănci, / Panaramă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Damaschin, Olga Alexa, G. G. Ursu, Z. Letin, N. Bogescu, C. Crișan, I.A. Basarabescu ș.a. Despre ce a însemnat George Tutoveanu în viața Academiei Bârlădene, iată doar câteva rânduri: ... „Generațiile primului război mondial au văzut pe George Tutoveanu, conducând căruțele încărcate cu scriitorii de atunci, nu numai din Moldova, ci din toate provinciile românești aflate în exod. Unde se duceau? Ce voiau? Cu ce mijloace? Numai voința săvârșește astfel de miracole. În anii 1916 - 1917 și următorii, când România a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Unde se duceau? Ce voiau? Cu ce mijloace? Numai voința săvârșește astfel de miracole. În anii 1916 - 1917 și următorii, când România a gemut sub năvala armatelor habsburgice și 424 willhelmine „Academia Bârlădeană” rămăsese unica noastră academie, o academie în căruță, care străbătea drumurile spre sate, ca să spună văduvelor și orfanilor, părinților, tineretului combatant pe fronturi că” nu s‐a terminat, că nu se poate termina războiul acela decât prin dreptate, și că până la ultimul român, trebuie să lupte, că fără
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în acțiunile din județ, în personalități: cu o floare, Cârjă, nu se face primăvară ! Președintelui importat Cristian Rădulescu i se rupe... de județul Vaslui iar Lorenț sau Idriceanu (cine a auzit de vreo "intervenție" pe undeva?) fac parte dintr-o căruță trasă de Băsescu ! Prin forțe proprii ar obține 2-3 %. La... ȘI ALȚII: PNG - e cam vai de Steaua lui ! îmi place de Alin dar, chiar dacă vor obține 5 %, tot partid de mercenari și oportuniști, e. Cum apa se răcește se
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
2-3 %. La... ȘI ALȚII: PNG - e cam vai de Steaua lui ! îmi place de Alin dar, chiar dacă vor obține 5 %, tot partid de mercenari și oportuniști, e. Cum apa se răcește se pot îmbăta cu ea cât vor. PLD - e căruță cu proțapul invers ! L-am revăzut marți pe Stolojan care mi-a acordat un interviu deși michiduță ăsta, localul, nu voia, și se cam dădea mare. PLDeii nu mai au nici o forță de a se impune, nici puterea de a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de Deal, adică de Stolojan cu cele mai mari gânduri de mărire. Politicul țâcă de la Vaslui nu mai comunică deloc, lăsând a 12-a parte a presei să-i difuzeze spoturile. Să-i mai iei în tărbacă? Pe circa o căruță de oameni gata să și sufle nasul și s-o șteargă ? Că "la sapă" n-au de ce să dea-n gât. De câțiva dintre ei îmi pare rău că-s așa de rătăciți. De fapt, nu vorbim de înnoirea clasei
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
că TREBUIE să acordăm mai multă atenție pregătirii populației pentru parcurgerea acestei calamități care va provoca falimente în lanț, exodul populației, drame familiale și sociale, neliniște și teamă, moarte. în 1946, din 7 ha cu porumb s-a recoltat o căruță cu "babe". Pământul era crăpat încât vitele își rupeau picioarele între lostopenele, răsucite în sus ca niște farfurii uriașe, chiar și acolo unde fusese apă, pe fundurile iazurilor. Pe Zeletin era numai nisip alb iar pe albia Bârladului mai erau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
disperarea și întunericul... Cum s-a ajuns aici? Printr-o catastrofală și criminală, în esența ei, gestionare a destinului politic și economic al Basarabiei de către conducătorii ei de până acum. Vechi nomenklaturiști, care au trădat cu prima ocazie, coborând din căruța ideologiei comuniste în cea a noii „democrații”, personaje precum Snegur, Sangheli, Lucinschi și armata lor (comunistă-comsomolistă-securistă) de susținători, nici nu aveau cum să „cârmuiască” altfel de cum au făcut-o. Sloganele democrației și ale economiei de piață au însemnat pentru ei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]