4,913 matches
-
recunoașterii regalității, promisiuni cărora d. C. A. Rosetti se opunea. D. Dumitru Brătianu sosește din Țarigrad și devine prezident de Consiliu, citind un program în care spune că în adevăr elementele Adunării sunt stricate și că "nu mai există om cinstit în țară". în afară promite a fi ca tigresa care-și apără copiii și acuză pe d. Boerescu că prin făgăduinți piezișe ar fi făcut pe puteri să crează că România primește Comisia Mixtă. În fine lucrurile se-mpacă între
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Habsburg. În țările române n-a fost niciodată mișcare agrară. Codicile lui Matei Basarab și Vasile Lupu sunt mai mult de drept canonic, pentru regula clerului și pentru exercițiul* politiei morale din partea* sfintei noastre biserici. Viteaz în războaie, muncitor și cinstit în timp de pace, grăitor de adevăr, glumeț și senin, drept și bun la inimă ca un copil, poporul românesc nu e capabil nici de trădare, nici de infamie. (11 fevr. n-au fost români. Candiano grec, Pilat grec, Leca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sfert de miliard datorie către compania Stroussberg. Un Domn român i-ar fi putut [bate] la tălpi și dumnealor sunt obraze subțiri; vor să fure fără să le poată face nimeni nimic, vor să 'nșele și să treacă de oameni cinstiți. Asta-i în definitiv cauza pentru care acești oameni au fost pururea dușmanii domniilor române. CONVIVII D-LUI C. A. ROSETTI 2264 Dintre convivii, în număr de vro trei sute, cari au serbat aniversara a douăzeci și cincea a activității "Romînului" vom cita
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
al televiziunii, în campaniile de evanghelizare, contribuind în mod esențial la crearea tele-evanghelismului, Graham s-a distanțat de eticheta de teleevanghelist și s-a ținut departe de activitățile neortodoxe (scuzați jocul de cuvinte) ale unora dintre carismaticii, dar mai puțin cinstiții, propovăduitori și profitori TV. Televanghelist a ajuns, datorită unora dintre aceștia, dar fără Graham, un cuvânt și cu conotații mai puțin plăcute în cultura americană de după anii optzeci. Graham a rămas, de-a lungul unei lungi vieți, un om recunoscut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
vii, dar resuscitat în căutările naratorului, Nathan Zuckerman, ce și-l amintește în câteva scene semnificative, beneficiind în primul rând de mărturia fratelui celui ce a fost Seymour Levov, zis "suedezul". Evreu cu înfățișare nordico-ariană, om de afaceri muncitor și cinstit, Seymour se definea în raport cu America, unde prindeau sens realizările sale, unde se afla tot ce iubea. Cel mai mult și-a iubit fiica, care, în vârtejul protestelor împotriva războiului din Vietnam, aruncă o bombă artizanală ce ucide în mod accidental
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
face (Psalmul 63, 8). Loviți tru‑ pul nostru, care, dacă va rezista mai mult, se va Încununa cu mai multă strălucire, iar dacă se va sfârși mai repede, va pleca scăpând de niște judecători atât de silnici ... dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeul nostru, vă Înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințați cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră În Dumnezeu. Dar nu veți Întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
e pregătită. Vei fi de‑acum Înainte adă‑ post deznădăjduiților, ajutor celor Încercați, doctor bolnavi‑ lor și teroare demonilor. De aceea, numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon (care Înseamnă prea milostiv - n.n.)”. Spre a nu lua creștinii cinstitul trup al sfântului, acestuia i s‑a dat foc, Însă o altă minune a mărturisit vrednicia aceluia. Credincioșii au scos din cenușă trupul neatins de foc al lui Pantelimon și l‑au Îngropat cu mare cinste, În anul 303. Moaștele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
păstrat hrisoavele și darurile oferite de Împărați și prințese. Domnitorul Ioan Nicolae al Moldovei consemnează În iulie 1744, că o ciumă teribilă a făcut ravagii, decimând populația. S‑a organizat o procesiune cu o parte din moaștele sfinte, mai precis cinstitul cap al Sfântului Pantelimon, fiind săvârșite rugăciuni de invocare a ajutorului divin. Rezultatul a constat Într‑o multitudine de minuni. Domnitorul Ioan Nicolae, În semn de mulțumire către sfântul doctor fără de arginți, a trimis ofrande și daruri Mănăstirii Sfântului Pantelimon
