KorAP: Find »[drukola/base=catolic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...141 142 143 ...151 >

3,766 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

unei instanțe imuabile superioare statului liberal. Acesta era un organism construit pe forțe proprii, prin voința populară, care avea tendința de a renunța la percepția transcendentă asupra omului. Suveranitatea poporului era sursa puterii și instanța supremă 60. Din această perspectivă, catolicii se aflau sub presiunea a două tabere: pe de-o parte, noile curente politice care negau transcendența și vedeau în Biserică un inamic de învins, deoarece avusese un rol esențial în regimul anterior; pe de alta, un sistem monarhic aflat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de la Oxford 67. Pe lângă rolul decisiv al lui Newman care se apropia progresiv de catolicism, în 1848 un grup reunit în jurul convertitului Simpson a pus bazele revistei The Rambler, cu scopul de a da viață unui curent intelectual în rândul catolicilor. Revista a primit și sprijinul lui Lord Acton 68 (1834-1902), care a fost numit directorul acesteia din 1859. El a fost timp de 15 ani figura reprezentativă a liberalismului catolic în Anglia. Revista a apărat autonomia secularilor în cadrul Bisericii și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Lord Acton 68 (1834-1902), care a fost numit directorul acesteia din 1859. El a fost timp de 15 ani figura reprezentativă a liberalismului catolic în Anglia. Revista a apărat autonomia secularilor în cadrul Bisericii și a luat atitudine în privința libertății erudiților catolici, a chestiunii romane și a altor probleme ecleziastice, ceea ce i-a atras reticența și opoziția arhiepiscopului Manning, sprijinit de către Ward în The Dublin Review, având o poziție similară cu cea adoptată de Veuillot în Franța. Newman s-a văzut prins

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în The Dublin Review, având o poziție similară cu cea adoptată de Veuillot în Franța. Newman s-a văzut prins în mijlocul acestor controverse deoarece, deși nu avusese un punct de vedere bine conturat pe această temă, un articol despre rolul catolicilor în cadrul Bisericii i-a atras neîncrederea celor mai conservatori. Nu erau doctrine greșite, dar atmosfera era prea tensionată pentru a evalua o poziție în mod echilibrat 69. Apărea aceeași problemă ca și în Franța: disputa de idei dintre moderați și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Möhler în Symbolik (1832). Și totuși, după condamnarea lui Hermes (1775-1831)70 și a lui Günter (1783-1863), a continuat să persiste necesitatea de a răspunde afirmațiilor exegeților radicali și istoriografilor protestanți. Döllinger (1799-1890)71 proclama o libertate științifică totală din partea catolicilor(exceptând chestiunile în care dogma se afla la mijloc), dar avea de înfruntat o parte a ierarhiei și pe unii episcopi, precum cel de Mainz Ketteler, care urmărea să îndepărteze tinerii preoți de la studiile obligatorii din universitățile de stat, unde

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
urmărea să îndepărteze tinerii preoți de la studiile obligatorii din universitățile de stat, unde exista o mare influență raționalistă și protestantă. Mai târziu, în proaspăt-unificata Germanie (1871), Bismark a înfruntat Biserica catolică, deoarece se temea că partidul politic Zentrum (creat de catolici) ar fi putut scăpa de sub controlul și de normele statului liberal. În plus, catolicii din Est erau polonezi la origini și în consecință, se temea de o eventuală răscoală. Statul prusac dorea să impună un model economic și cultural, reglementând

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o mare influență raționalistă și protestantă. Mai târziu, în proaspăt-unificata Germanie (1871), Bismark a înfruntat Biserica catolică, deoarece se temea că partidul politic Zentrum (creat de catolici) ar fi putut scăpa de sub controlul și de normele statului liberal. În plus, catolicii din Est erau polonezi la origini și în consecință, se temea de o eventuală răscoală. Statul prusac dorea să impună un model economic și cultural, reglementând activitatea socială, iar puterea sa era absolută. Pe lângă arestarea și expulzarea câtorva episcopi, preoți

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
făcând din preot un simplu funcționar al statului. Această confruntare de idei s-a transformat în una inclusiv politică. Statul a încercat o limitare cât mai mare a "implicării" Bisericii în societate și a diminiuării rolului acesteia. În replică, laicii catolici s-au organizat în formațiuni politice, pentru a putea sprijini și apăra Biserica. Magisterul nu a încurajat vizibil aceste acțiuni politice ale laicilor catolici, dar nici nu le-a condamnat sau a încercat să le oprească. În Spania, invazia napoleoniană

