4,620 matches
-
ie de comportamentul celorlal?i ?i, �n consecin??, caut? s? l?mureasc? astfel sensul oric?rei activit??i sociale. Noi numim sociologie o ?tiin?? care �?i propune s? �n?eleag? prin interpretare activitatea social? ?i prin aceasta s?-i explice cauzal desf??urarea ?i efectele. �n?elegem prin �activitate� un comportament uman [�] c?ruia agentul sau agen?îi �i dau un sens subiectiv. Activitatea �social?� este cea care, dup? sensul vizat de c?tre agent sau de c?tre agen?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le pun �n act anchetă prin chestionar asupra populă?iilor e?antionate cu grij? constituie instrumentul privilegiat. R?m�ne s? m?sur?m leg?turile statistice �ntre variabilele construite plec�nd de la datele culese pentru a efectua inferen?e cauzale (analiza corela?iei, regresia linear?), pentru a testa legitimitatea (analiza multivariat?) ?i pentru a evalua intensitatea (analizele factoriale sau de dependen??); Din acest motiv, conceptele degajate s�nt pur nominale, a?a cum o dovede?te multiplicarea tipologiilor ie?ițe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ne asigur?m c? ?i corela?iile observate �ntre variabile nu s�nt nici fictive (datorit? structurii e?antionului analizat), nici �n?el?toare (datorit? variabilelor �intermediare�, sau unei variabile �explicative� comun? cu variabilele considerate), nici reie?ițe din structurile �cauzale� mai complexe �n s�nul c?rora aceste variabile s�nt �n �interac?iune� cu alte variabile pertinente; aceasta este condi?ia inferen?elor cauzale legitime ?i semnificative totodat? (Lazarsfeld ?i Rosenberg, 1955). Hegemonia func?ionalismului �ntr-un asemenea peisaj, eforturile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
variabilelor �intermediare�, sau unei variabile �explicative� comun? cu variabilele considerate), nici reie?ițe din structurile �cauzale� mai complexe �n s�nul c?rora aceste variabile s�nt �n �interac?iune� cu alte variabile pertinente; aceasta este condi?ia inferen?elor cauzale legitime ?i semnificative totodat? (Lazarsfeld ?i Rosenberg, 1955). Hegemonia func?ionalismului �ntr-un asemenea peisaj, eforturile teoretice ale lui Parsons ?i Merton apar cu at�ț mai remarcabile cu c�ț ei au contribuit, ca ?i empirismul hoț?r�ț ce
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu contribu?îi franceze, a Limbajului cercet?rîi sociale � textbook-ul metodologilor de la Columbia (Boudon ?i Lazarsfeld, 1965, 1966; Chazel ?i colab., 1970). Eforturile lui Boudon (1967, 1969) de a dezvolta o orientare matematic? ce punea accentul pe metodele de analiz? cauzal? s�nt �nso?ițe de grija epistemologic? pentru analiză critic? a demersurilor de cercetare (Boudon, 1968; Bourdieu ?i colab., 1968). B?ț?liile lui Gurvitch Aceast? orientare empirist? nu l-a l?sat indiferent pe Gurvitch a c?rui grij
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1980), efectele individuale ale schimb?rîi sociale �n ??rile de Jos (Gadourek, 1982), difuzarea inova?iilor (Rogers, 1983) sau rela?iile �ntre grupurile sociale (Blau ?i Schwartz, 1984). Progresele realizate �n domeniul statisticii ?i, �n special, �n cel al analizei cauzale s�nt pe larg exploatate. St? m?rturie succesul repurtat, �n cursul anilor ?aptezeci, de modelul de analiz? multivariat? bazat pe tehnică regresiei multiple (Path Analysis) ?i, mai recent, generalizarea modelului liniar (LISREL). Dar aceast? sofisticare tehnologic? ascunde cu greu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și s-a realizat procesul de globalizare culturală sunt multiple și foarte diversificate, unele din ele vizibil transparente altele insidioase, dar oricum imposibil de cuantificat în mod singular, cel puțin din punct de vedere al efectelor. Emergența procesului este legată cauzal de câteva fenomene importante care fundamentează cultura mondială "on line", care-și are începuturile în secolul trecut. Ca repere pentru înțelegerea globalizării culturale moderne, referirile empirice și științifice sunt legate de multiculturalism și educație, marketing, divertisment și turism, călătorii, dar
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dintre organizație și grupurile sau indivizii interesați de funcționarea ei; * stakeholders externi au ponderi aproximativ similare în influențarea proceselor organizaționale; * grupuri mici și indivizi singulari pot exercita un grad de "control social" asupra organizației, care nu este într-o relație cauzală directă cu dimensiunea lor, ci cu capabilitățile lor de a influența deciziile celor din interior; * acțiunea stakeholders a devenit mai dinamică și mai sinergică ca urmare a potențialului extrem de variat oferit de procesul de digitalizare a lumii; * "globalizarea" nu mai
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pe care vor fi nevoite să le ia firmele care operează în acest domeniu. Putem conchide că, uneori, în urma unor accidente grave, dar de mai multe ori ca urmare a dialogului sistematic cu părțile interesate, entitățile-profit reușesc să identifice modele cauzale care descriu efectul acțiunilor curente asupra rezultatelor lor viitoare. Relaționarea dinamică cu multi-stakeholders clarifică probleme critice, generează alternative nebănuite, diminuează riscuri, crește nivelul de responsabilitate și performanțele organizațiilor. Astfel de relații sunt bazate pe valori mutual respectate, dar mai ales