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rugăciuni de invocare a ajutorului divin. Rezultatul a constat Într‑o multitudine de minuni. Domnitorul Ioan Nicolae, În semn de mulțumire către sfântul doctor fără de arginți, a trimis ofrande și daruri Mănăstirii Sfântului Pantelimon din Athos. În 1750 și 1754, cinstitul cap al Sfântului Pantelimon a fost din nou adus În Moldova, săvârșindu‑se iarăși o multitudine de minuni. Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 231 În anul 1735, Mănăstirea rusească Sfântul Pantelimon de la Muntele Athos a trecut
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și să stabilească un monahism cenobitic. Patriarhul Calinic a cerut ajutorul bătrâ‑ nului Sava de la Schitul Xenofont. Acesta a petrecut patru ani În Constantinopol strângând bani pentru Mănăstirea Sfântul Pantelimon. Multe minuni au avut loc În capitală, mai ales atunci când cinstitul cap al sfântului a fost adus acolo de la Athos. Orbii și‑au recăpătat vederea, leproșii au fost curățiți, iar cei posedați de demoni au fost exorcizați. Bătrânul Sava cu greu putea face față tuturor cerințelor de a fi vizitat. Dar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o singură fată, care era posedată de un demon. Doctorul de la curte, un papistaș, nu știa cum ar putea remedia situația. A afirmat că ar da orice În schimbul mântuirii fetei. În această perioadă, bătrâ‑ nul Sava era În Constantinopol, iar cinstitul cap al Sfântului Pantelimon săvârșea multe vindecări care sporeau slava lui Hristos În oraș. Doctorul, chiar dacă era romano‑catolic, a dorit să Îl invite pe bătrân cu acea parte din sfintele moaște acasă la el. Sava a venit și a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a bucurat și l‑a slăvit pe Dumnezeu și pe martirul Său, Pantelimon. Toți au cerut să fie primiți În sânul Bisericii Ortodoxe, lucru pe care bătrânul Sava l‑a făcut cu bucurie. Cât despre mirul care era izvorâse din cinstitul cap al muce‑ nicului, bătrânul Sava l‑a lăsat fetei, spunând că pentru ea și doar În camera ei Hristos a ales să ofere acel dar cu bună mireasmă. Din nou, În timpul stăreției bătrânului Sava, un doctor a fost angajat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
l‑a implo‑ rat pe stareț să vină și să‑i citească deasupra capului rugă‑ ciunile de iertare Înainte să moară. Părintele Sava s‑a grăbit să‑l viziteze pe suferind, ducând cu el părticica din moaștele sfinte, și anume cinstitul cap al Sfântului Pantelimon. Frații au săvârșit rugăciuni dinaintea icoanei Sfântului, cerând dumnezeiasca sa mijlocire. După ce au adus rugăciuni și litanii, au săvârșit și o slujbă de sfințire a apei. Doctorul bolnav a fost stropit cu apă sfințită. Moaștele sfinte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În țară, Catedrala Mitropolitană din Iași, Catedrala Episcopală din Galați păstrează, cu mare bucurie, ca pe un odor prea scump, câte o părticică din sfintele sale moaște. În București, multe biserici oferă spre Închinare credincio‑ șilor câte o părticică din cinstitele moaște ale Sfântului Doctor fără de arginți Pantelimon : Biserica Sfântul Pantelimon, Mănăstirea Plumbuita, Biserica Sfântul Stelian Lucaci, Biserica Stavropoleos, Biserica Sfântul Dumitru Poștă, Biserica Adormirea Maicii Domnului‑Precupeții Noi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, Biserica Sfântul Alexie. Sfântul Pantelimon este un
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îndoială, săvâr‑ șeau Sfânta Liturghie. Credincioșii Bisericii Ortodoxe de pretutindeni au adus dintotdeauna sfintelor moaște un cult sobru și plin de evla‑ vie. Astfel, din Martiriul Sfântului Policarp aflăm că „noi (creștinii de atunci - n.n.) am dobândit osemintele lui, mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul, și le‑am așezat la un loc cuviincios”315. Deci, moaștele muce‑ nicilor au fost luate În ascuns de creștini, de cele mai multe ori de la locurile unde erau persecutați de Împărații păgâni pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
risipesc și se pogoară toată darea cea bună de la Tatăl luminilor ? Cât de mult trebuie să te ostenești ca să găsești un sprijinitor care să te prezinte Împăratului cel muritor și să pună pe lângă el cuvânt pentru tine ? Dar nu trebuie cinstiți oare apărătorii Întregului neam omenesc, apărătorii care se roagă lui Dumnezeu pentru noi ? Da, trebuie să‑i cinstim, ridicând biserici În numele lor, aducând roade, prăznuind pomenirea lor (...) Prin cele care Dumnezeu este cinstit, prin acelea se vor bucura și slujitorii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
este pretutindeni, în exces și gratuită. În structura statului cu instituțiile reînoite, omul trebuie educat să devină propriu lui stăpân, educat, civilizat și cult. Omul trebuie să știe cum să-și mențină singur sănătatea, să aibă o profesie. Prin muncă cinstită, să fie capabil să câștige bani, să se autoîntrețină. Omul trebuie să aibă o ocupație și o comportare, pentru care să fie stimat, în societate. Omul trebuie să fie sprijinul și prietenul celorlalți oameni. Să fie responsabil pentru acțiunile lui
