25,038 matches
-
ne-a făcut scăpați. L-a urmat academicianul Ștefan Păscu două mandate. Dar vântoasa aceea adusă de tezele din Iulie a fost mai grea că toate încercările pentru mine. Doar că mă știau puțin și eram printr-un colț de catedră lector, am scăpat. Îmi prefațase și o carte. În facultate cât am fost la drept am avut protecția deosebită a profesorului Fekete, probabil că știa refuzul meu de colaborator al Securității, fiindcă mă sfătuise să schimb disciplină și facultatea și
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
la Cluj. În ceea ce privește reacția celor epurați, aceasta s-a materializat în trimiterea de memorii justificative rectoratului universității, respectiv Ministerului Educației Naționale. Spre deosebire de celelalte două Universități românești, unde s-a manifestat o extraordinară solidaritate a corpului profesoral cu universitarii epurați de la catedre, la Universitatea clujeană au prevalat disputele universitare. Vechi conflicte de natură academică sau politică au fost reiterate în perioada imediat următoare lui 23 august 1944, contribuind la alimentarea membrilor comisiei de epurare cu informații care au constituit suportul licențierilor politice
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
didactic și administrativ din anul 1947 (a se vedea, de exemplu, celebru caz al secretarului general Ioan A. Vătășescu, eliminat în urma conflictului cu rectorul Emil Petrovici), listele aferente publicate în Monitorul oficial, cu suprimările temporare sau definitive de posturi, persoane, catedre, în octombrie 1947, aspectul particular privind comprimarea profesorilor Al. Borza, Nicolae Mărgineanu, Florian Ștefănescu Goangă, gravele deficiențe provocate în funcționarea facultăților și laboratoarelor Universității în urma acestor epurări politice. Acest capitol indică cu claritate amestecul direct în procesul comprimărilor al autorității
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
propria sa epurare și în cea a profesorului Fl. Ștefănescu Goangă. Referindu-se strict la cazul profesorului Fl. Ștefănescu Goangă, prorectorul Al. Roșca declară în anul 1952: „ Am făcut greșeala să susțin să i se prelungească lui Ștefănescu-Goangă rămânerea la catedră. Întrucât el fusese împușcat de legionari, credeam că nu mai poate fi de folos. M-am înșelat însă în probabilitatea de a-l influența. Când am aflat de la tov. Vaida Vasile că în parlament a ținut o cuvântare în care
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
avut curajul la București să-i spună lui Ceaușescu: - Până acuma unde mergem. Să intrăm și în patul omului?” Daicoviciu era un dur în problema națională din cadrul universității. El nu accepta afronturi și „dizidențe” etnice de la profesorii maghiari: „În condițiile catedrei noastre (Istorie) nu a existat nici un fel de impediment în apropiere. Am avut un om care ne-a dominat pe toți: Constantin Daicoviciu, urmat de rectorul Ștefan Pascu, încât colegii maghiari chiar dacă am aflat ulterior, cazul lui Andrei Magyari, Elek
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
oraș care să aibă o altă deschidere, alte posibilități de afirmare. Am fost până de curând profesor titular, gradul I, disciplina educație plastică, la Școala cu clasele I-VIII „Mareșal Alexandru Averescu”. Am o vechime de peste 40 de ani la catedră, în prezent sunt pensionar, aflat în prelungire de activitate, pentru o perioadă limitată. Gheorghe Stroia: Oamenii vă cunosc vis-� vis de relația pe care o au cu dumneavoastră din punct de vedere didactic și pedagogic. Dar, dincolo de profesorul Lenuța Topșa
NOI VALENŢE ŞI SEMNIFICAŢII ALE CUVÂNTULUI DASCĂL (INTERVIU CU PROF. GR. I LENUŢA TOPŞA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348439_a_349768]
-
ne-a părăsit Daicoviciu, nu prea avem...” „Îl știu bine pe Giulea, s-a arătat bucuros Hențea, mi-a fost profesor vreo două semestre la Cluj, apoi l-au trecut la Baza Academiei. Se pare că l-au scos de la catedră pentru că, spre deosebire de predecesorul său, n-a catadicsit să facă pe placul unora dintre cei de sus... Un tip incomod Giulea...” „El este, a confirmat Oargă, vorbăreț moșulică, sprinten în pofida vârstei, nu se lăsa ajutat la urcuș. Bârza, șeful parchetului forestier
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
noiembrie 1994 membru titular al Academiei Române, paralel cu membru al Academiei de Științe Medicale, la ultima fiind o bună bucată de vreme vicepreședinte. Onorat în 2003 cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius din 2003, pe care șeful catedrei de Genetică din cadrul Facultății de Medicină ieșene îl refuzase din modestie în urmă cu doi ani. Și cei de la UMF Târgu Mureș sau UMF Cluj-Napoca i-au pus laurii de Doctor Honoris Causa. Cel decorat cu Steaua României în grad