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cât mai mare a "implicării" Bisericii în societate și a diminiuării rolului acesteia. În replică, laicii catolici s-au organizat în formațiuni politice, pentru a putea sprijini și apăra Biserica. Magisterul nu a încurajat vizibil aceste acțiuni politice ale laicilor catolici, dar nici nu le-a condamnat sau a încercat să le oprească. În Spania, invazia napoleoniană a dezlănțuit o reacție liberală ce a avut ca rezultat adoptarea constituției de la 1812 de către Cortesurile din Cádiz. Reînscăunarea lui Ferdinand al VII-lea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sustragă Bisericii dreptul la educație și să-i vândă bunurile (1834-1835) au inflamat situația. În acest context s-a dezvoltat un fel de presă confesională strâns legată de cauzele politice și s-au vehiculat idei privitoare la modul în care catolicii trebuiau să acționeze în mediul public prin intermediul presei. Anticlericalismul statului liberal a determinat adeziunea multor catolici la partea carlistă și astfel cele două grupări s-au luptat între ele, în cele trei războaie carliste 72. Cei mai importanți gânditori din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
context s-a dezvoltat un fel de presă confesională strâns legată de cauzele politice și s-au vehiculat idei privitoare la modul în care catolicii trebuiau să acționeze în mediul public prin intermediul presei. Anticlericalismul statului liberal a determinat adeziunea multor catolici la partea carlistă și astfel cele două grupări s-au luptat între ele, în cele trei războaie carliste 72. Cei mai importanți gânditori din acea perioadă au fost Jaime Balmes (1810-1848) care a încercat să modernizeze apologetica tradițională, Juan Donoso

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
era vorba despre un ziar specializat pe o temă, ci despre unul care trata diverse subiecte, precum politică, religie și multe altele. În primul rând, nu era permisă încurajarea și răspândirea ereziilor, deoarece "cine nu are credință catolică nu este catolic". Pentru a sprijini această idee, oferea ca exemplu existența ziarelor moderniste, care au susținut că sunt catolice până când au fost interzise de către episcopi. La fel, unii scriitori se numeau catolici, dar răspândeau erezii scriind despre religie fără să aibă cunoștințele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
răspândirea ereziilor, deoarece "cine nu are credință catolică nu este catolic". Pentru a sprijini această idee, oferea ca exemplu existența ziarelor moderniste, care au susținut că sunt catolice până când au fost interzise de către episcopi. La fel, unii scriitori se numeau catolici, dar răspândeau erezii scriind despre religie fără să aibă cunoștințele necesare, nelăsându-i pe cei cu autoritate în domeniu să citească articolele înainte de publicare. Giuseppe Chiaudano făcea referire la faptul că o publicație catolică era obligată să treacă printr-o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
putea induce în eroare". Motivele enunțate erau: 1) răutatea autorilor perfizi era atât de mare încât, pe lângă ea, bunătatea lor era aproape nulă; 2) erau dușmani ai sfintei religii, deoarece o calomniau în mii de feluri și îi îndepărtau pe catolici de credință; 3) a ajuta la promovarea autorilor ce se opuneau credinței era scandalos, deoarece îi determina pe mulți, mai ales tineri, să facă aceleași greșeli; 4) era un semn de slăbiciune a propriei credințe și trebuia evitată, urmând exemplul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
vreunei legi divine sau bisericești. Această interdicție nu a fost considerată suficientă 80, deși unele organizații aveau statute și programe acceptabile, însă prin modul de funcționare serveau unor interese contrare religiei; ele nu puteau fi tolerate, pentru că în acest fel catolicii ar fi propagat fără să vrea interesele liberale. În ziare nu era recomandat să fie menționate nici evenimentele sărbătorite de către "dușmanii religiei". Acest lucru era permis doar dacă era dezvăluit faptul că prin scop, promovare, mod de organizare și consecințe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dușmanii religiei". Acest lucru era permis doar dacă era dezvăluit faptul că prin scop, promovare, mod de organizare și consecințe, evenimentele în cauză erau infame și nedrepte față de Sfânta Religie și Biserică 81. Un asemenea comportament era considerat necesar, deși catolicii puteau fi catalogați astfel drept "inamici ai patriei". Nu erau detaliate "nelegiuirile deșănțate", chiar dacă cititorii le găseau în alte ziare ce și atrăgeau în acest fel un public numeros. "Ziarul catolic trebuia să fie catolic din toate punctele de vedere

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
comportament era considerat necesar, deși catolicii puteau fi catalogați astfel drept "inamici ai patriei". Nu erau detaliate "nelegiuirile deșănțate", chiar dacă cititorii le găseau în alte ziare ce și atrăgeau în acest fel un public numeros. "Ziarul catolic trebuia să fie catolic din toate punctele de vedere și deoarece era necesară evitarea oricărei urme de erezie sau de greșeală comisă împotriva credinței, el trebuia să ocolească tot ce îi putea fi dăunător"82. O întrebare care se impunea după atâtea interdicții era