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
să rămână dominant (sper ca lungimea textului să nu apară drept supărătoare cititorului, însă nu cred că aș fi putut mai limpede decât autorul său să o prezint). Este clar că filosoful francez adoptă o metodă conectivă și nu una cauzală, el suprimă conexiunea cauzală, apelând la conexiuni logice, de coexistență și de succesiune, situându-se pe drumul utilizării metodei care, astăzi se numește interacționistă. o Rolul sociologului: în societatea maximal intelectualizată, așa cum o proiectează Comte, savanții dețin rolul conducător, iar
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ca lungimea textului să nu apară drept supărătoare cititorului, însă nu cred că aș fi putut mai limpede decât autorul său să o prezint). Este clar că filosoful francez adoptă o metodă conectivă și nu una cauzală, el suprimă conexiunea cauzală, apelând la conexiuni logice, de coexistență și de succesiune, situându-se pe drumul utilizării metodei care, astăzi se numește interacționistă. o Rolul sociologului: în societatea maximal intelectualizată, așa cum o proiectează Comte, savanții dețin rolul conducător, iar între aceștia se detașează
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Societatea evoluează implacabil pe un traseu ce pornește de la omogen spre eterogen, de la simplu la complex, de la societatea militară (omogenă, puternic coercitivă) la societatea industrială (puternic vascularizată de libertate). Progresul social este rezultatul evoluției, nu al conflictului. * Explicația de tip cauzal constituie modalitatea epistemică definitorie la care apelează, consolidând acest tip de explicație ce va avea mare succes în sociologie. Rămâne în acest fel la o exprimare unilaterală, incompletă și fragmentară a conexiunilor. * Este adeptul liberalismului politic, condamnând ca fiind nefructuoasă
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
imens al plusvalorii; * dependența caracteristicilor omului, a instituțiilor, a relațiilor sociale de producția materială, de componenta economică existente la un moment dat a devenirii societății; * a conceput și promovat modalitatea sistemică de interogare a existenței sociale, depășind modalitățile interacționiste și cauzale la care au apelat Comte și Spencer. Aceste trei descoperiri sunt suficiente pentru a-l alătura pe Marx celorlalți mari gânditori ai secolului al XIX-lea. Viața socială văzută prin cele trei lentile oferă o cu totul altă imagine comparativ
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Căile, instrumentele interogării realității sociale sunt diferite, ceea ce face ca și apropierea de necesara științificitate a viitoarei sociologii să se realizeze în măsuri diferite. * Metodele explicative sunt diferite. Comte apelează la explicația interacționistă (de succesiune în principal), Spencer la cea cauzală, iar Marx la cea sistemică. Ei creează terenul pentru fundamentarea metodelor explicative proprii interogării existenței sociale. * Sub aspectul opțiunii axiologico-politice, deosebirile merg de la cea deschis capitalistă (Comte adeptul liberalismului burghez atenuat, Spencer adeptul liberalismului clasic burghez) spre cea care o
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
astfel manifestarea posibilității relaționării mutuale între componenții umani ai acestora. Înțelegerea în concepția lui Weber, ca fundament al științelor sociale, reprezintă o formă de cunoaștere care presupune identitatea obiectului și subiectului cunoașterii, dezvăluirea motivelor interne care joacă rol de vectori cauzali ai acțiunii umane. Prin aceasta, științele sociale pot dobândi rangul de științificitate strictă, singurul care le permite să câștige râvnita onoare a obiectivității și, în mod real, să dobândească întreaga capabilitate de a îndruma deciziile celor care gestionează problematica socială
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
aceasta, științele sociale pot dobândi rangul de științificitate strictă, singurul care le permite să câștige râvnita onoare a obiectivității și, în mod real, să dobândească întreaga capabilitate de a îndruma deciziile celor care gestionează problematica socială. * Științele sociale sunt comprehensive, cauzale și se raportează la cultură; sociologia face parte din științele sociale, împrumutând aceste caracteristici. Primele două carcteristici sunt fundamentate astfel de către Weber: "Noi numim sociologie o știință care își propune să înțeleagă prin interpretare activitatea socială și prin aceasta să
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
raportează la cultură; sociologia face parte din științele sociale, împrumutând aceste caracteristici. Primele două carcteristici sunt fundamentate astfel de către Weber: "Noi numim sociologie o știință care își propune să înțeleagă prin interpretare activitatea socială și prin aceasta să-i explice cauzal desfășurarea și efectele". Sociologul german, furnizând această deschidere sociologiei, o obligă să intre pe un nou făgaș al devenirii sale cunoscut sub denumirea sociologie comprehensiv-explicativă. Inițiază astfel un obiect și problematică inedite sociologiei. * Sociologia este o știință cu valențe descriptive