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Școlii Normale din Bacău, pe care a absolvit-o în 1934, fiind numită învățătoare în comuna Ipatele, mai întâi în satul Slobozia, iar din 1945 la școala primară din satul de centru. Timp de 18 ani, cât a slujit la catedră, a făcut dovada unei temeinice pregătiri profesionale, muncind cu dăruire și abnegație, pregătind pentru lume și viață un număr impresionant de copii, S-a stins din viață, la 78 de ani, spre regretul tuturor celor cărora le-a pus pentru
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
în materie fosforescenta care mi-a luminat calea de mai tarziu. George ROCĂ: Îmi pare rău! Condoleanțe! Chiar dacă sunt... tardive! Să revenim. Ați lucrat deci că profesoară în orașul Cluj. Cum este aceasta nobilă profesie văzută din interior? Elenă BUICĂ: Catedră a fost pentru mine o mare pasiune. Nu știu când și-a făcut sălaș în mine, a fost ca și când aș fi venit pe lume cu ea. Din dragoste pentru copii m-am străduit că fiecare oră să fie însoțită de
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Țigănești, fiindcă nu mai aveau sprijin la bătrânețe. În București am locuit împreună până la stingerea lor din viață, încercând să le alin durerea de despărțirea de acea zonă rurală de care s-au simțit legați prin întreaga lor ființă. La catedră am ramas egală cu mine însămi. Am avut o strânsă legătură sufletească cu elevii mei chiar și cu cei de vârstă mai mare care urmau cursurile serale. Comunicarea cu ei era deschisă, sinceră, cu înțelegere pentru problemele și greutățile pe
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
artistice, atâta vreme cât noi nu-i vedeam pe cei de mai sus, care dădeau „linia”, adică indicația adulată cu religiozitate. Erau niște cvasi-intelectuali puși drept control de partid asupra revistelor, editurii (că era doar una: Editura de Stat, devenită apoi EPL), catedrelor universitare, sidicatelor din artă sau uniunilor, ei fiind „legătura” de la care liderii obștilor aleși dintre artiști care-și dovediseră colaboraționismul „luau linia” pe care trebuiau să o aplice, adică direcțiile pe care îți puteai vedea lucrarea publicată și se putea
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
fie ea și schematică. Astfel, numărul de autori de articole și articolașe înmulțindu-se, se mărea și obștea breslelor. Pentru ca și ei, autorii acestora, se osmozau între timp cu obștea respectivă, deveneau membri ai ei, directori de publicații, șefi de catedre, editori, respectivele instituții ne mai fiind doar îndrumate de partid, ci erau și confiscate din exterior, și cu instructorii de partid intrați în interior. De unde, aceștia puteau fi aleși în funcții de conducere; iar, cu ei în frunte, asociațiile profesionale
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
criticii, exercitau controlul de la fața locului. Mult așteptatul foileton al cronicii de specialitate care făcea în câteva reviste săptămânale evaluarea creației era, de fapt, analiza de partid exercitată în virtutea acestui control; iar selecția studențillor pe care aparatcicii ajunși șefi de catedre și-o făceau pe criteriile lor, ajutându-i tot pe aceste criterii să debuteze sau să avanseze la studii în URSS, asigura dezvoltarea și perpetuarea sistemului. Din acest motiv, generația mea s-a format cu totală neîncredere, dacă nu chiar
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
conducerea oficiosului „Flacăra” al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori, Ziariști cu Ion Vitner, dentist bucureștean trecut pe la avangardiștii cărora le făcea plombe și extracții și ajuns activist prin „Ajutorul roșu”. E vorba de același Vitner care a preluat la litere catedra de unde era înlăturat George Călinescu, drept bună lecție pe care o primea fiindcă le cântase în strună ajungând deputat de partid satelit mic-burghez în primele Adunări Naționale, la alegerile cărora, urnele s-au cărat cu tancuri sovietice. [2] În contextul
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
care, astfel, controlându-ne pe noi, se controlau și unul pe altul și nici nu se compromiteau afișând sub semnătură personală tăioase și schematice concluzii ideologice. Tot așa, din critici (mai mult sau mai puțin) literari, universitari pe puncte de pe la catedre, dar și reprezentanți ai oamenilor muncii, adică veleitari cenacliști de pe la sindicate, se făceau, sub conducerea unui politruc cu funcție (șef sau adjunct de șef de secție la CC) „brigăzi de partid” care analizau rezultatele editoriale, ale unor reviste sau ale
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
drumul în viață. Autoarea ne introduce cu abilitate în atmosfera atât de imprevizibilă a școlii prin lectura ,, Joc murdar''. Ca un fin analist și psiholog de excepție, dar și un pedagog desăvârșit, ne dezvăluie o experiență tristă a omului de la catedră. Isprăvile Diandrei, minuțios plănuite, vin să contureze comportamentul unui adolescent care își modelează reacțiile după bunul său plac, inventează și se expune unor situații care dezamăgesc pe cei dragi, atât de încrezători în moralitatea sa. Pentru diriginta ei, jocul său