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
articolele sale (evenimente, reportaje internaționale), atâta timp cât nu erau depășite limitele indicate de credință. Însă acest lucru nu era posibil: dacă un ziar era catolic, nu putea fi aconfesional. Chiar și în subiectele care îi interesau pe cei ce nu erau catolici, trebuiau să existe dovezi de catolicism, deoarece un ziar care nu proceda astfel crea confuzie în rândul catolicilor stârnindu-le indiferența, mai ales dacă cititorii știau că el se adresează acestei confesiuni. În consecință, ar fi pierdut atât cititorii catolici

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
posibil: dacă un ziar era catolic, nu putea fi aconfesional. Chiar și în subiectele care îi interesau pe cei ce nu erau catolici, trebuiau să existe dovezi de catolicism, deoarece un ziar care nu proceda astfel crea confuzie în rândul catolicilor stârnindu-le indiferența, mai ales dacă cititorii știau că el se adresează acestei confesiuni. În consecință, ar fi pierdut atât cititorii catolici, cât și pe cei liberali, căci aceștia observau că nu era atacată Biserica 83. Pentru ca un ziar să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai ales dacă cititorii știau că el se adresează acestei confesiuni. În consecință, ar fi pierdut atât cititorii catolici, cât și pe cei liberali, căci aceștia observau că nu era atacată Biserica 83. Pentru ca un ziar să fie cu adevărat catolic, confesional, el trebuia să fie și militant. Chiaudano se referea în mod explicit la ziarele generaliste, nu la cele financiare sau cu un anumit profil. Un ziar care neglija religia nu își îndeplinea menirea, deoarece în anumite situații, apărarea religiei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
datorie de conștiință, iar trecerea ei sub tăcere o dovadă de lașitate. Era de datoria ziarului să propage credința, chiar dacă existau cărți, catehisme și instituții care se ocupau de asta. Ziarul nu era unicul mijloc de răspândire a credinței, iar catolicii nu trebuiau să se mulțumească doar cu ceea ce citeau în el, ca și când acolo ar găsi totul. Cu toate acestea, el era un mijloc și, dacă nu-și asuma acest fapt, nu-și îndeplinea misiunea: "dacă ziarul este catolic, trebuie să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
da prea multă sau din contră prea puțină importanță greșelilor, ori de a pretinde realizarea unor proiecte într-un timp foarte scurt. Dogmatismul și limbajul dur (specifice jurnalismului catolic) erau considerate drept lipsă de moderație și folosite uneori împotriva altor catolici, fără a distinge persoanele de opinii sau idei. Lipsa moderației nu era principalul pericol al momentului; chiar opusul constituia o amenințare: permisivitatea catolicilor. Uneori era necesar ca principiile să fie expuse pe un ton apăsat; în caz contrar, publiciștii puteau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și limbajul dur (specifice jurnalismului catolic) erau considerate drept lipsă de moderație și folosite uneori împotriva altor catolici, fără a distinge persoanele de opinii sau idei. Lipsa moderației nu era principalul pericol al momentului; chiar opusul constituia o amenințare: permisivitatea catolicilor. Uneori era necesar ca principiile să fie expuse pe un ton apăsat; în caz contrar, publiciștii puteau deveni părtași la greșeală, nedându-i importanța cuvenită. Fără îndoială, trebuia să existe milă față de oameni, dar o milă cerebrală, ordonată: pe primul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acuzații și-l ataca pe cel care era propus ca noul jurnalism. El susținea că acesta din urmă promitea să fie practic, dar nu apăra directivele Sfântului Scaun în privința chestiunii romane, nici sensul sau condițiile democrației creștine și nici comportamentul catolicilor în viața publică italiană. Noul jurnalism promitea să-i influențeze pe liberali, dar nu a făcut-o. Singurii influențați erau chiar catolicii în rândurile cărora crea disensiuni. Existau ziare care se doreau a fi catolice dar nu erau, pentru că aveau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dar nu apăra directivele Sfântului Scaun în privința chestiunii romane, nici sensul sau condițiile democrației creștine și nici comportamentul catolicilor în viața publică italiană. Noul jurnalism promitea să-i influențeze pe liberali, dar nu a făcut-o. Singurii influențați erau chiar catolicii în rândurile cărora crea disensiuni. Existau ziare care se doreau a fi catolice dar nu erau, pentru că aveau un limbaj ambiguu și lăudau autorii "dăunători religiei", cu toate că făceau acest lucru înainte de a fi primit un avertisment formal din partea autoritaților ecleziastice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]