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
moartea, tot ceea ce omul a ales este lipsit de semnificație. Înv]ț]turile evreiești (Pilde) recunosc dou] clase de b]rbați: pe de o parte cei înțelepți care respect] legea divin], sunt buni cet]țeni, discreți, prudenți, demni de încredere, cinstiți, blajini, umili, convenționali, hărnici și imparțiali în judecat]; iar pe de alt] parte, cei r]i, lipsiți de judecat] și care ignor] legea. Femeile sunt împ]rțite în dou] clase: cele bune, care sunt soții ideale, preocupate în special de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
echivalent de fericire destinat omului de rând care duce o viat] corect] și armonioas]. La fel cum exist] forme diverse ale durerii, tot așa exist] și intensit]ți diferite ale pl]cerii sau ale st]rii de bine. În timp ce viața cinstit] și armonioas] permite omului obișnuit s] descopere bun]starea pe calea corectitudinii, f]r] l]comie, s] obțin] satisfacție proprie prin fapte demne de laud], cel care tr]ieste în singur]țațe (pustnicul) își supune dorințele unui control mai sever
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stoice. Trebuia doar reunoscut c] natură uman] poate oferi elementele esențiale unui astfel de model și c] ele sunt împ]rt]site în mod egal de c]tre toți. Cicero enumer] aceste tr]s]turi dup] cum urmeaz]: un caracter cinstit (necesar pentru o perspectiv] complex] și luminat] asupra lucrurilor), abilit]țile de comunicare, un sentiment natural de compasiune (pentru a sprijini viața social]) și bineînțeles, gândire rațional] (Legile I.vii-xiii). Universalitatea mai mic] sau mai mare a acestor tr]s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și c] nu avem anumite cunoștințe despre propriile noastre maxime sau despre ale altora. În mod obișnuit deducem aceste maxime din acțiunile agenților, desi nici un curs de acțiune nu va indica o singur] maxim]. De exemplu, activitatea unui vânz]tor cinstit, în mod sincer, nu va fi diferit] de cea a unui vânz]tor care sov]ie în a fi cinstit și acționeaz] așa doar din dorința de a avea o reputație bun] în afaceri, neezitând s] însele atunci când i se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
datorit] conexiunii lor cu un țel (telos) unic și dominant al naturii umane. Aceast] problem] provine din încerc]rile de a readuce în actualitate teoriile neoaristotelice asupra virtuții, care susțin c] scopul adev]rât este acela al unei vieți perfect cinstite. Pentru a r]spunde la aceast] chestiune, trebuie s] ne întreb]m mai înainte (așa cum au f]cut-o și Socrate și Aristotel) dac] toate virtuțile au în centru o „virtute dominant]”. Pe de alt] parte, exist] posibilitatea că toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] dețin] o anumit] calitate, sunt ambele la fel de plauzibile. Virtuțile sunt abilit]ți excepționale pe care le poate cultiva orice individ. Ideea necesit]ții unui nucleu al virtuților reprezint] de fapt ipoteza subtil] potrivit c]reia exist] un singur mod cinstit de viat] sau o singur] cale corect] în dezvoltarea societ]ții. Ins] exist] mai multe perspective asupra societ]ților viitoare: fiecare va avea instituții și proceduri proprii și va practică anumite virtuți specifice în scopul progresului. Spre exemplu, au existat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
limitele unei preocup]ri rezonabile pentru confortul propriilor vieți. O astfel de modificare, în mod evident mult mai realist], ar constitui o provocare pentru multi dintre noi. Doar o mic] parte, cel putin a celor bogați, poate afirma în mod cinstit c] întregul confort al vieții lor este amenințat dac] sunt generoși în ceea ce privește donațiile, petrec timp militând pentru schimbarea social] sau scriind scrisori c]tre reprezentanții lor politici, dac] au mai mult] grij] la ce cump]r] și consum], exemplele putând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și m]sura în care trebuie aplicat] pedeapsă, sunt dictate de condițiile egalit]ții indivizilor, de corectitudinea fâț] de indivizi care statueaz] c] ele nu pot fi folosite pentru beneficiul societ]ții decât dac] acestea au capacitatea și și oportunitatea cinstit] de a se conforma legii. Pe de alt] parte, dac] sunt pedepsiți cei care încalc] în mod voluntar legea pentru a preveni repetarea faptelor lor sau pentru a intimida potențialii r]uf]c]tori, nu folosim pedepsele în mod corect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]