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
În perspectivă sociologică însă, susține sociologul german, faptul ploii nu este o acțiune socială pentru că acțiunea oamenilor nu a fost rezultatul unui raport cu ceilalți parteneri de întâmplare. Sociologia este deci o știință empirică a acțiunii care-și propune explicarea cauzală a acțiunii, precum și a consecințelor acesteia. * Trebuie să epuizeze o problematică sociologică. Distincția obiect (problemă) problematică în sociologie este de maximă importanță. Obiectul (problema) este acțiunea socială, iar problematica sociologiei cuprinde totalitatea acțiunilor umane. Statutul de știință autonomă este conferit
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ș.a.), radiație (X, UV ș.a.), bacterie ori virus, erau în centrul atenției. Apreciem acum că acești factori erau pur și simplu fetișizați, neglijânduse inadmisibil efectele lor asupra țintei, respectiv procesele perturbatoare la nivel celular și molecular pe care acești „agenți cauzali“ îl produc. Studiul precar (aproximativ până către 1975) al tulburărilor produse în procesul atât de complex al multiplicării celulare și neglijarea urmăririi ulterioare a clonelor celulare transformate sub influența diverșilor factori oncogeni, a constituit o frână în rezolvarea unor chestiuni
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
doilea cancer uman, carcinomul nazofaringian (P. A. Trumper și colab., 1977)47. În plus, aceste teste au indicat că VEB este larg răspândit în întreaga populație umană. În 1958, grupul de cercetători condus de Henle a identificat VEB ca fiind agentul cauzal al mononucleozei infecțioase (G. Henle et al., 1968)48. Primul indiciu pentru potențialul oncogen al VEB a avut ca origine studiile de co-cultivare a culturilor celulare de limfom Burkitt iradiate cu raze X în doze letale, cu celulele de culturi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
viață (de la nivel celular la sistemele populaționale și ecosisteme). Autoreglare, în acest caz, înseamnă atât multiplicare cât și moarte celulară în limitele normalității, al bioperisabilității. Deviațiile de la regulile stricte impuse de autoreglare se traduc prin transformare canceroasă, indiferent de agentul cauzal. În cazul ales pentru exemplificare, respectiv transducția unor factori pro mitotici de creștere și de supraviețuire, un exemplu de auto reglare este „tunderea“ receptorilor de pe su prafața membranei plasmatice. Într-adevăr, celula are posibi litatea de a renunța la un
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dintre telomerele/telomerază și carcinogeneză, în special cea indusă de virusurile oncogene. Telomerele au fost descrise pentru prima oară în 1938 de către Barbara McClintock la cromozomii de porumb (Zea maidis).2 Un an mai târziu, aceeași cercetătoare a făcut legătura cauzală dintre stabilitatea structurală a cromozomilor și prezența la capetele acestora a unei anumite „zone distincte“. În 1939 și 1941, ea a arătat că această zonă se erodează la fiecare multiplicare meiotică 3 iar în lipsa respectivului „capișon“ terminal, cromozomii devin lipicioși
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Frankfurt. În prezent este profesor al Universității Berkeley-California și membru al Academiei Naționale de Științe a SUA. Nu demult, el a fost în centrul unui scandal științific internațional, deoarece a negat faptul că virusul HIV ar fi cu adevărat agentul cauzal al SIDA, contrazicând teoria acceptată de întreaga comunitate științifică. După P. H. Duesberg, virusul HIV nu este decât un germen „de passage“ (după vechea expresie a lui Pasteur). Duesberg susține în continuare că SIDA este cauzată de un consum de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este frecvent întâlnită și în hepatocarcinoamele provocate de infecția cu virusul hepatitei B, gena transactivatoare fiind HBx. Cancerul se dezvoltă într-un timp foarte lung după infecția virală. De asemenea în cazul papiloamelor (HPV) cu tipul 16 (HPV-16) - agentul viral cauzal al cancerelor de col uterin, virusul se integrează oriunde, producând proteinele E6 și E7, antagoniste directe ale „frânelor celulare“ p.RB și p.53. B. Mutațiile induse în regiunile codificatoare ale unei oncogene. Este vorba de mutații spontane (dar și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
virală a SIDA. Descoperirea virusului HTLV-1 la bolnavii de SIDA (există posibilitatea co-infectării cu ambele virusuri - HIV și HTLV-1) l-a făcut pe R. Gallo să pro clame, în mod eronat, în anii 1982-1983, cum că HTLV-1 ar fi agentul cauzal al SIDA. Confuzia a fost ulterior risipită, după ce R. Gallo, care a pierdut și lupta pentru prioritatea descoperirii cu adversarii săi francezi . 8.1.5.1. Clasificarea retrovirusurilor oncogene umane HTLV 1 și 2 se disting prin existența unei gene
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]