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
puțini oameni de cultură îl pot avea. Formația lui intelectuală a început să se clădească la Liceul „George Coșbuc' din Năsăud, care a dat de-a lungul existenței sale oameni de cultură ce au onorat și mai onorează încă destule catedre universitare din marile orașe ale țării. Unul dintre cei mai reprezentativi absolvenți ai acestui liceu este venerabilul profesor univ. dr. doc. Gavril Istrate. După ce profesorii cetății spirituale de pe Valea superioară a Someșului Mare i-au deschis orizontul intelectual și i-au
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
al filologiei. Urcă pe treptele ierarhiei profesionale într-un ritm demn de invidiat, asistent, lector, conferențiar, profesor doctor docent, profesor emerit. Ocupă funcția de decan al Facultății de Litere din Iași, timp de 19 ani și vreme îndelungată este șeful Catedrei de limba română. Are un palmares impresionant în domeniul științific, dovedit prin numeroasele lucrări rezultate în urma anchetelor dialectale pe care le-a efectuat pe teren, prin studiile de istorie și limbă literară asupra cărora s-a aplecat cu o pasiune
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului EDITURA DACOROMÂNĂ TDC a tipărit ediția completă și definitivă a lucrării monumentale intitulate „OCTAVIAN GOGA“ scrisă de marele om de cultură, profesor universitar doctor ION DODU BĂLAN, fost șef de catedră de limba și literatura română, critic literar binecunoscut și autor al multor volume de acest gen. Consider apariția acestei lucrări un eveniment deosebit de actual și necesar deoarece România de azi are nevoie de oameni care să lupte cântând și să
ION DODU BĂLAN PUBLICĂ O CARTE DESPRE OCTAVIAN GOGA de CAROLINA STROE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345425_a_346754]
-
Stroe, publicat în Ediția nr. 818 din 28 martie 2013. EDITURA DACOROMÂNĂ TDC a tipărit ediția completă și definitivă a lucrării monumentale intitulate „OCTAVIAN GOGA“ scrisă de marele om de cultură, profesor universitar doctor ION DODU BĂLAN, fost șef de catedră de limba și literatura română, critic literar binecunoscut și autor al multor volume de acest gen. Consider apariția acestei lucrări un eveniment deosebit de actual și necesar deoarece România de azi are nevoie de oameni care să lupte cântând și să
CAROLINA STROE [Corola-blog/BlogPost/345449_a_346778]
-
care a făcut atâtea pentru România noastră. Citește mai mult EDITURA DACOROMÂNĂ TDC a tipărit ediția completă și definitivă a lucrării monumentale intitulate „OCTAVIAN GOGA“ scrisă de marele om de cultură, profesor universitar doctor ION DODU BĂLAN, fost șef de catedră de limba și literatura română, critic literar binecunoscut și autor al multor volume de acest gen.Consider apariția acestei lucrări un eveniment deosebit de actual și necesar deoarece România de azi are nevoie de oameni care să lupte cântând și să
CAROLINA STROE [Corola-blog/BlogPost/345449_a_346778]
-
ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT”, în format mai mare decât cel al lucrării lui George Călinescu, adică 36/24 cm, aprox.1400 pagini, legată, cusută, cartonată, supracopertă model nou, scrisă de regretatul profesor universitar doctor ION ROTARU, fost șef de catedră la limba și literatura română de la Universitatea din București, critic literar binecunoscut și autor al multor volume de acest gen, fost student preferat al marelui George Călinescu. Așa cum afirma prof. univ. dr. Mihail Diaconescu la lansarea de la Uniunea Scriitorilor din
O NOUĂ EDIŢIE A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT de CAROLINA STROE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345448_a_346777]
-
cineva dintre adulți să îi descopere, să îi promoveze, să îi încurajeze în talentul și aspirațiile lor. Consider că voi sunteți dintre cei norocoși, pentru că aveți o doamnă profesoară care vă sprijină și nu se mulțumește doar cu activitatea de la catedră. Dacă scriitorul mai poate fi un model? Da. Dar pentru a constitui un model pentru alții, trebuie ca, în primul rând, să-și impună o anumită ținută (morală, profesională, estetică etc.), altfel, el se alătură cârdului (nu pot spune „pleiadei
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
Cum Dalia i-a fost studentă conferențiarului universitar doctor Valeriu Râpeanu, îl susținea pe acesta când era vorba despre jurnalism și importanța lui în cadrul societății. Ea terminase la Universitatea “Spiru Haret” din București, pe când Sorin la "Babes-Bolyai" din Cluj Napoca la catedra profesorului Vasile Muscă, doctor în filosofie. Nu au reușit să cadă la pace care dintre cei doi profesori este mai filosof și mai bun, comparativ cu alți autori de cursuri despre filosofia antică și medievală, sau despre importanța jurnalismului în
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]